Trasee Muntii Bucegi

Ar mai fi câteva trasee în zona de sud a Bucegilor, acum uitate - nu mai apar pe hărțile noi, deși în teren mai există porțiuni în care se mai găsește rar marcajul. Acestea sunt:

1. TA - care pornește din Sinaia (Calea Moroieni), de-a lungul șoselei până la cab. Cuibul Dorului și de acolo pe noua șosea DJ 713 până în șaua Dichiu. De aici, probabil ține culmea de deasupra văii Cărpenișului, după care coboară spre lacul Scropoasa. Am încercat să găsesc prima parte a traseului până la Cuibul Dorului, dar nu am identificat deloc marcajul în teren. E posibil să mai fie (dar extrem de rar) în porțiunea de după șaua Dichiu.

2. TR - pleacă din Valea Largă și urcă spre rezervația Plaiul Hoților. Eu nu am urcat de acolo, ci din Sinaia, pe un drum forestier nemarcat (din spatele hotelului Mara) și m-am intersectat cu marcajul imediat după ce am trecut pe sub firele de înaltă tensiune ce urcă din Sinaia spre localitățile din zona Moroieni.

Marcajul se înscrie pe culme, prin pădurea de fag, traversând în mai multe rânduri zona firelor de înaltă tensiune (pline de zmeuriș. Prin pădure se identifică mai des marcajul, deși sunt câteva porțiuni unde lipsește, dar se poate urma poteca destul de vizibilă spre V. După ce urcă până în zona vârfului împădurit Pietricica (~1.217 m), se înscrie în coborâre de-a lungul firelor electrice până când întâlnește marcajul PR care vine din stânga dinspre Posada și intră în pădure la dreapta spre Cota 1.000 m. La intrarea în pădure, după ce nu l-am mai întâlnit o perioadă, găsim marcajul comun TR și PR. Se urmează poteca spre Pasul Păduchiosu, unde marcajul dispare din nou. Poteca veche ducea până în șaua Dichiu – mergând la dreapta spre cabana Cuibul Dorului și apoi de-a lungul șoselei DJ 713, acum lipsește din teren dar este ușor de urmat pe șosea.

3. PR - începe din Posada și merge până la Cota 1.400 din Sinaia, peste Pleșuva, Păduchiosu, Vânturișu, pe sub Vf. cu Dor.
Din halta de tren Posada ne orientăm spre sud câteva zeci de metri, pe poteca dintre calea ferată și râul Prahova. După ce depășim locul unde niște țevi traversează râul, după o mică curbă putem traversa pe malul drept al Prahovei pe un podeț vechi, ajungând în zona unei foste ferme. La prima răscruce de drumuri urmăm calea dinspre dreapta, urcând până la schitul Lespezi și la cimitirul local.

În curba din capătul cimitirulului, se ține înainte pe o potecă îngustă, în urcare, până când ajungem într-o mică poieniță unde poteca întâlnește un forestier. Se urmează spre stânga forestierul, care merge pe curba de nivel. După circa un km, unde identificăm pe fagii din dreapta drumului marcajul nr. 11 într-un cerc alb, se intră pe o potecă în urcare susținută până când se iese din pădure în dreptul unei stâne părăsite. De aici se continuă pe drum, cu pădurea în dreapta, până când poteca intră în pădure - loc unde întâlnim și marcajul PR pentru prima dată (foarte bine conturat și aplicat des).

Urmăm marcajul până la intersecția de la vf. Pleșuva (~1.305 m). La stânga se iese în zona împoienită a vârfului, marcat doar printr-o baliză mică, ascunsă în iarbă, de unde se poate coborî spre Podul lui Neag, Comarnic sau Posada. Poteca marcată (de aici destul de rar și foarte greu vizibil) urmează însă drumul la dreapta, prin pădurea de fag, pe alocuri mai greu de identificat, până când iese într-un drum de car mai lat, care vine din stânga (probabil dinspre satele Ocina și Talea).

