Marcaj:
Durata: 6.25 ore.

---

15. Iscroni - motelul Gambrinus - vîrful Cindetu -Pasul Vîlcan - ăaua lui Loghin
Traseu recomandat numai vara.

Traseul pe culmea principala a Munților Vîlcan începe de lîngă confluența Jiului de Vest cu Jiul de Est, în apropierea localității Iscroni (556 m). Prima din cele patru etape ale acestui atrăgator itinerar turistic este și cea mai dificilă, pe de o parte datorita marcajului necorespunzător, uneori absent, pe de alta datorită diferenței de nivel de cca 1 000 m între punctul de plecare și vîrful Cîndetu, pe o panta relativ scurtă și înclinată. La aceasta se adaugă greutățile de orientare în pădure, în special în partea terminală a urcușului, pe Muntele Cîndetu. Din golul acestui vîrf culmea este domoală, punctata de vîrfuri rotunjite, iar excursia devine o plimbare cu priveliști largi.
Părăsim stația de autobuz de la ramificația drumurilor naționale 66 și 66 A. Pentru început mergem pe drumul național 66 spre defileul Jiului. Trecem podul peste Jiul de Vest și după cca 350 m lăsăm drumul național și ne abatem pe șoseaua de acces la motelul Gambrinus. El se află pe o mică platformă la poalele Cîndetului. De lîngă construcția modernă și confortabilă se desfășoară o priveliște cuprinzătoare asupra orașului Petroșani și munților înconjurători. Deoarece marcajul lipsește vom căuta poteca în spatele locului de parcare. De aici se formează o potecă îngustă care urcă pieptiș printre zade și mesteceni tineri. După 5 minute părăsim culmea și intrăm la stînga pe versantul văii Cîndetu. Treptat ne apropiem de apă, o trecem mai jos de o mică cheie și continuăm urcușul pe mal. Poteca se pierde; urcăm pieptiș pe versant cca 15 m diferență de nivel unde găsim poteca clară. Continuăm urcușul paralel cu firul văii și după 20 minute de la motel sosim într-o poieniță la malul pîrîului Cîndetu. Aici remarcăm un drum de căruță care trece peste apă și pe sub linia electrică. Trecem apa Cîndetului pe malul sting și urcăm scurt în șaua La Cotul Cîndetului. Prin rariște se vede jos Depresiunea Petroșani.
Din șa ne îndreptăm la stînga, spre sud-vest, urcînd pieptiș pe culmea Muntelui Cîndetu. După 20 de minute de urcuș prin pădure răzbatem în poiana Țarina Frasinului (timp: 1 oră; 740 m). Urcușul continuă pe muchia împădurită. După 1½ oră de la plecare traversăm poiana Sub Frunți și urmărim poteca pe marginea de răsărit a poienii că să ocolim un bordei. Revenim pe mijlocul poienii înaintînd pînă la limita sudică, unde panta se asprește brusc. În acest punct al traseului ne abatem în unghi drept la dreapta la un izvor, de unde luăm apă la bidon pentru cca 3 ore. De la izvor traversăm de-a coasta o zonă mlăștinoasă, unde poteca se pierde. Urcăm direct pe culmea ce se profilează în pădure la vest. Pe cumpăna apelor regăsim poteca foarte clară în urcuș direct. Fără să părăsim culmea urcăm prin pădurea cu fagi seculari poposind la capătul a 2% ore, într-un mic luminiș. După popas lăsăm poteca mai ștearsă care se duce pe culme și ne abatem 45° la stînga pe versant. Din dreptul unui făgaș urcăm pieptiș în lungul acestuia cca 100 m diferență de nivel pînă ce întîlnim poteca ciobănească bine conturată care înconjură pe la nord Muntele CîndeUi. Deasupra noastră se întinde pădurea deasă de molid și stîncăria.
