Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Octombrie 2022
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Noiembrie 2022
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930

Online

Vremea
Varful Zascolul Arjanei
Muntii Cernei-Mehedinti

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Trasee Muntii Sureanu

Traseul din Petrila spre Cabana Șurean

Marcaj: Marcaj
Durata: 8.5 ore.
17. PETRILA — CHEILE TĂIA — BOTUL DEALULUI — STÎNA LUI BRAȚ — MUNTELE BRATEȘ — CURMĂTURA ȘUREANUL — CABANA ȘUREAN
Traseul este greu accesibil iarna pe porțiunea Brateș — curmătura Șureanul Timp de mers: Petrila I. F. Tăia—M. Brateș— cabana Șurean 8—9 ore. Varianta A: Botul Dealului—cabana de vînătoare Aușelul—Brateș (stîna lui Braț) 1½—2 ore. Marcaj: Petrila—muntele Brateș—cabana Șurean inclusiv varianta A triunghi albastru.

Pentru ca să ajungem la cabana Șurean, situată în centrul alpin al Munților Șureanului, putem porni din Petrila, cea mai apropiată localitate de la care avem bune legături pe șosea și calea ferată cu restul țării. Petrila (630 m) este un mare centru minier din apropierea orașului Petroșeni. Accesul la Petrila se poate face cu autobuzul sau pe calea ferată îngustă (cca. 2 km).
Începem traseul din Petrila, intrînd pe șosea în direcția est. După 1,5 km trecem prin cătunul Lunca și ajungem apoi la gura p. Tăia, afluent al Jiului de Est. În punctul de confluență părăsim șoseaua, traversăm apa Taiei pe podul de cale ferată a decovilului și intrăm pe valea ei spre nord-est. Chiar de la început întîlnim marcajul cu triunghi albastru, care ne va călăuzi pînă la cabană. Fie că vom merge cu trenul forestier, fie pe jos în lungul văii Taia, vom reuși să prindem suficiente amănunte ale locurilor pitorești de pe traseu: prima parte este caracterizată de plaiuri și pripoare; după cîțiva kilometri ele cedează locul povîrnișurilor abrupte. Apar cheile săpate în stîncă de apele repezi ale pîrîului. Traversăm deseori de pe un mal pe celălalt al apei. In stînga, pantele muntelui aparțin culmii Piatra Tăii (1200 m), iar în dreapta muntelui Chicera (1211 m). La ieșirea din cheile Taia (km 4) se aștern din nou pantele domoale, ospitaliere ale munților cu păduri, alternînd cu zone defrișate. După cca. 9 km de la gura Tăii sosim la confluența cu pîrîul Diței (vest). În acest loc, calea ferată se ramifică pe fiecare din văile confluente; mult mai bătut în ultimul timp este drumul pe valea Diței, mai ales de către muncitorii forestieri. Mai departe pe valea Tăia (nord-est) vom găsi cabanele I. F. Taia, unde eventual putem să ne adăpostim pe vreme nefavorabilă. Distanța parcursă pînă la I. F. Taia de la Petrila este de 9,5 km. Cam aici sfîrșește și călătoria cu trenul forestier. Calea ferată continuă pe valea Taia spre nord pînă la Lunca Florii (aproape 2 km), însoțită de o potecă marcată cu triunghi albastru. După 15—20 min de mers sosim la cantonul de la Lunca Florii, unde cîndva funcționa și o cabană turistică.
Calea ferată ia sfîrșit aici, în apropierea unui lac de baraj. De la Lunca Florii poteca marcată urcă pe lîngă scocul de lemn, destul de aproape de malul pîrîului, pînă ajunge la o nouă confluență, locul de obîrșie al văii Taia. La nord-est se întinde Valea Aușelul, iar la nord valea importantă a Dobroaiei (numită încă și Bratcosul). Pe fiecare din ele se întinde căușul prelung al unui scoc. Tot la confluență un indicator de marcaje cu săgeți ne ajută să intrăm pe unul din traseele alese mai departe, deși semnul și culoarea marcajului sînt aceleași pentru ambele variante. Primul începe să urce pieptiș pe Botul Dealului spre vf. Brateș; celălalt se abate mai întîi pe valea Aușelul la cabana de vînătoare, iar de aici revine pe pantele Brateșului. unindu-se cu prima potecă.
Traversăm pîrîul Dobroaia și sosim exact la punctul de bifurcație (900 m alt), unde putem face un scurt popas. Urcușul pe muchia dintre cele două văi începe pe o potecă bună, pe care marcajul bine aplicat nu ne pune probleme de orientare. Urcăm cîteva serpentine pe o pantă mare; urmează o alta mai odihnitoare, apoi intrăm pe un urcuș prelung prin pădure. Pe măsură ce cîștigăm altitudine, trecem tot mai des prin rariști. După mai bine de o oră de urcuș de la ramificație sosim în poiana stînei lui Braț (1383 m), unde reîntîlnim și poteca variantei A, care vine din dreapta, urcînd de la cabana de vînătoare Aușelul. Dincolo de valea Aușelul avem o priveliște bună asupra masivului picior de vest al muntelui cu același nume.
Din poiana stînei lui Braț urcușul continuă ceva mai ușor, mai ales datorită faptului că tăiem pe curba de nivel cîteva vîrfulețe, fiecare acoperit cu pîlcuri de pădure. Direcția de mers se menține pe o mare distanță spre nord-est; ieșim la golul alpin. Poteca se menține tot pe culme, dar platoul pe care ne aflăm nu are o înclinare prea mare.
Ocolim vf. Brateș (1690 m) pe la nord-vest și revenim pe creastă. Ajungem într-o mică șa, în apropierea căreia se profilează o cruce înaltă sub vf. Bradul. Părăsim culmea și intrăm pe partea de sud a muntelui. Coborîm pînă la nivelul pădurii fără a pătrunde în ea și traversăm o rîpă, de obicei seacă; apoi ocolim o muchie despărțitoare și tăiem orizontal al doilea vîlcel, începînd de aici poteca coboară puțin, cotind treptat spre sud. La stînga încep pantele m. Șureanului, primul munte important pe care-l vom întîlni pe acest traseu. Traversăm al 3-lea vîlcel, și curînd și pe cel de-al 4-lea, pe care îl depășim în aceleași condiții. Coborîrea spre dreapta devine mai pronunțată, pentru ca să atingem nivelul curmăturii Șureanului. Parcurgem prin pădure cîteva sute de metri, traversînd un ultim șipot, și după 200 m ieșim în poiana mare din curmătura Șureanul. Urcăm la stînga, spre est, pînă în punctul central, la cota 1793, la indicatorul de marcaje. Toate potecile venind din diferite direcții converg în acest nod de comunicație al Munților Șureanului. Poteca noastră marcată cu triunghi albastru se unește cu cele marcate cu bandă și cruce albastră, îndreptîndu-se spre răsărit (vezi traseele nr. 16 și 18).
În 20—25 min ajungem la cabana Șurean (1734 m), în poiana din preajma lacului.

