Turistă lovită de fulger lângă lacul Bucura, Retezat (Muntii Retezat)

Ieri, in Fagaras... http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-barbat-de-47-de-ani-a
-pierit-in-muntii-fagaras-dupa-ce-a-fost-lovit-de-trasnet-totul-s
-a-intamplat-sub-ochii-sotiei-sale.html


Luni, 20 iulie 2015 - 23:04  

Gasim multe sfaturi si teorii legate de zonele expuse la trasnet, am petrecut niste ore bune prin munti rugandu-ma pe sub fulgere sa nu fiu lovita, cunosc oameni loviti de trasnet care, din fericire, au scapat cu bine...
Dupa toate astea, de vreo doi ani incerc sa reperez locurile unde cu precadere lovesc trasnetele. Pur si simplu, incerc sa deduc ceva pe baza unor statistici simple. Nu vreau sa fac pe cunoscatoarea, nu am explicatii stiintifice, nu sustin ca am facut vreo descoperire, dar am incercat sa extrag cat de cat niste observatii, pentru mine... Intamplarea face ca, in decurs de doar doua saptamani, sa mi se lege niste informatii. Ma gandesc sa impartasesc si cu voi concluzia la care am ajuns...cine stie, poate ne e utila vreodata fiecaruia dintre noi.

- Avem impresia (gresita) ca daca nu suntem pe un varf, nu suntem in mare pericol. Desigur, varfurile si culmile sunt periculoase, dar nu sunt singurele locuri rele. Am vazut foarte multi brazi de diverse marimi sau tufe de jneapan lovite, situate in zone gen balcoane, uneori destul de joase, locuri care ies in afara ca niste mici platforme, genul acela de locuri plane de unde iti vine sa te duci la margine si sa te uiti in jos, in vale...si nu e neaparat perete la picioarelee tale.

- Fix acum doua saptamani am campat langa lacul Gugu din masivul Godeanu si am vazut un loc lovit de mai multe fulgere, dupa care m-am plimbat un pic in jur tocmai ca sa vad unde nu gasesc asemenea locuri. Ei bine, caldarea glaciara este inconjurata de pantele culmilor (ca d-aia are forma de caldare ), iar singurul loc unde jneapanul era trasnit (de mai multe ori) era situat in avalul lacului, pe o mica platforma, pe singura margine deschisa a caldarii glaciare.

- Acum doua zile, lenevind prin Bucegi, in Morar, studiam de sus locurile unde trasnise si tot platformele de la marginea teraselor pareau a fi lovite. Chiar discutam cu colegii de tura despre asta.

- Acum ma uit la o poza cu lacul Bucura si locul de cort si constat acelasi lucru: desi e un loc jos, din caldare, unde am fi crezut ca suntem la adapost si de atatia ani punem corturile cu incredere, acel loc este chiar marginea din aval a caldarii glaciare, dincolo de care urmeaza coborarea vaii. Practic, acolo este terasa finala, iesita in afara, dintre munti, de unde firul apei din lac isi da drumul la vale. Geografia locului este perfect identica celei a caldarii lacului Gugu. Practic, cam asta e configuratia caldarilor glaciare, in care de multe ori obisnuim sa punem cortul.

- N-am observat (nu inseamna ca nu exista!) locuri trasnite care sa se afle sub panta, sub versant. Chit ca iti sta cortul mai in panta, dar am impresia ca astfel de locuri sunt mai putin expuse. Practic, in caldarile glaciare, as alege locuri pe orice latura a lacului, dar nu in aval, nu departe de pantele care inconjoara lacul si formeaza caldarea. Doamne ajuta, sa am dreptate!

Din toate acestea, presupun ca se intelege concluzia mea. Completarile sunt binevenite, mai ales daca aveti exemple care sa confirme sau sa infirme observatia mea. Nu la sfaturile arhicunoscute ma refer aici...stim ca varfurile si culmile sunt lovite frecvent, la fel copacii izolati in poieni etc. Inca nu ma prind cum sta treaba cu copacii trasniti din mijlocul padurii, care, in mod surprinzator, exista!!!! Or fi aia mai inalti?? dar cum naiba imi dau eu seama, din mijlocul padurii, daca ma aflu in apropierea unuia dintre cei mai inalti??


Luni, 20 iulie 2015 - 23:36  

Laura, daca esti in mijlocul padurii oricum sansele sa te loveasca un fulger sunt aproape nule, daca este sa se intample asta o pateste un copac. In teroie curentul electric cauta sa urmeze calea cea mai usoara (care ii opune cea mai mica rezistenta) iar observatia ta legata de vaile glaciare s-ar putea sa fie in directa legatura cu apa din ele. Mai exact apa care se scurge din lacul Bucura trece si pe sub pietre nu doar ce vedem noi la suprafata iar pentru o descarcare electrica aceea poate sa insemnea calea mai usoara pentru ca e mai usor ca acea energie sa intre in pamant. Sper ca m-am facut cat de cat inteles. Oricum daca esti in gol alpin poti doar sa te rogi ca sa nu o patesti. Personal am trecut doar o singura data printr-o patanie de acest gen in Muntii Baiului si mai eram si pe bicicleta.....nu e un sentiment tocmai placut sa te misti printre fulgere.


Marţi, 21 iulie 2015 - 08:52  

@Laura: Mai aproape de pantele căldării, alunecările de teren, bolovani, grohotiş, sunt mai periculoase.
E de luat în considerare aspectul stabilităţii pantei (cu/fără vegetaţie) mai ales că, în timpul unei ploi mai serioase, se produc alunecări cu siguranţă.

Arborii, în pădure, nu oferă prea multă protecţie. Da, curentul electric se scurge pe calea ce opune minimum de rezistenţă dar... fulgerele nu sunt curenţi electrici obişnuiţi.

Întâi de toate, intensitatea unui fulger este colosală. Apoi, o chestie interesantă, fulgerele nu pornesc de la nor către pământ şi nici chiar invers ci din ambele direcţii simultan.
Întâi se produce un canal de curent între zonele cu sarcini opuse (sol - ploaie/grindină)
Odată stabilit acel canal (a cărui cale se schimbă aleator de multe ori în timpul formării) se produce acea descărcare (se produce de mai multe ori) colosală.

Problema survine din intensitate: După prima descărcare, aerul şi zona de contact sunt ionizate de lumina ultravioletă, generos produsă de descărcările electrice.

Ionizarea se produce absolut neregulat iar următoarele descărcări vor urma total sau parţial noi canale de aer ionizat.

Deci, fulgerul îşi creează singur canalul iniţial şi pe cele secundare, iar acestea nu urmează căi conductoare evidente.

În cazul unui arbore, arcul electric (arcurile electrice, mai precis) se vor forma şi la suprafaţa arborelui lovit dar şi pe alături. Chiar dacă marea majoritate a curentului va curge printr-un canal principal, canalele secundare au destulă energie pentru a opri o inimă sau a reseta un creier uman


https://www.youtube.com/watch?v=RLWIBrweSU8

Locul şi momentul exact unde se va produce o descărcare electrică, în timpul unei furtuni, nu este dictat de teren sau de diferenţa de potenţial ci de radiaţia solară şi cosmică. Radiaţia ionizantă sădeşte sămânţa fulgerului
(Motiv pentru care, cele mai eficiente paratrăsnete au materiale radioactive în compoziţie.)

Pentru noi, pe munte, protecţie eficientă împotriva decesului din cauza fulgerelor sunt hainele ude, pe noi sau tenda udă, pe cort. Apa din haine şi tendă va absorbi (şi exploda imediat) majoritatea energiei ce este disipată pe suprafaţa de contact cu fulgerul.

Iar pentru protecţie împotriva fulgerelor, numai Dumnezeu oferă indulgenţe.
Şi pare indulgent.

Numărul deceselor în urma fulgerării este destul de diferit de numărul fulgerărilor şi deosebit de îndepărtat de numărul efectiv al descărcărilor electrice.

Ah, de ce sunt lovite anumite zone, cu precădere, faţă de altele?
E foarte simplu: Mai trebuie luat în calcul şi câmpul magnetic al pământului care este orice dar nu uniform.

S-aveţi grijă şi cât mai multe clipe minunate în inima naturii!


Comentariu modificat de autor!

Marţi, 21 iulie 2015 - 12:29  

De cele mai multe ori, descarcarile electrice urmeaza legea hazardului.

O solutie ar fi sa-ti confectionezi un paratrasnet din betele trekking si o sarma mai lunga.


Marţi, 21 iulie 2015 - 12:46  

O sarma mai lungă ca ultimă masă.

Deci, serios, nu agitaţi beţe de trekking la câini sau la fulgere - se lasă cu plânsete.



Marţi, 21 iulie 2015 - 12:54  

Sau iti faci o "pelerina" de genul ... http://www.sciencefriction.ro/wp-content/uploads/2011/08/cusca-fa
raday.jpg


Marţi, 21 iulie 2015 - 13:03  

În copilărie toate vacanțele le petreceam la casa bunicii iar bunica avea o vorbă: ,,- Nu sta la fereastră când fulgeră că te trăznește!,,. Și povestea bunica pe atunci de oameni din sat, de prin satele vecine sau de la stâne care au fost trăzniți când stăteau în ușă sau la fereastră în timpul furtunii.
Între timp am înlocuit casa bunicii cu o altă casă mai deosebită: o căldare glaciară - palat regal pentru drumeți. Este la fel de frumoasă, numai că este ceva mai mare și... nu are acoperiș. Asta e bine, se văd mai ușor stelele...
Un circ glaciar (căldare glaciară) are în principal trei elemente definitorii: 1. podeaua circului - zona cu pantă foarte mică unde a staționat cândva ghețarul și care cantonează frecvent lacuri glaciare; 2. pereții circului (cu pante pronunțate) care fac legătura între podea și linia crestei (custurii); 3. pragul glaciar - în partea deschisă a văii, care are o denivelare în general de 40-60 m iar în partea superioară are în spatele lui o mică depresiune flancată de un promontoriu marcat uneori de roci mutonate (,,spinări de berbeci,,), tot de origine glaciară. Unele circuri glaciare complexe au și 2-3 praguri glaciare întrerupte de poduri (podele glaciare). În geografie termenul de terasă se folosește îndeosebi la relieful fluviatil și nu la cel glaciar.
Ei da, noua mea casă se vede că are podea (cu locuri bune de înnoptat), pereți falnici, care mă apără de multe ,,rele,, și o ,,fereastră,, mare care este deschiderea văii dinspre pragul glaciar și care este flancată de ,,prispe,, și ,,balconașe,, numai bune pentru admirat locuri minunate.
Scuze pentru ocoliș, dar revin la subiect. Întradevăr și eu consider că acele ,,prispe,, și ,,balconașe,, de pe marginea pragurilor glaciare sunt mai predispuse la descărcări electrice decât zona pereților propriu-ziși și asta probabil pentru că se află ,,într-o fereastră,,. Există desigur și o explicație științifică dar mai puțin contează. Și unele circuri glaciare din Parâng, au - întâmplător sau nu - jnepeniș pârjolit pe aceste ,,prispe,, sau puțin mai jos, în lungul pragurilor glaciare. Găsim astfel de locuri ,,arse,, în circurile Roșiile, Sliveiu Mare, Sliveiu Mic (Pârleiele) - pe nord sau Ieșu, Pleșcoaia, Tidvele - pe sud. Nu trebuie exclusă însă nici ,,mâna,, ciobanilor dar fenomenul trebuie consemnat și studiat.
În concluzie, în timpul furtunii, evit să stau ,,la fereastră,, cortul îl montez din timp în partea superioară a podelei circului glaciar sau mult sub baza pragului glaciar. Iar când îmi este teamă de prea multe fulgere... gândesc la casa bunicii.


Miercuri, 22 iulie 2015 - 12:23  

Am ajuns la lacul Bucura și i-am întrebat pe cei de la Salvamont cum s-a întâmplat.
A fost așa: cu un sfert de oră înainte să înceapă furtuna, în timp ce turiștii coborau din șa, un trăznet a lovit o stâncă vis-a-vis de cabana Salvamont, pe cealaltă parte a lacului. Din stâncă a ricoșat în turista care trecea prin dreptul ei. Concluzia lor: "a fost cu dedicație".

Probabil că arcul electric a găsit încă o cale de minimă rezistență și parțial s-a descărcat prin corpul victimei. Asta ar explica de ce a supraviețuit.
Concluzia mea este că se poate întâmpla chiar dacă furtuna nu a ajuns în zona/valea în care ne aflăm noi, deci e bine să fim prevăzători.


Marţi, 18 august 2015 - 10:58  

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu