Piatra Teiului

Când îi fãcutã poza?


Vineri, 7 octombrie 2005 - 20:38  

Foarte faina..


Vineri, 7 octombrie 2005 - 23:13  

Cred ca pe 22 sau 23 august 2005


Luni, 10 octombrie 2005 - 09:03  

Ciudat...atunci era al 2-lea mare val de inundaþii ºi lacul,din câte vãd în pozã,îi prea scãzut...


Luni, 10 octombrie 2005 - 13:51  

Era apa la greu. Uita-te la asta (e facuta cu o zi inainte): http://alpinclubbrasov.3x.ro/foto/ceahlau/BarajBicaz1.jpg


Luni, 10 octombrie 2005 - 14:07  

Da,am fãcut ºi eu poze când erau toate cele 4 ecluze deschise la baraj...O stat deschise aproape 2 sãpt.!


Luni, 10 octombrie 2005 - 17:49  

Cica se presupune ..ca acea piatra se misca singura..!


Vineri, 25 iulie 2008 - 01:24  

I se mai spune Piatra Dracului .Se zice că trăia cândva, ascuns într-o văgăună a Ceahlăului, un căpcăun. El era o mare năpastă pe capul oamenilor căci ademenea fetele tinere, le ducea pe platoul muntelui şi le transforma în stane de piatră cu înfăţişări ciudate.
Într-o zi, un gospodar din Vatra Călugărenilor (localitate din zonă), a cărui fată fusese răpită în ajun de căpcăun, i-a convins pe ceilalţi oameni din sat să se înarmeze cu topoare, coase, paloşe, buzdugane şi să se aşeze la pândă în Gura Bistricioarei, pentru a-l răpune pe căpcăun. Şi ei aşa au făcut.
Din vârful muntelui însă, căpcăunul i-a zărit şi, furios, s-a tot gândit cum să-i distrugă pe răzvrătiţi. Odată cu căderea nopţii, el a dezlănţuit o furtună teribilă apoi, când potopul era în toi, a smuls din creştetul Ceahlăului o stâncă uriaşă şi a pornit cu ea în zbor să o prăvălească peste satul răzvrătit. Dar duhul cel bun al muntelui Ceahlău, pe care oamenii locului şi l-au închipuit întotdeauna ca pe un moşneag albit de ani, s-a prefăcut într-un voinic chipeş şi, călăre pe un cal înaripat, a pornit după căpcăun. Urmărirea a fost aprigă, vicleanul căpcăun făcând tot felul de mişcări înşelătoare, doar doar o reuşi să ajungă deasuspra oamenilor să slobozească bucata de munte pe capetele lor. Mai abil, duhul Ceahlăului a reuşit să lovească cu spada peste ghearele căpcăunului şi uriaşa stâncă a căzut în afara satului, pe malul Bistriţei, acolo în locul unde o vedem şi astăzi.


Miercuri, 4 februarie 2009 - 21:15  

FRUMOASA POVESTE...ALATURI DE FOTOGRAFIE...MAI FRUMOASA!!!


Miercuri, 25 noiembrie 2009 - 11:39  

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu