Orașul principal al minerilor din Valea Jiului, Petroșani, este și un puternic centru turistic, ce își desfășoară activitatea pe munții din vecinătate, atât la est, cât și la vest de axa Jiului Mare. Panorama impunătoare a Parângului invită la drumeție atât pe locuitorii Văii Jiului, cât și pe turiștii veniți mai de departe. Pentru prima porțiune a traseului turiștii au la dispoziție 3 variante marcate cu bandă roșie.


VARIANTA A
Durată: 2-2l/4 ore.

Prima din variantele descrise este cea mai lungă, dar și cea mai comodă (drum de șosea), fiind de altfel socotită ca principală. ăoseaua Petroșani-Maleia-cabana Rusu este carosabilă în întregime și se ramifică din șoseaua națională, la restaurantul „Minerul” (stâlp cu indicator de marcaje).

La început urcă prin oraș spre est, intrând pe făgașul văii Maleia. După cca. 2 km șoseaua străbate comuna Maleia, schimbându-și direcția de la est către sud. Vom remarca pe stânga o ramificație a șoselei, care conduce în comuna Jieț, situată la est de coama dealului Moluvișu. De la ramificație urcăm pe valea Maleii și traversăm apa pe malul stâng. După o oră de mers întâlnim pe dreapta șoselei un indicator fixat acolo unde varianta B se unește cu varianta A (km 4), iar peste 300 m traversăm din nou pe malul drept; în apropiere de marele cot al văii întâlnim ca reper o casă veche chiar lângă șosea (km 6). Traversăm din nou pe malul stâng. Din punctul în care ne aflăm se desprinde din nou poteca variantei B, spre sud-est (dreapta); noi urmăm în continuare firul șoselei (varianta A), în lungul culmilor golașe ale Dealului Negru (nord), către care traversăm din nou pârâul. Încă 2 km ne mai despart de locul de urcuș: „Podul lui Rusu” (1100 m alt.; 8 km de la Petroșani); ajunși aici, trecem pentru ultima oară pe stânga văii și urcăm serpentinele de pe muntele Rusu. În cca. 10 minute ajungem la cabana Rusu (1168 m).

De la „Podul lui Rusu” se formează o scurtătură, marcată cu bandă roșie, care urcă direct la stâna Rusu. Această scurtătură se recomandă mai ales acelora care urcă direct la cabana Parâng, fără să se oprească la cabana Rusu.

VARIANTA B
Durată: 13/4-2 ore.

Este de fapt drumul cel mai scurt din centrul orașului Petroșani spre cabana Rusu, însă obligă turiștii la o orientare mai riguroasă decât în cazul variantei A.

Itinerarul începe de la Poștă, pe șoseaua care urcă spre Institutul de mine-Petroșani. Parcurgem 400 m, trecem de o serpentină și înainte ca șoseaua să intre pe pod spre institut o vom părăsi, urcând la dreapta pe potecă si având în vedere ca direcția de înaintare să fie spre est. La început străbatem pădurea de pini, apoi o serie de poienițe. Marcajul apare pe copaci, însă destul de rar. După 10 minute de urcuș ajungem pe culmea dealului Moșie (sub cota 831 m), ieșind din pădure. Traversăm culmea și coborâm ușor, la dreapta, pe versantul estic. După ce intrăm pe curba de nivel ocolim vârful dealului și ne apropiem de o șa scurtă. Culmea muntelui formează aici un „S” strâns, pe care îl vom parcurge și noi.

Culmile în lungul cărora mergem sunt golașe, ajutându-ne la orientarea precisă asupra traseului. În stânga potecii rămâne stâna Slătinioara, iar în dreapta, izvoarele Slătinioarei. Pe valea Slătinioarei, unde vom identifica lesne și cătunul cu același nume, urcă și traseul variantei C. Vom urma în continuare drumul de creastă până dincolo de vf. Slătinioara, unde se adâncește o curmătură; de aici înainte traseul de creastă aparține numai variantei C. Noi vom scurta drumul spre cabana Rusu, coborând direct la șoseaua din valea Maleia (cca. 30 m diferență de nivel). La indicatorul metalic de lângă șosea traseul variantei B se unește pentru cca. 2 km cu cel al variantei A. Depășind curba mare a văii, imediat după casa veche, pe malul stâng al pârâului, se ramifică la dreapta o mare potecă, scurtătură frecvent folosită spre cabană. Urcăm timp de 10 minute prin defrișare și sosim din nou pe culmea împădurită, unde se unește cu traseul variantei B și cel al variantei C. Urcăm pe culme spre răsărit, având tot timpul în stânga adâncul văii Maleia, până la cabana Rusu (1168 m), unde ajungem după 20 minute.


VARIANTA C
Durată: 2 ore.

Această variantă este mai rar folosită. Itinerarul începe din cartierul blocurilor noi, din sudul Petroșaniului. Ca reper indicăm stâlpul de marcaj și pompa de apă aflată la capătul străzii Slătinioara. Urcăm spre cătunul Slătinioara, unde sosim după cca. 30 minute de la plecare. De aici începem urcușul pe dealul Slătinioara, până pe culme, unde întâlnim traseul variantei B.

Din curmătura adâncă, unde varianta B se desprinde din creastă spre valea Maleia, noi vom merge păstrând linia crestei. Traversăm pe culme spre sud-vest și începem un urcuș prelung pe dealul Chiciora. După o oră de mers trecem de vârful dealului și coborâm într-o altă șa, la o ramificație a drumurilor de căruță; suntem în punctul numit curmătura Călinii. Lăsăm în dreapta o ramificație a drumului, mai întâlnim ceva mai departe (150 m) troița Călinii și apoi începem urcușul. Pe stânga noastră se formează o vale „scurtă”, valea Călinii, pârâu afluent al Maleii.


În continuare, pe creastă, vom trece pe lângă „Râpele Mari” (dreapta) și după aproape ½ oră de la plecare intersectăm poteca variantei B pentru a doua oară: aceasta urcă din valea Maleia, începând de la casa veche. Până la cabana Rusu potecile variantelor B și C se desfășoară pe creastă conform descrierii variantei B.

Spre cabana Parâng rămâne o singură potecă principală, marcată cu bandă roșie, pe care o vom urma chiar din fața cabanei Rusu. Durata urcușului este de 1-1½ oră. La 150-200 m est de cabană trecem pe lângă stânele Rusu, aflate pe creastă, apoi traversăm în întregime curmătura până la piciorul Parângului Mic. Lângă stâne vom observa, pe stânga, „scurtătura” marcată de la „Podul lui Rusu”. Înainte de urcuș putem să luăm apă chiar din apropierea potecii (dreapta).

Urcușul începe pe muchie, printr-un loc lipsit de vegetație în făget. După cca. 10 minute de urcuș poteca părăsește culmea și se îndreaptă spre sud-est (dreapta) pe coasta împădurită. Înainte de a ieși din pădure observăm o bancă pentru odihnă. Poteca se mai menține pe curba de nivel cam 300 m după care urcă (cca. 180 m diferență de nivel). Până în acest punct de urcuș accentuat am ocolit obârșia pârâului ăasă (vest). Urcușul pe muntele Troița, de-a lungul stâlpilor de marcaj, continuă până în dreptul stânii lui Stedie, de unde poteca reintră în pădure, pe curba de nivel (dreapta). Lăsăm astfel plaiul care se întinde spre est până la pârtia de schi „la Troiță”.

Drumul plăcut, prin pădurea de brazi, ne conduce fără prea mare efort până sub cabana Parâng, pe care de altfel o zărim prin rariște. Intrăm pe ultimele bucle ale potecii, care urcă mai accentuat până pe muchia stâncoasă, unde se află cabana Parâng (1579 m). De la această cabană ne sunt deschise posibilitățile de a urca în inima Munților Parâng, către crestele înalte, din care în prim plan răsare vârful Cârja.