După o curbă, spre stânga vom avea un punct de belvedere peste puieții de fag spre vârfurile sudice ale Bucegilor: Vânturișu și Vârful cu Dor. De aici, se urmează poteca foarte vizibilă de-a lungul limitei parcului natural Bucegi, întâlnind pătratul roșu încadrat în chenar alb care marchează acest lucru.

De la un punct, poteca se înscrie în coborâre accentuată până când întâlnește un alt drum forestier transversal. De aici, trebuie urmat în continuare drumul în urcare, care începe puțin mai din dreapta. Ajunși din nou în culme, ținem poteca vizibilă, până când ieșim într-o poiană largă (Poiana Hoților) care se traversează tot înainte, intrând din nou în pădure.
Când ieșim în zona firelor de înaltă tensiune, poteca întâlnește marcajul TR care vine dinspre Valea Largă și care ne va însoți până la Popasul cota 1.000 m.
Până aici au trecut între 3,5 și 4,5 ore de la plecare.

Din pasul Păduchiosu, marcajul lipsește în totalitate, dar se poate urma poteca ce traversează șoseaua și înaintează pe lângă linia pădurii, până când intră la umbra arborilor de fag, mergând ușor spre stânga. Traversăm câteva mici poienițe și apoi înaintăm printre molizi până la ieșirea în golul alpin, până unde am mai făcut cam 30 de minute din pas. De aici, urcăm spre culme până când atingem vf. Păduchiosu (1.409 m). Atenție la stânele din zonă!

Admirăm de aici, la sud culmea împădurită a Pleșuvei, de unde am început urcarea, mai în dreapta vârful bont al Gurguiatului și culmile mai mici din prim plan, care se întind spre sud-vest către Moroieni: vf. Gâlma, Rotunda Mică, Pietrei. Spre est avem culmea Baiului, la vest se desfășoară descendent culmea dintre Dichiu și Dichiul Vechi, iar spre nord – impunătoarele piramide ale Vârfului cu dor în dreapta și Vânturișului în stânga.

De pe vârf ne orientăm spre V, găsind din nou poteca lată, care se desprinde în câteva șleauri ce urcă spre punctul de belvedere de pe DJ 713, la granița județelor Dâmbovița și Prahova.
Marcajul ducea odinioară la stânga, actualmente pe șosea, până în șaua Dichiu și mai departe spre Piatra Arsă.
Poteca haiducească urma însă în urcare culmea Vânturișului, drept înainte de la ieșirea în șosea, până în cel mai înalt punct: ~ 1.925 m. Deși poteca nu e vizibilă pe întreg parcursul traseului nostru spre vf. Vânturiș, pe vreme favorabilă e ușor de ținut culmea.

Odată ajunși sus, ne bucurăm de o panoramă excepțională de pe cel mai înalt vârf sudic al Bucegilor!
Pentru coborâre, ne orientăm inițial spre V, pentru că înspre nord se desfășoară o zonă de abrupt impracticabilă, apoi se coboară spre poteca ce duce la stâna din vale printre tufe de afine. De la stână se continuă spre valea Izvorului Dorului, care se traversează până când întâlnim un panou informativ cu marcaje.

Înainte de a traversa râul, se poate merge opțional până în capătul din dreapta al culmii, unde putem vizita avenul Vânturiș (împrejmuit de un gard de sârmă ghimpată). Odată ajunși înapoi, se poate coborî pe firul văii până spre cascadele Vânturiș.

Altfel, de la panoul informativ, urmăm poteca marcată PR (de data aceasta foarte bine conturat – marcaj refăcut), pe sub stâncăriile Colților lui Barbeș până la intersecția cu BR ce vine dinspre cabana Valea Dorului și merge spre Sinaia. Poteca traversează mai multe vâlcele seci și trece pe sub pereții impresionanți ai abruptului sud-estic al Vârfului cu Dor, fiind interzisă intrarea în acest traseu pe timp de iarnă (zăpadă). În zona spectaculoasă avem două poienițe mai largi, unde se poate face popas și se pot admira stâncile. Această ultimă porțiune a traseului necesită 1,5 - 2 ore la traversare.

Recomand parcurgerea traseului PR persoanelor cu ceva mai multă experiență montană și atrag atenția că traseul este unul lung, de aproximativ 30 km, care se parcurge în 10 - 12 ore din Posada până în Sinaia. Traseul poate fi fracționat prin oprire la cabana Dichiu (din șaua omonimă), care e aproximativ la jumătatea drumului, dar care necesită abaterea pe șosea din traseul descris.

Aceasta este vechea potecă a haiducilor.

Pentru intrarea în traseul PR, puteți să consultați prima parte a jurnalului acesta:

http://www.carpati.org/jurnal/poteci_vechisi_noi_prin_bucegii_de_
sud/3258/

Sau, pentru cea mai mare parte a traseului ce urmează poteca haiducească, dar cu urcare pe fața sudică a Pleșuvei, jurnalul acesta:

http://www.carpati.org/jurnal/drumul_haiducului_din_mine/3234/

Vă va putea fi de folos și track-ul GPS de mai jos, din tura pe care am ținut-o eu, pe a doua jumătate a potecii marcate TR și bună parte din traseul PR:

http://my.viewranger.com/track/details/MTg2MTY5Ng==

Cu bine!

Cristi Iliescu


Marţi, 28 iulie 2015 - 12:28  

Alimentati-va bine cu apa deoarece a fost seceta,nu a plouat doua saptamani si nu se prea gaseste apa decat la altitudine mica.


Joi, 13 august 2015 - 09:53  

Am parcurs TR din Valea Larga pana la Cabana Dichiu. O sa descriu inceputul traseului, care este cel mai important. Practic se traverseaza in halta Valea Larga si chiar vis-a-vis de halta sunt niste trepte. Imediat apar si niste semne TR uitate de vreme. Se urca usor in stanga pe o culme impadurita unde se mai gasesc cateva marcaje. Insa ele sunt destul de rare, unul la 500m. M-am orientat in special cu GPS si la fata locului si nu m-a interesat in mod deosebit un marcaj uitat de vreme. La un moment dat am dat de un drum forestier foarte bun (nivelat) si l-am urmat pe acesta, uosr stanga. nemaivazand vreun marcaj. Probabil TR tinea inainte pe creasta. In tot cazul, nu mai aveam chef sa urc pentru ca eram la peste 1000m, si ar fi insemnat sa urc degeaba destul de mult. Drumul forestier nu urca aproape deloc. Dupa 2-3 serpentine (cca 1km) am iesit de pe el pe partea dreapta, stiind ca tinta mea era sa ma intersectez cu PR. Am urcat pe o vale 3-400m pana am intalnit liniile de inalta tensiune, care reprezinta si o cale de acces prin padure, deoarece pe sub stalpi e defrisat. La stanga pe sub liniile de inalta tensiune inca 3-400m si se intalneste in scurt timp patratul rosu, limita parcului natural bucegi care se identifica in acea portiune banuiesc cu PR, mai putin prezent (chiar deloc). La dreapta pe acest nou marcaj se ajunge in scurt timp la Hotel Cota 1000 si Pasul Paduchiosu.


Duminică, 28 februarie 2016 - 22:22  

Muntele Plesuva , parte a Muntilor Bucegi este un munte cu adevarat interesant . Am creat un jurnal al drumetiei din august 2019 , aici :

https://drumetiiderelaxareinmuntiidelangabrasov.wordpress.com/201
9/08/24/posada-ascensiune-pe-muntele-plesuva-vf-plesuva/

Cred ca poate ajuta ! O seara frumoasa !


Luni, 2 septembrie 2019 - 23:31  

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu