Ca un sarpe

Un copac
cu radacini prinse-n vulcan….
Ascuns in spatele verdelui,
erupe prin fotosinteza…
Rugineste fara sa tin cont
de anotimp,
ca apoi, sa inmugureasca.
Se intinde noaptea
spre luna,
descretindu-si crengile…
Insetat de furtuni,
isi desface frunzele sa zboare
si se lasa acoperit de zapezi,
intr-o hibernare fierbinte…
Infloreste fara miros,
flori incolore,
doar imagini…
Timpul se numara in spirale
arcuite in densele fibre
ale trunchiului sau
de incandescenta lavei…
Deasupra lui, pasari de prada,
simtind apropierea stancii…
Nu-l pot atinge…
Isi traieste singur mirajul
si duce in bucata de carbune
secretul…


Joi, 11 noiembrie 2010 - 21:35  

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu