Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

August 2020
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Septembrie 2020
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Trasee Muntii Godeanu

Traseul din Cabana Gura Apei spre Moraru

Marcaj: Marcaj
Durata: 6.5 ore.
15. CABANA GURA APEI - BRANUL - VÎRFUL GUGU - MORARU
Între Branul și Moraru nu există potecă.

Drumul acesta face legătura între traseul de creastă din Godeanu (traseul nr. 13) și cabana Gura Apei, dublînd la mică distanță, dar pe înălțimi, traseul nr. 14.
Acest traseu constituie cel mai important drum turistic de pe versantul nordic al masivului, deoarece trece peste cel mai înalt vîrf din Munții Godeanu: Vîrful Gugu (2 290 m). La aceasta se adaugă faptul că el poate fi legat de itinerarele turiștilor care coboară din Retezat la Gura Apei și rămîn cîteva zile la această cabană. Drumul prin Vîrful Gugu, pe care îl descriem mai jos, poate fi combinat cu cel de pe Valea Mitului (traseul nr. 14), alcătuind un traseu în circuit care oferă pe parcurs priveliști minunate și un orizont larg deschis. Pînă în apropiere de stînă din Branul este comun cu traseul nr. 14.
Pornim de la Gura Apei pe marcajul cruce albastră (spre cabana Gura Zlatei) și traversăm Valea Branului pe un podeț de lemn. După circa 50 m părăsim marcajul și urcăm pe stînga, pe o potecă ciobănească foarte umblată ce ne conduce în serpentine pe un picior de munte împădurit. După circa ¼ oră de urcuș panta se domolește, străbate o poieniță situată într-o șa abia schițată, apoi își continuă drumul, în urcuș ușor, pe pantele vestice ale muntelui. Ajungem într-o poiană cu brazi răzleți și traversăm un pîrîu de unde ne vom umple bidonul, în partea de sus a poienii se schițează cîteva serpentine care trec pe lîngă o stînă nou construită și printr-o pădurice rară de unde ieșim imediat, pe un pinten, la golul alpin.
De aici orizontul se deschide larg atît spre Munții Țarcu cît și spre Borăscu și Retezat. Jos, în Valea Lăpușnicului Mare, distingem rîpile albe din apropierea cabanei Gura Apei. Spre sud se ridică deasupra noastră Muntele Branul (2 031 m), cu profilul rotunjit, neted în partea de sud și acoperit aproape în întregime de jepi. Poteca, bine bătută, merge aproape drept pe versantul de răsărit al muntelui, suspendată la sute de metri deasupra Văii Branului, făcînd legătura între stîna din Branul și stînele din Muntele Scărișoara, înainte de a ajunge la stîna din Branul părăsim poteca și suim pe unul din hățase spre dreapta, la obîrșia căldării care se deschide în fața noastră. Din acest punct traseele nr. 14 și 15 se despart. Urcînd ne ies în cale cîteva petice de calcare, care ne atrag atenția prin culoarea lor albă. Trecem pe lîngă un izvor și ieșim în șaua dintre Branul și Muntele Gugu (la 1970 m alt.). Traversînd șaua ajungem într-o căldare cu fundul neted și înierbat, deschisă spre vest (obîrșia Văii Merila). De sus pătrunde aici o vîlcea cu pantele acoperite de grohotișuri în care adesea găsim zăpadă. Urcăm domol pe firul vîlcelei pînă la obîrșia ei și ocolim un mamelon pe stingă, aproape de vîrf. Treptat, apropiindu-ne de creastă, începem un urcuș mai pieptiș. Ne apar în cale vîrfuri mici, stîncoase, pe care le ocolim sau le escaladăm și atingem Vîrful Gugu.
Eforturile noastre sînt răsplătite din plin. Fiind cel mai înalt din Godeanu, Vîrful Gugu ne oferă o splendidă panoramă. Orizontul se deschide larg în toate direcțiile. Numai spre sud Muntele Moraru, cam de aceeași înălțime, maschează pe o mică porțiune zările.
