Microhidrocentralele, incotro ?Autoritatile cauta solutii lucrarile continua

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Mihai Fâcă, a declarat că a luat la cunoştinţă de această problemă a microhidrocentralelor cu ocazia unui protest al ONG-urilor de mediu şi propune crearea unui grup de lucru care să decidă ce e de făcut mai departe, având în vedere că unele microhidrocentrale sunt finalizate în proporţie de 95%, altele în proporţie de 75%, iar altele nici nu s-au început. În opinia sa, există câteva variante: interzicerea acestora ceea ce ar însemna ca microhidrocentralele să rămână în stadiul actual, nişte “monumente ale industrializării”, readucerea la faza iniţială sau continuarea lucrărilor şi compensarea daunelor de mediu. “Varianta legală om vedea care este”, a spus acesta, întrebat fiind de membrii ONG-urilor, indicând că de varianta legală trebuie să răspundă ARPM Piteşti. “Cum ar fi dacă ar trebui să se demoleze tot? Poate ce a fost până acum a fost frumos”, a adăugat acesta.

În prezent, aproximativ 500 de microhidrocentrale sunt finalizate sau în diverse faze de execuţie şi aprobare pe 300 de râuri de munte din România. ONG-urile de mediu s-au sesizat cu privire la daunele provocate de aceste lucrări şi au protestat faţă de metodele de lucru ale constructorilor atât în faţa Ministerului Mediului şi Pădurilor, anul trecut, cât şi la faţa locului, pe râurile Capra, Buda şi Otic din masivul Făgăraş.

“Realitatea este că lucrările sunt ilegale”, a spus, la rândul său, Ovidiu Mihuţ, reprezentant al unei asociaţii de pescari din judeţul Argeş. Acesta susţine că niciun constructor nu a respectat prevederile legale, că geomorfologia apelor a fost modificată, lucrările s-au desfăşurat în albia râurilor, iar conductele au fost îngropate. “Noi nu protestăm împotriva microhidrocentralelor, ci împotriva metodei. (…) Noi, cei care ne-am născut pe apele alea suntem umiliţi”, a adăugat Ovidiu Mihuţ, subliniind că evaluarea impactului de mediu nu se mai poate face după ce încep lucrările, acest lucru fiind ilegal, dar posibil datorită complicităţii autorităţilor.

Cu toate acestea, constructorii cer reînnoirea acordurilor de mediu, notificând autorităţile de o serie de modificări importante aduse proiectului de captare a apelor. “Constructorul cerea alt acord pentru lucrări care deja se petreceau”, spune Dan Bărbulescu, directorul executiv al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta care subliniază că deşi s-au constatat nereguli grave, aceste documente sunt reînnoite. “Ce se întâmplă de nimeni nu-i poate opri?”, se întreabă acesta.

“Pentru neconformităţile constatate, noi am dat amenzi şi am dispus sistarea activităţii”, a declarat Ovidiu Dăescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu, care a subliniat că “actul de sistare a fost emis” când i s-a adus la cunoştinţă că în zonă s-a lucrat şi s-a turnat beton zi de zi. “Noi vom solicita refacerea cumulat pe râuri a evaluării pentru biodiversitate şi eventuale măsuri compensatorii. Ca ţară, nu ne putem opune dezvoltării, dar vom găsi soluţii pentru a readuce mediul la starea iniţială”, a mai declarat acesta.

Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta, spune că biodiversitatea este prima victimă a lucrărilor de captare a apelor de munte, iar cazul microhidrocentralelor este chiar mai grav decât cel al Roşiei Montane, întrucât acestea se construiesc deja. El a anunţat că organizaţiile de protecţie a mediului vor continua protestele şi vor face plângeri penale împotriva funcţionarilor publici care au fost complici la distrugerea râurilor de munte.

sursa http://totb.ro/microhidrocentralele-incotro-autoritatile-cauta-solutii-lucrarile-continua

Miercuri, 3 octombrie 2012 - 11:21 
Afisari: 1,150 


midan