Intrăm la dreapta pe poteca ciobănească. După cca 12 minute, timp în care depășim cîteva steiuri mari de piatră, ieșim în poiana Seciul lui Burlic, situată pe culmea nord-vestică a Muntelui Cîndetu (timp parcurs: 3¼—3½ ore, cca. 1 500 m). Locul de popas, primul cu priveliște largă, ne oferă o vedere cuprinzătoare asupra confluenței celor două Jiuri, asupra munceilor din Dealul Babei, Dîlja și zona calcaroasă Cheile Roșia (ăureanu). În poiană se încrucișează firul potecii pe care am venit și care continuă spre sud-vest cu poteca ce vine de pe culmea nord-estică a Cîndetului. Din marginea poienii această culme stîncoasă și împădurită oferă puține șanse drumețului să ajungă pe vîrf.
Poteca pe care o urmăm are dezavantajul că nu atinge culmea principală, dar ne poate scoate la golul de munte, dincolo de vîrful Cîndetu.
Reluăm traseul pe poteca ce dă ocol vîrfului, pătrunzînd spre obîrșia izvoarelor Văii Ungurului. Ieșim din pădure și mai mergem încă cîteva minute pînă în dreptul șeii Cîndetu, unde vom părăsi poteca ciobănească pentru că să ieșim pe culmea principală. Diferența de nivel intre potecă și șa este de cca 100 m. Ieșind în șaua Cîndetu ne aflăm într-un loc cu priveliști frumoase atît spre defileul Jiului, cît și spre Iscroni și Vulcan (timp parcurs: 4¼ - 4¾ ore). Pentru că să urcăm și pe vîrful Cîndetu ne întoarcem pe creasta pietroasă cca 10 minute spre nord, efortul fiindu-ne răsplătit de unul din cele mai frumoase tururi de orizont. De nicăieri nu poți privi piramida Cîrjei și fruntea încrețită a Parîngului Mare că din acest vîrf sălbatic. De nicăieri nu poți admira șerpuirile stîncăriilor din defileul Jiului că de aici. ăi tot de aici poți admira planurile ușor estompate spre apus, unde, cînd zăpezile înveșmîntează piscurile, se desenează zimțate pe albastrul cerului Gruniul, Custura și Păpușa din Masivul Retezat.
După popasul cuvenit în acest vîrf stîncos ne întoarcem în șaua Cîndetu. De aici înainte vom găsi rar și marcajul triunghi albastru. Ocolim vîrful Murga Mare (1 625 m) pe la sud-est și sud și revenim pe culmea principală în șaua Murga Mare. Trecem pe versantul nord-vestic urmărind poteca clară, printre pîlcuri de jnepeni, ce duce în ocol pe lîngă vîrful Drăgoiu (1 690 m). La vest de vîrf se află izvorul Merișoarei unde ne putem reaproviziona cu apa (timp parcurs: 5—5½ ore). Poteca continuă lin pe sub culme pe versantul dinspre izvoarele Merișoare! și iese pe culmea principala dincolo de vîrful Dumitra (1 665 m), în șaua Dumitra. De la izvoarele Dumitrei pînă în șa urcă un drum de tractor, bine conturat, care însoțește culmea principală spre sud-vest. Urmăm drumul de culme, mai lesnicios, evitînd vîrful Tenia (1 645 m). Drumul de tractor evită în continuare și capătul ravenei de la izvoarele pîrîului Baleia și se leagă în Pasul Vîlcan la drumul de munte Schela — Vulcan (timp parcurs: 6—6½ ore). Coborîm în ăaua lui Loghin, locul de răscruce al traseelor turistice, chiar sub liniile de înaltă tensiune Paroșeni — Tîrgu Jiu. În acest nod de poteci marcajele pot dă naștere la unele confuzii, deoarece traseele 1, 15 și 16 au același semn (triunghi albastru). Greșeala vă fi remediată în viitorul apropiat prin modificarea semnelor de marcaj astfel: traseul 15: marcaj banda roșie; traseul 16: bandă roșie și triunghi albastru; traseul 1 sectorul Schele - Pasul Vîlcan: triunghi albastru; traseul 1 sectorul Pasul Vîlcan — cabana Vîlcan: triunghi roșu.
Pentru noapte ne putem adăposti la cabana Vîlcan (1 419 m) urmărind drumul de munte descris în partea finală a traseului 1 (timp: ¾—1 oră).