Marcaj:
Durata: 2.25 ore.

---

CAB. VF. OMU � V. OBÂRŞIEI � CAB. PEŞTERA


De la Cabana Vf. Omu (2 507 m) urmăm către S poteca în coborâş de-a coasta pe sub. Vf. Bucura şi pe deasupra caldării superioare a Văii Cerbului, până sub blocul de calcare ce formează Vf. Găvanele. Aici lăsăm în dreapta, „poteca grănicerilor", coborâm repede în lungul coamei şi după circa 15 min. de la cabană ajungem într-o şa (2 360 m) situată lângă Vf. Văii Cerbului, pe creastă despărţitoare dintre bazinele Prahovei şi Ialomiţei, respectiv între V. Cerbului şi V. Obârşia Ialomiţei.

De aici se observă: spre NNV, Vf. Găvanele (2427 m); spre N. Vf. Bucura; spre ENE, Colţii Morarului; spre E, V. Cerbului; spre ESE, Vf. Coştila (2 489 m); spre SE, în primul plan la mică distanţă, Vf. Văii Cerbului; spre SSE, Vf. Colţii Obârşiei (2488 m); spre SV, V. Obârşia Ialomiţei; spre VSV, dincolo de vale, în fund, Culmea Doamnele.

Coborâm repede pe flancul vestic al crestei, imediat lăsăm în stânga poteca (marcată cu bandă galbenă) spre Babele şi continuăm coborâşul pe coasta repede a căldarii superioare a Văii Obârşiei Ialomiţei, mai întâi prin câteva serpentine apoi direct, lăsând în dreapta imensul bloc de calcare Mecetul Turcesc, cu peretele frontal vertical şi şlefuit. După circa 10 min. din creastă ajungem pe platforma înierbată din fundul căldării, unde curând traversăm ultima viroagă din obârşiile văii (2 250 m). De aici urmăm pe malul stâng al văii (care în această porţiune superioară poartă numele de V. Bisericii. În stânga se ridică Colţii Obârşiei, iar în dreapta peste vale Culmea Doamnele. Drumul coboară o treaptă scundă a căldării apoi continuă paralel cu firul văii în coborâş uşor prin pajişti întinse şi dupa încă 15�20 min. ne conduce la marginea pragului căldării, deasupra rupturii de pantă de la Cascada Obârşiei (2 110 m), înainte, spre sud, se deschide perspectiva asupra căldării inferioare a văii, cu profil transversal în formă de U, caracteristic văilor glaciare. În stânga apare V. Izvorul Obârşiei şi Vf. Obârşia. Prin câteva serpentine stricate de eroziuni, coborâm coasta puternic înclinata a treptei ce desparte căldările, lăsând în dreapta Cascada Obârşiei (circa 80 m mălţime) şi după 6�7 min. poteca ne conduce la baza cascadei, traversând pârîul Izvorul Obârşiei ce vine din stânga (1 990 m). De aici continuăm pe malul stâng al văii în coborâş uşor printre blocuri de stânci şi bolovănişuri risipite în pajişte, trecem pe sub o zonă de stâncării abrupte ale Obârşiei, traversăm o serie de izvoare şi după 15�20 min. de la Izvorul Obârşiei poteca se strecoară pe sub un pinten de stâncării (1 885 m). În dreapta, în jnepenişul ce se întinde pînă în firul văii, la câţiva metri sub potecă se află un exemplar de zâmbru (Pinus cembra).
Drumul urmează flancul vestic al Obârşiei, apoi curând se angajează în coborâş uşor către S, pe o coamă lungă care separă V. Obârşia Ialomiţei de o viroagă (stânga) ce coboară din creasta Obârşiei şi la capătul căreia traversăm V. Sugărilor, primul afluent mai însemnat de pe stânga al văii (1 760 m).

Din acest punct se observă: spre NNE, Obârşia; spre NE, căldarea Văii Sugărilor şi în ultimul plan, Vf. Baba Mare (2 292 m); spre E, Piciorul Babelor cu flancul nordic acoperit cu jnepenişuri în care se află exemplare izolate de zâmbru (Pinus cembra); spre NV, poalele Culmii Doamnele care sfârşeşte în pajişti întinse deasupra Văii Obârşia Ialomiţei şi mai în fund, V. Doamnelor şi Muntele Bătrâna cu jnepenişuri pe faţa estică.

De aici urcăm uşor coama formată de morena terminală a văii şi apoi coborâm prin pajişti cu numeroase hăţaşe de oi, pe flancul vestic al Piciorului Babelor şi în lungul unui vâlcel (dreapta) pe malul drept al căruia apar primii molizi de deasupra limitei pădurii. Descriind o curbă largă spre dreapta, poteca traversează uşoara depresiune a Vâlcelului Piciorului Babelor şi curând ne conduce la poalele culmei Piciorul Babelor, unde întâlnim venind din stânga drumul de la Babele (1 640 m). Spre E se observă Muntele Cocora (cu flancul nordic în porţiunea inferioară acoperit cu molidiş des, iar sus cu jnepenişuri); spre SV, Cheile Peşterii.
Continuăm spre sud prin pajiştile unui larg platou situat între V. Cocorei (stânga) şi V. Ialomiţei, la capătul căruia poteca traversează V. Cocorei şi după un urcuş scurt pe malul opus ne conduce la Cabana Peştera (1610 m).

Legături de la Cab. Peştera spre: Cab. Piatra Arsă (48); Cab. Vf. cu Dor (49); Cab. Zănoaga şi Bolboci (50); Cab. Padina � Şaua Strunga-Guţanu � Bran (51); Vf. Omu prin Şaua Strunga � Colţii Ţapului f (51 A).