In partea de apus se rînduiesc de la sud la nord cele trei masive care alcătuiesc Munții Țarcu: în stînga, Masivul Țarcu cu întinsul său pod de culme, mărginit spre nord de căldări glaciare; în fața lui se întinde culmea Prislopului, la capătul căreia se deschide Șaua Șcheiului. Ca o fereastră, ea lasă să alunece privirea pînă departe, la Muntele Mic, al cărui creștet larg bombat conturează vag ultimul plan. Mai spre miazănoapte contemplăm silueta netedă și „nesfîrșită" a Masivului Baicu, sculptat de căldări glaciare. Contrastul dintre netezimea culmii și pripoarele prin care aceasta se termină spre Valea Rîului Șes, lasă impresia că un gigant jucîndu-se, a scobit găvane rotunde în trupul muntelui. La dreapta, Șaua lepei, rotundă și adîncă, face trecerea spre Masivul Blojului. Cu vîrfuri pudrate de albul grohotișului și împestrițate de jnepeni, masivul ascunde în spatele lui Munții Poiana Ruscăi. Din Munții Țarcu pornesc spre noi culmi ascuțite sau teșite, din a căror încleștare se desprind ape cristaline. Deasupra pădurii, terminată brusc la l 600 m înălțime, se înșiră în bătaia soarelui stînele albe, risipite pe pajiștea imensă. Pădurea de molid îmbracă pantele abrupte pînă jos, în genunea întunecată prin care curge Rîul Șes. Valea Rîului Șes, tăiată adînc în stînci cristaline și granițe, stă ca un șanț de apărare în fața cetății Munților Țarcu.
Pantele înierbate sau acoperite de jnepeni, care coboară repede, de sub Gugu, ascund vederii noastre năvalnicul Rîu Șes. În prelungire, spre nord, distingem Valea Rîului Mare, ce mărginește cetatea Retezatului. Este o vale mai largă, dar cu pante abrupte, care abia lasă să se vadă în depărtare un crîmpei din șesul Hațegului. Podurile atît de caracteristice în Munții Țarcu aici sînt parcă înghițite de valurile unei mări agitate. Țanc lîngă țanc, piramidă lîngă piramidă, culmile Șeselor, Judelui și Slăveiului din Munții Retezatului își înșiră generoase dantela. Din noianul haotic al valurilor împestrițate în dezordine cu pete și dîre de grohotișuri se înalță șase vîrfuri, unele zvelte, altele cocoșate: Retezatul, Judele, Peleaga, Păpușa, Custura și... undeva în fund, Vîrful Mare.
La răsărit se deschide sub noi Valea Branului, cunoscută aici și sub numele de Pîrîul Mitului. Cîteva căldări în care își răsfață la soare oglinzile niște lacuri (Lacul Gugu este cel mai mare) se înșiră imediat sub noi. Dincolo de vale, pante abrupte, despădurite, brăzdate ici și colo de căldări mici sau de vîlcele, sprijină parcă întinsa platformă din Scărișoara. Mai în fund, profilul neted al Muntelui Borăscu ascunde privirilor noastre culmile din partea de răsărit a Masivului Godeanu.
La miazăzi, despărțit de Vîrful Gugu printr-o șa plată, străjuiește Morarul, culme masivă pe care o privim în lung. In stînga ei se observă Șaua Mitului, iar la dreapta se înalță Vîrful Godeanu, sprijinit puternic de trei contraforturi.
Vîrful Gugu prin priveliștile pe care le oferă constituie principalul obiectiv turistic. Cei ce se declară mulțumiți se pot întoarce pe același drum la cabana Gura Apei. Noi descriem însă drumul pînă în culmea principală (durată l-1¼ oră), de unde se poate urma în continuare traseul de culme din Munții Godeanu (traseul nr. 13), sau se poate efectua întoarcerea la cabana Gura Apei prin Valea Mitului (traseul nr. 14). Încîntați de priveliștea panoramică părăsim Vîrful Gugu și urmărind cu privirea Căldarea Morarului deschisă abrupt în stînga, pe fundul căreia observăm un lac; ajungem într-o curmătură unde întîlnim o potecă ce coboară la dreapta spre stînele de la obîrșia Văii Cîrnea. Dacă amurgul ne prinde aici, apucăm pe această potecă pentru a înnopta la una din stînele apropiate. In caz contrar, urcăm abrupt panta Vîrfului Scărița (2 249 m), sau o ocolim prin dreapta. Ieșind în șaua care mărginește vîrful la sud, întîlnim, venind din dreapta, de pe Piciorul Morarului, o potecă ce urcă în serpentine, pe marginea căreia se mai cunoaște încă un marcaj vechi abandonat - cruce de culoare brună - probabil altădată roșie. Din șa, ea urcă domol spre sud, pe creștetul Muntelui Moraru. O urmăm și străbatem în lung platoul alungit care retează muntele. După puțin ieșim în drumul principal de culme, ne angajăm treptat în coborîre și pătrundem în traseul nr. 13.
Cei ce vor să se reîntoarcă la Gura Apei prin Valea Mitului vor urma drumul de creastă spre răsărit, ajungînd în Curmătura Mitului (Capul Morarului); de aici vor parcurge spre stînga traseul nr. 14.


Comentariile membrilor (0)

Nu exista niciun comentariu
 

 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu



Ghid montan

Trasee

Cazare

Harti

Fotografii / Poze

Stiri

Jurnale

Salvamont
 
0,0445 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org