Marcaj:
Durata: 3,5 - 4 ore.

---

   Din punctul "La Table" pornesc in diferite directii noua trasee turistice, intre care si drumul nostru spre Saua Funduri, marcat cu triunghi aibastru.

   Traseul, avand directia generala NE-SV, se desfasoara prin defrisarile de la poalele culmii Grindului, situata in dreapta. Alte patru semne, dispuse la un loc cu al nostru sau succedandu-se, au pe anumite distante parcurs comun. Dupa cateva sute de metri ajungem la Sipotul Vladusca. In acest loc, marcat si de un stalp indicator, se desprinde catre dreapta traseul spre refugiul Grind, cu legatura pentru Cabana Plaiul Foii peste creasta principala.

   Inaintam prin zona defrisata si ajungem deasupra stanei din Grind, ocolim stana ramasa in dreapta, si dupa o mica distanta ajungem in Poiana Grindului, unde drumurile se despart: catre stanga triunghi rosu spre satul Sirnea, crucea albastra spre Dambovicioara iar noi continuam spre dreapta impreuna cu marcajul banda albastra.

   Orientandu-ne usor catre dreapta, parasim Poiana Grindului si, condusi de poteca marcata acum numai cu semnele banda si triunghi albastru, inaintam prin alte zone defrisate, urcand sau coborand in panta domoala. Dupa circa 10 minute, socotite de la ramificatia din Poiana Grindului, ajungem in Poiana Lespezi unde intalnim o casa, parasita, a silvicultorilor din Rucar, si zona fostei pepiniere.

   De la casa silvicultorilor, privind dincolo de padure, vedem stancile albe ale Pietrei Craiului si creasta pe care se inalta silueta impunatoare a celui mai inalt varf: La Om sau Piscul Baciului. Parasind aceasta zona, traversam imediat Valea Capatanelor, numita local Valea Viteilor, si dupa circa 200 m de mers prin padure, ajungem in zona fostei stana din Funduri, unde intalnim un stalp indicator.

   Din punctul de ramificatie se desprinde catre stanga, in coborare, marcajul banda albastra care ne conduce la Cabana Brusturet.
In continuare, traseul nostru marcat si cu semnul punct rosu, marcaj dispus pe creasta Pietrei Craiului, face o usoara curba spre dreapta pe la marginea padurii. Condusi de cele doua semne, urcam pe serpentinele roase de ape pana in dreptul unor imprejmuiri, de unde, orientandu-ne catre dreapta, inaintam de-a coasta. Intervalul ia sfarsit la limita superioara a padurii.

   Calauziti de cativa stalpi de marcaj, urcam prin zona de pasune denumita Plaiul Oii. Dupa aproximativ 300 m, poteca, napadita de iarba, se orienteaza catre stanga si, urcand in diagonala pe muntele Funduri, traverseaza la mici intervale grohotisurile revarsate pe cateva fire de obarsie ale vaii Funduri. Pe aceasta portiune, semnele drumului apar cand si cand, dispuse pe lespezi. De la jumatatea pantei, poteca este jalonata pana in creasta de cativa stalpi metalici dispusi la mare distanta. Urcusul in aceasta portiune fiind mai domol, ne permitem sa admiram peisajul din stanga noastra, unde se adanceste valea Funduri (mai jos, unita cu Valea Seaca a Pietrelor, aceasta formeaza valea Brusturetului).

   In portiunea finala, poteca se apropie mult de padure. Pe la umbra arborilor inalti sau printre jnepeni ori ienuperi urcam sustinut pana in Saua Funduri, unde ia sfarsit prima parte a traseului.Inainte de a ajunge in Saua Funduri intalnim un stalp care ne indica directia pentru refugiul Funduri, insa poteca este nemarcata iar pe timp nefavorabil sau iarna poate pune probleme pentru cei care nu cunosc zona. Saua Funduri (1889 m alt.) delimiteaza creasta propriu-zisa a Pietrei Craiului de culmea mult mai joasa a Pietricicai, prelungita in continuare pana spre podurile calcaroase ridicate intre cheile Dambovitei (Plaiul Mare) si Dambovicioarei.

   Inainte de a ne continua drumul, facem un popas pentru a cerceta cu privirea zona inconjuratoare. Catre est, spre locurile pe unde am urcat, putem vedea plaiul domolit, conturat pe muntele Funduri, iar dincolo de padure, satele branene, risipite pretutindeni pe Magurile Branului, care talazuiesc intreaga regiune.

   In ultimul plan, zarea este inchisa de la dreapta la stanga de masivele Leaota, Bucegi, Piatra Mare, Postavaru. Pe versantul vestic se adancesc sub noi firele de obarsie ale Vaii cu Apa si ale Vaii Urzicii, care se contureaza perfect pana in Valea lui Ivan si de acolo in Valea Dambovitei. Masivul Papusa, acoperit pana in crestet de pasuni, se inalta din noianul de maguri, raspandindu-si din varf picioarele ce par uriase contraforturi alungite in toate directiile. In sfarsit, catre nord se zaresc primele obstacole insirate pe creasta Pietrei Craiului, a carei linie se alungeste pe aproape 20 km.

   Trasee de legatura spre: Cabana Plaiul Foii pe la Ceardacul Stanciului, triunghi albastru, 4 ore; Creasta Sudica, punct rosu, cu legatura pentru "La Table", pe la refugiul Grind, banda rosie, 5-6 ore.


Sursa: Piatra Craiului - Emilian Cristea, Editura Sport-Turism Bucuresti, 1984

Data actualizarii: 17.11.2008