Marcaj:
Durata: 4 ore.
Sinaia - Cabana Piscul Câinelui - Vf. Piscul Câinelui
Obiective: culmea Câinelui, Vf. Piscul Câinelui.
Timp necesar: 3 - 4 ore
Marcaj: punct albastru pânã la cabana Piscul Câinelui, apoi potecã nemarcatã. Accesibil în orice anotimp.
Descriere:
Din gara Sinaia, de orientam spre Campina, si parcurgem 5 min, drumul national, pana la prima bifurcatie, nesafaltata, ce apare pe partea stanga unde intalnim si primul marcaj PA. Dupa ce traversam calea ferata intram pe strada Piscul Cainelui pe care o urmam spre dreapta pana in capat. Aici drumul se bifurca in 3 ramuri: una coboara, una urca spre o propietate privata (porti mari si verzi inchise) si o alta ramura dupa ce descrie o serpentina stransa urca spre stanga. Deasupra capului vedem o pancarda care ne informeaza despre cabana Piscul Cainelui ca este in renovare (de mult timp si este inchisa accesului turistilor).
Pe marginea drumului forestier de altfel foarte bun, intalnim din cand in cand marcajul PA.
Continuam sa urcam timp de 30 de min pana cand semnele parasesc drumul si dupa un parcurs scurt si orizontal prin padure, ajungem la baza unei poteci inguste ce urca pieptis. Marcajul este in continuare f bun (se vede ca a fost refacut relativ recent) si il urmam, urcand din greu primele 30 de min prin padurea rara de foioase.
A trecut cam 1 h de la inceputul traseului si panta se domoleste permitandu-ne mici ragazuri. De aici urcusul devine placut iar poteca se largeste din ce in ce mai mult pana cand ne scoate in muchie. Urmam muchia initial orizontal, dupa aceea in usoara coborare apropiindu-ne de iesirea din padure. De aici marcajele incep sa se rareasca fiind insa vizibile pe copaci, pe vreme buna. La 2 h de la plecare am iesit definitiv din padure si in spate orizontul incepe sa se deschida spre Masivul Bucegi, respectiv spre Creasta Muntilor Baiului si putem vedea valea Câinelui, culmea Gagul Mare, apoi vf. Gagul Mare, Vf. Mierlei (în sud-est), vf. Vornicu (de sub care pleacã douã ravene adinci), culmea Câinelui (pe care vom continua traseul), iar în nord-est vf. Drãgan. Continuam sa urmam muchia si in acelasi timp poteca, din ce in ce mai slab marcata, dar care se contureaza clar pas cu pas in fata noastra. Urcam un prim varf din fata noastra si apoi ne orientam usor diagonal dreapta pe sub Vf Piscul Cainelui, si pe deasupra unei stane, avand ca punct de reper o mic grup de zade. Poteca ne va conduce pana in apropierea varfului unde vom intalni in scurt timp drumul larg ce strabate muntii Baiului pe care putem sa ne continuam traseul fie spre Vf Baiul Mare fie inapoi, spre Posada. De pe varf putem revedea cu plãcere vãile ºi culmile observate la ieºirea din pãdure ºi completãm imaginea cu elemente noi. Astfel, spre nord apare bazinul superior al Vãii Rele, dezvoltat între Muntele Cumpãtu (stânga), vf. Baiul Mare (afectat de impresionante ravene care jupoaie versanþii aproape în întregime) ºi vf. Drãgan (dreapta, cu drum). În spatele acestora, cãtre nord-est, în ultimul plan, zãrim o parte a vf. Paltinu (stânga) ºi Muntele Sloeru-Mãrcu-ºanu (un platou larg în dreapta), apoi valea Doftanei dincolo de care, spre est (dreapta), Munþii Grohotiº cu cîteva vârfuri mai evidente (Grohotiº - ascuþit ºi cel mai înalt; Uliþa ºi Radila Mare la sud, în dreapta acestuia). În zilele senine, cãtre N-NE pot fi vãzute ºi crestele albe ale munþilor Ciucaº ºi Zãganu. Spre sud-est se urmãresc cu privirea valea Floreiului, localitatea Teºila ºi ultimele culmi (împãdurite) ale Munþilor Grohotiº, aflate la 1 100-1300 m înãlþime. Desigur, imaginile cele mai frumoase le oferã abruptul estic al Munþilor Bucegi ºi sectorul de defileu al Prahovei.
Data actualizarii: 06.05.2014
Marþi, 29 ianuarie 2013 - 16:24