De actualitate
Login
Calendar
| Februarie 2026 | ||||||
| L | M | M | J | V | S | D |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | ||||||
| 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
| 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |
| 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | |
| Martie 2026 | ||||||
| L | M | M | J | V | S | D |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | ||||||
| 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
| 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |
| 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
| 30 | 31 | |||||
Online
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.
De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.
De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.
Trasee Muntii Valcan
Traseul din Lupeni spre Cabana Straja
Marcaj:
Durata: 3.25 ore.
11. Lupeni (centru) — valea Roșie — șaua La Arvinte - izvorul Ciurgău - stînele Sohodol - cabana Straja
Lupeni, centru minier cu vechi tradiții turistice, este socotit unul din punctele cele mai lesnicioase de acces, din nord, spre înălțimile Munților Vîlcan și ale Munților Retezat. Traseul 11 este cel mai umblat vara de către drumeți și iarna de schiori.
Indicatorul cu săgeți este situat în piața centrală. Urcăm pe Strada 6 Martie, apoi, pe lîngă cimitir, ieșim pe culmea ce domină orașul. După două serpentine pe care le face strada continuăm urcușul pe un drum îngust pînă într-o sa. De aici urcăm poteca clară care se menține pe linia de culme unde stîlpii de marcaj sînt rari. Pe parcurs se deschide o frumoasă priveliște spre culmile Tulișa, Oboroca, Zănoaga și asupra lanțului de localități din valea Jiului de Vest.
După mai bine de 25 de minute ajungem într-o șa la cotul văii Roșia (circa 800 m alt.) unde poteca se bifurcă. Intrăm la stînga, trecem izvorul Roșia și urcăm lent pe lîngă firul apei și pe coastă pînă ce ieșim deasupra izvorului Roșia pe un platou deschis (timp parcurs cca 50 minute). Aici întîlnim ș! drumul de căruță care vine de la cotul văii Roșia. Pînă pe platoul de deasupra izvorului traseul traversează zona pajiștilor cu priveliști largi spre încețoșatele piscuri ale Lazărului și Gruniului.
Intrăm în pădure unde marcajul este mai des. Observăm în dreapta o dolină și stînci calcaroase, apoi o stînă părăsită într-o poiană. De la stînă urcăm tot mai greu prin pădure, apropiindu-ne de rariștile unei văi seci, bolovănoase. La capătul acestei văi atingem din nou culmea în șaua La Arvinte (timp parcurs: 1½ oră; cca 1 050 m alt.). Aici se află un indicator și marcajul punct roșu (traseul 12) cu care vom merge în cumun pînă la cabana Straja.
Urcăm prin poiană spre sud și înainte de pantele mari ale muntelui poteca cotește spre dreapta pe lîngă izvorul Ciurgău (Ciurgări). Panta este tot mai accentuată, iar poteca ocolește pe la vest fruntea muntelui Sf. Gheorghe printr-un cot larg, ajungînd din nou pe culme, într-o pădure falnică de fag. Trecem prin Poiana Mică, apoi, mai sus, prin poiana Sf. Gheorghe cu o defrișare pe stînga, unde panta se mai domolește. In poiană putem privi Muntele Straja și culmea Mutu; către nord-vest distingem la orizont munții Oslea, Piule și Custura. Urmează din nou un sector de drum prin pădurea Sf. Gheorghe, la fel de frumoasă, cu fagi înalți, viguroși. După mai bine de 2½ ore de urcuș ieșim în poiană la stînele Sohodol. Aici poteca se împarte. O variantă nemarcată pornește la dreapta spre stînele Mutu (Brăiței); drumul marcat o ia la stînga pe versantul estic al Muntelui Constantinescu, al cărui creștet marcat de stînci și baliză este și locul de unde pornește pîrtia de schi. Reintrăm în pădurea de fag pentru scurtă vreme, apoi traversăm un vîlcel dezgolit și pîrtia de schi și intrăm în pădurea de molid. Din dreapta coboară de pe muntele Constantinescu poteca marcată cu triunghi albastru care vine de la Curpen pe valea ăușița Verde (traseul 3). În circa 10 minute ajungem în poiana unde se află așezata cabana Straja (1 445 m altitudine).
