Marcaj:
Durata: 2.7 ore.

---

16 A. ăaua lui Loghin — ăaua Diului - vîrful Straja - șaua Prislop
BTraseu greu accesibil iarna

Următoarea etapă a excursiei pe culmea principală a Munților Vîlcan străbate o porțiune mai frumoasă și mai lesnicioasă că orientare. Poteca pornește pe culme spre nord-vest și este marcată cu stîlpi metalici, cu semnele bandă roșie și triunghi albastru.
Ocolim pe la nord Vîrful lui Loghin (1 560 m), apoi ieșim pe culme în ăaua Diului. În continuare ocolim vîrful Cartianu (1 560 m) pe la sud, de unde avem priveliște largă spre izvoarele Cartianului. După cca 40 de minute de mers revenim pe culme în Curmătura Izvorului. Prin jnepeniș se desprinde la dreapta o potecă largă, nemarcată, ce coboară spre poteca traseului 19.
Pe culmea principală se înalță acum în fața noastră vîrful Straja, voluminos și presărat pe alocuri cu grohotiș mărunt. De pe creștetul lui se zăresc Căminețele, stîncării care împrumută numele lor muchiilor mărunte, ascuțite, ce brăzdează abruptul nordic al Strajei. Ne avîntăm pe cel mai prelung urcuș al traseului, care durează aproape o oră. De la cei 1 868 m ai săi, vîrful Straja domină atît valea Straja (sud), cît și valea Sohodolului (nord). El este prezent în peisajul văii Jiului de Vest și mai ales în dreptul localităților Lupeni, Paroșeni și Vulcan. Spre apus, culmea principală a masivului se ondulează lin peste munții Mutu și Gura Plaiului; doar culmea Coarnele — Negrele, ce se așază de-a curmezișul, impiedică panorama spre ăigleu.
Din vîrful Straja putem alege una din variantele:
— Varianta A: traseul pe culmea principală;
— Varianta B: traseul de coborîre la cabana Straja.

VARIANTA A. Din vîrful Straja coborîm spre vest pe mijlocul culmii, lăsînd după cca 10 rrvnute la dreapta o potecă (traseul 16 B). Pe porțiunea de coborîre lipsesc stîlpii indicatori de marcaj. Semnele aplicate pe pietre sînt tot mai rare. După cca 20 de minute trecem prin șaua La Sohodol (1 684 m), de la care se înalță spre vest vîrful Mutu (1 737 m). Pe platoul acestuia, unde trebuie să urcăm și noi, se vad o serie de lespezi, blocuri stîncoase și dîre mici de grohotiș. Iarna, acest vîrf este des vizitat de schiori, aici fiind punctul de plecare pentru pîrtia ce coboară spre stînele din Brăița și cabana Straja. Trecerea peste vîrful Mutu este mai dificilă; spre vest începem o coborîre plăcută spre șaua Prislop numită și La Pietrele înșirate. Denumirea provine de la stîncile care ornamentează povîrnișul Muntelui Vîrful Verde, aranjate într-un mod interesant. În șaua Prislop (cca 1 550 m) întîlnim poteca traseului 3 (marcaj triunghi albastru).