VARIANTA A
In punctul de bifurcație de la gura Aușelului putem să alegem varianta cu urcuș ceva mai lung, dar mai domol. Poteca marcată cu triunghi albastru urcă pe valea Aușelului, aținîndu-se pe lîngă apă. După ce mergem cca. 2 km, ajungem la cabana de vînătoare Aușelul (1024 m). Frumoasa poziție a acestui refugiu vînătoresc ne îmbie la popas; el poate fi folosit la nevoie ca adăpost și de turiști.
Informativ consemnăm că de la această așezare cinegetică ospitalieră, în afară de poteca marcată mai pornește o alta nemarcată spre inima masivului. Iată pe scurt traseul acesteia: de la cabană, aflată la confluența Aușelului (nord-est) cu Clăbucetul (sud-est), traversăm apa Aușelului ceva mai sus de confluență și începem urcușul „tare" pe muntele Aușelul, pe o potecă ciobănească. La început urcăm prin pădure (aproximativ 80 min), mai apoi ieșim pe plai la marea stînă Aușelul. De aici urmăm panta cu iarbă a muntelui pînă la culmea Aușelului, la indicatorul turistic de marcaje la aproape 2000 m alt. De la stînă pînă la indicator urcușul durează mai mult de 1½ oră. De la indicator intrăm pe traseul marcat cu cruce și bandă albastră (traseele nr. 16 și 18), cotind la stînga. După cca. 50—60 min ajungem la cabana Șurean. Acest traseu nemarcat este totuși semnalat la ramificația din Aușelul (indicator), ca fiind folosit pentru coborîre. Noi completăm, că acest traseu ar putea fi folosit iarna de schiori la coborîre, deci în sens invers descrierii noastre.
Să revenim la varianta A a traseului nr. 17. Pornim de la cabana Aușelul pe poteca marcată cu triunghi albastru. La început avem o scurtă porțiune de urcuș moderat, după care atacăm panta de sud a Brateșului. Serpentinele ne poartă prin pădure la început spre nord, apoi spre vest, pînă în apropiere de stîna lui Braț (1383 m), în poiană. Distanța cabana Aușelul — stîna lui Braț se poate parcurge în 1 — 1¼ oră. La stînă întîlnim traseul nr. 17 (principal) marcat cu același semn, pe care intrăm la dreapta, în direcția vf. Brateș (1690 m). Pînă la cabana Șurean urmărim traseul descris la începutul acestui capitol.


Comentariile membrilor (0)

Nu exista niciun comentariu
 

 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu



Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0462 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2022) www.carpati.org