Durata: 3.25 ore.
11. Lupeni (centru) — valea Roșie — șaua La Arvinte - izvorul Ciurgău - stînele Sohodol - cabana Straja
Lupeni, centru minier cu vechi tradiții turistice, este socotit unul din punctele cele mai lesnicioase de acces, din nord, spre înălțimile Munților Vîlcan și ale Munților Retezat. Traseul 11 este cel mai umblat vara de către drumeți și iarna de schiori.
Indicatorul cu săgeți este situat în piața centrală. Urcăm pe Strada 6 Martie, apoi, pe lîngă cimitir, ieșim pe culmea ce domină orașul. După două serpentine pe care le face strada continuăm urcușul pe un drum îngust pînă într-o sa. De aici urcăm poteca clară care se menține pe linia de culme unde stîlpii de marcaj sînt rari. Pe parcurs se deschide o frumoasă priveliște spre culmile Tulișa, Oboroca, Zănoaga și asupra lanțului de localități din valea Jiului de Vest.
După mai bine de 25 de minute ajungem într-o șa la cotul văii Roșia (circa 800 m alt.) unde poteca se bifurcă. Intrăm la stînga, trecem izvorul Roșia și urcăm lent pe lîngă firul apei și pe coastă pînă ce ieșim deasupra izvorului Roșia pe un platou deschis (timp parcurs cca 50 minute). Aici întîlnim ș! drumul de căruță care vine de la cotul văii Roșia. Pînă pe platoul de deasupra izvorului traseul traversează zona pajiștilor cu priveliști largi spre încețoșatele piscuri ale Lazărului și Gruniului.
Intrăm în pădure unde marcajul este mai des. Observăm în dreapta o dolină și stînci calcaroase, apoi o stînă părăsită într-o poiană. De la stînă urcăm tot mai greu prin pădure, apropiindu-ne de rariștile unei văi seci, bolovănoase. La capătul acestei văi atingem din nou culmea în șaua La Arvinte (timp parcurs: 1½ oră; cca 1 050 m alt.). Aici se află un indicator și marcajul punct roșu (traseul 12) cu care vom merge în cumun pînă la cabana Straja.
Urcăm prin poiană spre sud și înainte de pantele mari ale muntelui poteca cotește spre dreapta pe lîngă izvorul Ciurgău (Ciurgări). Panta este tot mai accentuată, iar poteca ocolește pe la vest fruntea muntelui Sf. Gheorghe printr-un cot larg, ajungînd din nou pe culme, într-o pădure falnică de fag. Trecem prin Poiana Mică, apoi, mai sus, prin poiana Sf. Gheorghe cu o defrișare pe stînga, unde panta se mai domolește. In poiană putem privi Muntele Straja și culmea Mutu; către nord-vest distingem la orizont munții Oslea, Piule și Custura. Urmează din nou un sector de drum prin pădurea Sf. Gheorghe, la fel de frumoasă, cu fagi înalți, viguroși. După mai bine de 2½ ore de urcuș ieșim în poiană la stînele Sohodol. Aici poteca se împarte. O variantă nemarcată pornește la dreapta spre stînele Mutu (Brăiței); drumul marcat o ia la stînga pe versantul estic al Muntelui Constantinescu, al cărui creștet marcat de stînci și baliză este și locul de unde pornește pîrtia de schi. Reintrăm în pădurea de fag pentru scurtă vreme, apoi traversăm un vîlcel dezgolit și pîrtia de schi și intrăm în pădurea de molid. Din dreapta coboară de pe muntele Constantinescu poteca marcată cu triunghi albastru care vine de la Curpen pe valea ăușița Verde (traseul 3). În circa 10 minute ajungem în poiana unde se află așezata cabana Straja (1 445 m altitudine).
Comentariile membrilor
|
Nu exista niciun comentariu |
||
|
|
||
|
|
|
Ghid montan
Trasee
Cazare
Harti
Fotografii / Poze
Stiri
Jurnale
Salvamont