Marcaj:
Durata: 1.75 ore.
9. Hanul Poiana Uzului - pe malul lacului Poiana Uzului - cascadele Uzului
Nemarcat Lungime: 6,5 km Timp de parcurs: l½ - 2 ore Traseu pe șosea accesibil vara și iarna.
Traseu de acces de la baraj la coada îacului de acumulare și cascadele Uzului (vezi fig. 9). De la hanul turistic Poiana Uzului (vezi p. 42), cocoțat pe o stîncă dcasupra barajului, se parcurge în amonte șoseaua asfaltată (DJ 123) care urmărește malul stîng al lacului de acumulare pînă dincolo de coada lacului, la podul peste rîul Uz. De pe această porțiune a traseului se deschide o priveliște amplă și pitorească asupra zonci de nord a Munților Nemira, asupra culmii principale pe care identificăm vîrfurile: Șandru Mare (1.640 m), Nemira Mică (1.627 m), Nemira Mare, cel mai înalt din acești rnunți (1.649 m), Farcu Mare (1.498 m) și Farcu Mic (1364 m), precum și asupra barajului și lacului de acumulare izvorît din truda omului.
Barajul și lacul de acumulare Poiana Uzului. În locul cel mai strîmt al văii Uzului, în defileul de la Pivniceri, s-a încheiat (în anul 1972) construcția barajului de greutate din beton cu contraforți. Caracteristicile barajului: înălțime maximă - 80,5 m, lungime la coronament - 500 m (cea mai mare din țară la acea dată), volumul total al betonului utilizat – 720.000 m3. În anul 1976 a intrat în funcțiune și uzina hidroelectrică de la piciorul barajului cu puterea instalată de 4,1 Mw. Lacul de acumulare este strict protejat sanitar, fiind folosit pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a așezărilor și industriei din zonă. Caracteristicile lacului: suprafață - 335 ha, lungime - 5 km, adîncime maximă -75 m, capacitatea totală a lacului - 96 milioane m3. Lacul este populat cu păstrăv curcubeu și păstrăv indigen, pescuitul fiind permis, însă, numai cu momeală artificială.
In zona podului ne întîmpină cîteva cabane și gospodării rămase din satul Poiana Uzului; cea mai mare parte a gospodăriilor au fost mutate în Dărmănești ca urmare a apariției lacului de acumulare. De aici se formează drumul forestier care duce pe pîrîul Izvorul Alb, unde se situează Arboretul de tisă de la Izvorul Alb (vezi p. 47), monument ul naturii, la cca 5 km și mai aproape, la cca 200 m, Monumentul eroilor de pe valea Uzului (vezi p. 44).
Fig. 9 - Traseele turistice în zona lacului Poiana Uzului
Aici începe cel mai mare și spectaculos defileu al Uzului - un alt defileu se găsește în amonte de satul Valea Uzului, între Munții Ciuc și Munții Repatului, iar altul, mai mic, a existat în locul unde a fost construit barajul - care se întinde pe aproximativ 3 km, pînă dincolo de Gura Bărzăuței. Ambii versanți ai văii, în defileu, sînt acoperiți cu grohotișuri de mari proporții mascate de pădurea care coboară pînă la nivelul apei. Curgerea apelor este îngreuiată de numeroase cascade și repezișuri, rîul croindu-și cu greu în roca dură o cale pentru apele sale.
La numai aproximativ 400 m în amonte de pod se situează cascada Nasolea Mare, în acest loc încheindu-se și traseul 1 (bandă albastră), care s-a desfășurat pe culmea principală a Nemirei. Aici se sfîrșește și traseul nostru.
Cascada Nasolea Mare (altitudine cca 500 m). Din șoseaua asfaltată, o potecuță, a cărei intrare în pădure nu se găsește prea ușor, ne poartă la cascadă coborînd o difernță de nivel de cca 20 m. De fapt, cascada se descoperă singură prin zgomotul caracteristic ce ne parvine, al încleștării continue dintre apă și stîncă. Deși căderea de apă nu este foarte mare, locul este deosebit prin măreția și splendoarea sa. Apreciem că următoarea descriere este completă și sugestivă: ,,Apa se desparte în șuvițe argintii, sau se adună în puhoaie, de un alb imaculat, din care se ridică, printre crengile desfrunzite, vuiete neîntrerupte. E vuietul luptei dintre apele rîului și stînca încremenită, rece și dură. Acolo unde aceasta a cedat, se înșiră splendide marmite torențiale, cu contururi alungite, în care apele se odihnesc pentru o clipă, înaintea altor mari bătălii cu muntele"?
Pentru întoarcerca la han, putem folosi autobuzul ITA (circulă cam rar) sau autovehiculul unui șofer binevoitor.
Marți, 16 februarie 2010 - 19:02