Marcaj:
Durata: 4.5 ore.

---

CAB. VF. OMU � COLŢII ŢAPULUI � ŞAUA STRUNGA - CAB. PADINA (sau Peştera)
Marcaj: bandă roşie (marcaj insuficient, pe alocuri lipsă). Traseu nerecomandabil pe timp nefavorabil.

De la Cabana Vf. Omu (2 507 m) urmăm spre S poteca marcată spre Peştera (sau Babele), în coborâş pe sub Creasta Bucura şi pe deasupra caldării superioare a Văii Cerbului. După circa 10 min. ajungem sub blocul de calcare albe ce formează Vf. Găvanele, unde, în. dreptul unui stâlp de marcaj (2445 m) părăsim drumul marcat şi prindem ˝ la dreapta o potecă acoperită cu pietriş de calcare, de-a coasta, la început aproape orizontală, apoi în coborâş repede spre V, pe sub Creasta Doamnelor. Trecând pe deasupra imensului bloc de calcare Mecetul Turcesc (care are în creştet o platformă înierbată ce-l leagă de pieptul muntelui), poteca descrie o serpentină largă apoi coboară uşor până sub o zonă de stâncării de calcare (2 350 m). Lăsând în stânga căldarea superioară a Văii Obârşia Ialomiţei, drumul începe să urce pe sub creastă printre pâlcuri de smârdar (Rhododendron kotschyi) şi după circa ˝ oră de la Vf. Omu ne conduce în Culmea Doamnelor (2 400 m), la 100 paşi spre sud de Vf. Doamnele (2401 m).
De aici coborâm printr-o serpentină largă şi curând ajungem într-o şa, la obârşia firului estic al Văii Spinării, afluent al Văii Doamnelor (2 340 m). Continuând pe Spinarea Doamnelor, drumul urcă uşor, trece coama lată dintre firele Văii Spinării, apoi coboară prin 3 serpentine până deasupra obârşiilor firului vestic al acestei văi (cu malurile acoperite cu tufărişuri de smârdar) de unde se deschide o largă perspectivă asupra Muntelui Gaura şi masivului Piatra Craiului. Continuăm tot pe sub creastă în urcuş uşor, apoi în coborâş foarte uşor şi după circa 10 min. suntem pe coama foarte largă a Guţanului (2 230 m). Coborând în 7 serpentine prin pajişti presărate cu pâlcuri de smârdar, poteca ne conduce după încă 10�12 min. în şaua largă de la obârşia Văii Doamnelor (2 125 m).
Din acest punct, trecând pe Muntele Bătrâna, drumul continuă printre pâlcuri de jnepeni, în urcuş uşor, apoi orizontal, iese din jnepeniş şi trece printr-o mică şa la obârşia unui afluent al Văii Doamnelor, Vâlcelul Ţapului (2 150 m) .
Printr-o curbă largă la stânga poteca iese repede în Culmea Bătrâna (2 165 m), orientându-se de aici către ESE.

La 180 paşi spre VNV din acest punct (afară din potecă) se află Vf. . Bătrâna (2 177 m), de unde se observă: spre N, Muntele Gaura cu Vf. Lancia (2 275 m) şi spre dreapta Podul Spintecăturilor; spre NNE platoul Vârfului Scara (2421 m) şi Vf. Padina Crucii; spre NE, Vf. Omu, la dreapta Vf. Bucura (aparent mai înalt decât Vf. Omu) şi Vf. Găvanele (2472 m); spre ENE, Culmea Doamnelor, în fund Vf. Colţii Obârşiei (2 488 m) şi la dreapta Vf. Obârşia; spre E, Platoul Coştilei; spre ESE, vârful secundar (sudic) al Bătrânei (2 164 m); spre SE, Vf. Furnica (2102 m); şi la dreapta, Vf. cu Dor (2006 m); spre SSE, Vf. Vânturişu (1 942 m) şi la dreapta cele 2 vârfuri ale Dichiului (1 698 m şi 1 713 m); spre S, creasta Strungile Mari; spre SSV, Mt. Leaota spre SV, Mt. Sf. Ilie; spre V, în fund masivul Iezer-Păpuşa; între SV şi V în fund, Munţii Rucărului; între V şi NV jos, Pasul Bran iar în fund, masivul Piatra Craiului; spre VNV în vale, comuna Moieciu de Sus.

Drumul coboară prin câteva serpentine largi, mai întâi în lungul coamei, apoi pe faţa dinspre V. Bătrânei (mai jos cu malurile acoperite de jnepenişuri), continuând de-a coasta şi aproape orizontal pe la baza unei zone de stâncării de calcare şi ne conduce după circa 15 min. din culme la obârşia Văii Bătrâna, în punctul unde creasta este străjuită de ţancurile ce formează Colţii Ţapului, (altitudine în poteca 2 005 m).
Din acest punct, descriind o curbă largă spre stânga, drumul se îndreaptă către E şi SE, apoi către S, aproape pe curba de nivel, pe faţa estică a Muntelui Strungile Mari (versantul vestic abrupt al acestui munte poartă numele de Muntele Grohotişul. Jos în stânga apar stâncăriile cu jnepeni din V. Horoaba (astfel se numeşte porţiunea inferioară a Văii Bătrîna). Drumul şerpuieşte pe sub creastă urcând şi coborând, trece pe la baza unei stâncării şi urcă prin pajişti din care la tot pasul răsar stâncării de calcare albe puternic dezagregate ; traversează apoi o vâlcea largă, continuă urcuşul pe deasupra jnepenişului, pe grohotişuri, printre stâncării şi după circa ˝ oră de la Colţii Ţapului ne conduce în creasta Strungilor Mari, pe Colţii Leşniţei (2 l00 m). În stânga jos, se întind pajiştile largi, bogat înierbate, între stâncării şi jnepenişuri, pe platformele de deasupra canionului Văii Horoaba şi de la obârşia Văii Oarbele (afluent al Horoabei); în dreapta sub creastă se observă abruptul Muntelui Grohotişu, către V. Bângălesei.
Coborând şi urcând pe sub creastă, curând ne apare în faţă Muntele Tătaru, cu Vf. Colţul Tătarului (1 998 m) şi cu abruptul vestic. Poteca se strecoară printre stâncării înierbate şi bolovănişuri de calcare, iese iarăşi în creastă pe Mt. Colţii Strungii, de unde coboară repede prin câteva serpentine scurte, apoi îndreptându-se de-a coasta, către SV şi V, ne conduce în Şaua Strunga (1 909 m), largă trecătoare în creasta muntelui Strungile Mari, situată la circa 200 m distanţă la NE de Colţul Strungii Mari.
Aici întâlnim drumul dintre Cab. Padina şi Bran. În mijlocul trecătorii se află o bornă de ciment, iar pe flancul estic al crestei se mai văd urmele clădirii fostului pichet de grăniceri şi al vămii. Din acest punct drumul coboară spre SE prin pajişti largi în lungul unei ravene apoi curând se îndreaptă către stânga, de-a coasta pe sub stâncării de calcare albe, dezagregate de eroziuni. În dreapta sus, Muntele Tătaru, iar în stânga coama Muntelui Colţii Padinei. După circa l2 min. lăsăm în dreapta traseul marcat care coboară direct în lungul unei depresiuni largi, înierbate (varianta de iarnă) şi ţinem drumul de-a coasta pe flancul sudic al muntelui Colţii. În dreapta jos, dincolo de larga platformă înierbată se observă V. Coteanului şi peste aceasta, piciorul muntelui Coteanu desprins din Vf. Tătaru.
După 40�45 min. din Şaua Strunga ajungem în dreptul Brânei Colţii (1 690 m). Reîntâlnim marcajul apoi coborâm repede prin pajişti pe muchia Padina Strungii, îndreptându-se brusc către dreapta şi înapoi drumul iese pe faţa Văii Coteanului, unde după ce descrie o serpentină continuă de-a coasta pe sub stâncării de conglomerate pe care apar primele pâlcuri de molid; se orientează apoi către N şi intră în rariştea de molid. Din dreptul pîrâului cu captarea de apă a cabanei coborâm direct şi curând ajungem în spatele Cabanei Padina (1 535 m).

NOTA!
Cab.Omu-Padina (banda rosie)
Nu exista apa sub nici o forma. Periculos pe timp nefavorabil. Nu exista nici un fel de adapost decat o crecatorie de vaci departe de traseu. Traseul prezinta greutati majore de orientare pe timp de ceata sau nori neexistand nici un punct de reper si faptului ca poteca trece uneori foarte aproape de abrupturi care cad la verticala.