Memorabila alternanta norilor cu muntii, confuzie poetica etern-efemer.


Luni, 18 martie 2013 - 22:41  

Hai ca e din tura aia.Stiu si momentul...Cand ne-am intors de pe Pietros si eram inainte de coborarea de pe Negoiul Unguresc!
Faina, di tat!


Marţi, 19 martie 2013 - 09:29  

Domnu Adrian, oriunde ma duc imi vine gandul sa vad Ceahlaul iar aici l-am prins cu norii la picioare de pe Negoiul Unguresc, va multumesc din suflet pentru metafora.

Gabi, asa e din tura noastra HPM de anul trecut cand scara se lasa asteptata si coborata sau urcata, ai intuit bine, la intoarcere, la coborare.


Marţi, 19 martie 2013 - 10:03  

Pe munte...sunt unele momente inexprimabile...sufletul incremeneste pret de o clipa, infiorat de frumusetea momentului, dincolo de orice simtamant omenesc....

Asta a fost unul dintre ele si ma bucur ca l-ai prins si in foto!


Marţi, 19 martie 2013 - 10:10  

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu