VIATA printre anotimpurile care vin si pleaca

Mai ce asortare! Tonurile astea de gri si albastrul de pe oua care parca au fost vopsite special pentru inaltare, se imbina perfect!


Joi, 13 mai 2010 - 22:38  

Multumesc Ana-Maria si Hristos s-a Inaltat!


Joi, 13 mai 2010 - 22:47  

Hai sa vin si eu cu un 10,merita!


Joi, 13 mai 2010 - 22:55  

Adevarat ca s-a inaltat!


Joi, 13 mai 2010 - 22:56  

patru oua intr-un cuib de 1o*


Joi, 13 mai 2010 - 22:57  

Mulțumesc, pentru apreciere!
M-a fascinat din copilărie măiestria cu care pasările țes cuiburile (fără nici un curs de arhitectură).
Ce taină în clipele de tăcere ce pregătesc
orele de larmă, de luptă pentru supraviețuire!


Joi, 13 mai 2010 - 23:18  

Superb putin spus; mama o aparut la scurt timp? Puisorii si mama ce natie erau?

In privinta arhitecturii cuiburilor am avut ocazia sa urmaresc timp de o saptamana stradania unei randunici. Cat o muncit saraca si cata truda si a iesit un cuib perfect; din pacate, din cauza galagiei oamenilor, a plecat.

Hristos s-a inaltat! (in asociere cu imaginea am mancat o felie de cozonac de casa)


Vineri, 14 mai 2010 - 00:28  

Ce frumos e cuibul asta, parca e pictat!


Marţi, 18 mai 2010 - 00:02  

Scuze pentru intarzierea raspunsului.
Cat am stat acolo mama nu a venit la cuib si nu stiu ce natie erau puisorii.Pasarea nu era acolo cand l-am descoperit si cine stie daca s-a mai intors!
Pacat ca noi oamenii (nu toti,ce-i drept)n-am invatat sa convietuim cu pasarile, cu animalele!
Noi(Alex-fiul,Andrei-sotul, IO-mama si sotie iubitoare) la dorinta lui Alex am umplut pomii la "tara noastra "de casute pentru pasarele si ne bucuram in fiecare an de prezenta lor!
Adevarat s-a inaltat!(a fost gustos cozonacul...nu?)


Marţi, 18 mai 2010 - 21:25  

Multumesc Anna, m-a bucurat comentariul tau(eu n-am nici un merit)

Mi-am adus aminte cu mare placere de clipele petrecute impreuna in tura foto.


Marţi, 18 mai 2010 - 21:37  

Da, mai ales ca era facut in casa, a fost foarte bun, v-as fi dat o felie , dar nu-i problema, la o inatlnire carpati rezolvam.
O sa intreb niste pasionati in pasari (ornitologie) sa vedem ce spun ei.

Era o vreme si au fost vremuri cand oamenii convetuiau cu pasarile si animalele. Asta probabil insemna o parte din rai sau o intoarcere la rai. Sunt cativa sfinti in istorie atat in Biserica Ortodoxa cat si in Biserica Catolica despre care se povesteste ca vorbeau si convietuiau in intelegere tacita cu animalele salbatice: sfantul Antonie cel mare din primele secole ale crestinismului (cu un leu s-a imprietenit el parca), Sfantul Francisc de Assissi, Sfanta Teodora de la Sihla (pasarile ii aduceau mancare si tot pasarile i-au dezvaluit taina in fata oamenilor), Sfantul Serafim de Sarov (bun prieten cu un urs si nu numai) si multi altii.
Noi atat macar sa respectam viata pasarilor si animalelor.
Ma bucur ca reusiti acest lucru iar ideea cu cuiburile este foarte frumoasa dupa cum descrieti si sa dea Dumnezeu sa le vedeti si va bucurati de pasarile care vor locui acolo.


Miercuri, 19 mai 2010 - 10:45  

place! 10


Miercuri, 5 ianuarie 2011 - 11:14  

Cred că sunt ouă de mierlă.


Luni, 25 februarie 2013 - 18:34  

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu