Salutare! Daca se poate as vrea sa merg si eu.


Marți, 7 februarie 2012 - 15:33  

Doresc si eu sa particip!


Marți, 7 februarie 2012 - 15:42  

Buna. Cu acordul organizatorului, mi-ar placea si mie sa particip.


Marți, 7 februarie 2012 - 15:43  

Toata lumea are acordul.

Mai sunt 3 locuri libere.


Marți, 7 februarie 2012 - 16:07  

Si eu!


Marți, 7 februarie 2012 - 16:09  

Salutare,
As dori si eu sa particip.

Numai bine.


Marți, 7 februarie 2012 - 16:24  

Inca doua locuri ocupate.


Marți, 7 februarie 2012 - 17:06  

Salutare. Doresc sa ma alatur si eu acestei ture. Multumesc!


Marți, 7 februarie 2012 - 17:21  

De acord. Toate locurile sunt ocupate, tura este inchisa.

Logistica: eu si prietenii mentionati venim cu masina, Laura a rezolvat deja problema transportului, Eugen vine din Campina (sper ca nu gresesc).

Rog ceilalti 4 participanti (dragois, irinai, cristianco.. si oby) sa discute intre ei pe privat si sa se puna de acord asupra transportului. Apoi sa-mi spuna cum au decis.


Marți, 7 februarie 2012 - 17:29  

Eu vin cu IR 1745 (6:15-7:54). Nu stiu ce intarzieri are (daca are).


Marți, 7 februarie 2012 - 17:50  

Voi fi la ora si in locul stabilit. Asa este vin din Campina, deci fara probleme deosebite de transport.Toate cele bune!


Marți, 7 februarie 2012 - 18:55  

Tot cu IR. Ne vedem in gara la 6.00 A.M. care mai veniti cu trenul. Eu am sa port o geaca bej north face, rucsac atta negru cu rosu, pantaloni kaki/bej. Locul ... cum iesi de la metrou si faci stanga spre bilete, stalpul al doilea din fata. Acolo m-am tot intalnit si cu restul.

Numai bine.


Marți, 7 februarie 2012 - 23:12  

Eu si Irina vom veni tot cu IR 1745.


Miercuri, 8 februarie 2012 - 00:34  

Am ajuns acasa cu bine si labele mele arata si se simt cat se poate de normal.


Sâmbătă, 11 februarie 2012 - 19:58  

Vai ce magar sunt, am uitat sa zic de tura...

Multumesc organizatorului si celorlalti colegi de tura pentru ziua petrecuta atat de frumos. Mi-a facut o deosebita placere sa cunosc pe viu persoane a caror activitate am urmarit-o indeaproape pe acest site. Singurul regret e ca nu am apucat sa stam de vorba mai mult, in momentele alea aveam atat de multe intrebari si subiecte de dezbatut. Asa ca sper sa ne vedem cat mai curand.

Dar departe de apa!


Sâmbătă, 11 februarie 2012 - 20:09  

Pozele mele le gasiti postate la adresa
https://picasaweb.google.com/109102122773962751156/VPelesuluiPortiuneaInferioara
Multumiri lui Mugurel si colegilor de tura, mai vechi sau mai noi.


Sâmbătă, 11 februarie 2012 - 23:26  

Impresii dupa tura:

Prognoza vremii s-a adeverit, a fost frig dar am vazut si soarele.

Zapada pe vale este mare si a ingreunat urcusul, o dificultate suplimentara constituind-o relieful foarte accidentat. Desele traversari ale firului apei au oferit participantilor ocazia sa-si dovedeasca abilitatile dar si sa testeze calitatile echipamentului.

Grupul s-a sudat repede, noii participanti s-au integrat „din mers” iar atmosfera si discutiile au fost tonice. Participantii au avut o conditie fizica si o disponibilitate la efort bune, traseul ales devenind usor in aceste conditii. Fiind timp suficient , am mers pana in Poiana Stanii iar apoi am urcat putin pe firul superior al Vaii Pelesului. La Cota 1500 am incercat sa facem oprirea in piolet, dar zapada fiind excesiv de pufoasa ne-am ales doar cu datul pe derdelus.

O tura placuta desfasurata intr-o atmosfera de iarna autentica. Iar daca toti participantii ar fi avut bete de trekking (echipament solicitat obligatoriu) lucrurile ar fi putut sta si mai bine.


Duminică, 12 februarie 2012 - 01:29  

Buna lume,

O tura misto prin apa si zapada, cu oameni experimentati si dispusi sa-si imparta cunostinele cu ceilalti. Cu siguranta voi astepta urmatoarea tura de genul acesta.

@Mugurel: Cu siguranta am invatat utilitatea betelor de trekking. Probabil saptamana care vine am sa mi le cumpar.

Numai bine,
Cristi


Duminică, 12 februarie 2012 - 10:25  

Tura de relaxare, in care am revazut prieteni si am cunoscut lume noua si simpatica, oameni cu care mi-ar face placere sa mai merg pe munte.

Recunosc ca pe vale n-am fost in apele mele (desi eram uneori in ape ). Dupa degeraturile recente, nu exista bocanci si sosete suficiente pentru degetele mele, incat sa nu resimt un ger ca cel de ieri, asa ca as fi avut nevoie de mai multa miscare, insa configuratia traseului nu permitea asta.

Valea e faina, pacat de prezenta digurilor si amenajarilor, prea multe maini de om in zona, dupa gustul meu, pe partea ei inferioara. Inteleg ca sus e mai interesanta. Si sunt curioasa cum ar fi aratat intr-un alt sezon. Pe zapada aceasta mare, percurgerea ei reclama un plus de pricepere in alegerea caii optime de acces.

Restul traseului: plimbare placuta, prin locuri "consacrate", dar pe care nu prea le-am avut in vedere pana acum in iesirile mele.

Un cuvant de lauda in plus pentru Tudor, caloria, sarea si piperul turei!
"Juniorul Costache" (Salutari, Florine, cand vii cu noi in tura?) in forma maxima, culminand cu momentul in care m-a vazut ingropata pana la brau si s-a gandit sa desavarseasca lucrarea inceputa cu inca vreo cateva ocale de zapada, pe principiul invatat de la organizatorul turei, acela al lucrului bine facut.
Memorabila coloana sonora, semnata pe alocuri de Petrica si Adi!
De incredere prietenii astia ai lui Mugur!


Mi-a placut de Irina, ca era cu gura pana la urechi, indiferent in cata zapada/apa intra . Si mi-a placut atmosfera vesela si cheful de gluma al baietilor, desi crisparea pornita din varful degetelor de la picioare nu prea m-a lasat sa rad cu toti dintii. In tura urmatoare, promit sa tin ritmul.

De mare exceptie ceaiul lui Eugen si migdalele de pe jos de la Irina. Pentru doritori, vedeti ca mai sunt, la intersectia vaii cu drumul .

Am ramas cu frustrarea tipic feminina, ca nu sunt destul de trasa prin inel, incat sa fi alunecat si eu mai cu spor prin santul derdelus creat de tantarii turei . Poate altadata. Originala metoda de coborare de-a rostogolul a lui Mihai

Stefan, ma bucur ca labele tale sunt in forma ce le-a consacrat, nu doresc nimanui sa intre "in club".

Cristi, cand iti cumperi betele, unde mergem?? Am vazut ca ai chef de batut urme, asa ca esti omul cautat!

Revenind la treburi serioase, de apreciat disponibilitatea, generozitatea lui Mugur de a arata participantilor la tura cate ceva nou si interesant, de a impartasi din experienta sa, de a ne invata lucruri noi si utile.

Multuumesc tuturor!


Duminică, 12 februarie 2012 - 12:05  

Placuta plimbarea! Oameni de elita, mai putin subsemnatul, din varii motive.Mai am nevoie de cateva plimbari solitare pentru a reveni la o forma optima.M-am bucurat de (re)intamniri cu oameni deosebiti, in rest, am fost dezastruos.Chiar ma oftic! Altfel, foarte frumos!Toate cele bune!


Duminică, 12 februarie 2012 - 13:39  

@ Eugen: trebuia sa ma vezi pe mine ce leguma eram prin toamna, pana de curand... Pauzele de la mersul pe munte si problemele de sanatate ne scot din forma, dar ne revenim, ca microbul nu moare. Lasa turele solitare, si eu sunt o fana a lor, dar nu pe o iarna ca asta si pe asemenea zapezi. Ia termosul si invita-ne la o plimbare! Eu vin.


Duminică, 12 februarie 2012 - 13:53  

Cum a fost vorba aia, "tura nu s-a ridicat la inaltimea termosului lui Eugen...", ca nu mai tin minte exact?


Duminică, 12 februarie 2012 - 14:47  

Eugen, cred ca esti prea critic. Pe traseu ai fost mai mereu in prima jumatate a grupului, asa ca aprecierea nu mi se pare realista. Poate ti-a fost mai greu ca altadata, asta numai tu poti sa stii, dar e firesc sa-ti iesi din forma dupa o pauza mai lunga. Sunt sigur ca data viitoare vei fi mai multumit de tine.

Daca tot ai adus in discutie forma optima, am constatat ceva neplacut. Am racit zilele trecute dar am mers in tura convins ca voi face fata. Datorita frigului si efortului mi-a curs nasul permanent si m-am deshidratat foarte mult, lucru pe care il resimt serios astazi. Asa ca, mare atentie: in tura nu se merge racit . Iar eu trebuia sa-l exclud pe organizator pentru ca nu era intr-o stare de sanatate foarte buna, dar din pacate n-am facut-o ...


Duminică, 12 februarie 2012 - 15:10  

Da' ce facem aici, dragilor? Incepem sa spunem fiecare "Da, recunosc, am gresit, ma simt vinovat, nu faceti ca mine!" ?
Pai atunci vin si eu si zic ca nu trebuia sa plec de acasa , daca am sensibilitate la degete...Dupa principiul asta, trebuia sa nu mai merg pe munte din decembrie. Sa fim seriosi!

Stiam fiecare ca nu suntem in perfecta stare, dar eram in limitele admisibile pentru tura asta. Nu pentru una mai grea. Dar tura aceasta s-a putut aborda asa, pentru ca nu ne-a supus la nici un fel de risc si era clar ca o putem desfasura fara probleme, asa cum suntem. Ne-am descurcat, am gasit solutii, micile probleme ale noastre n-au perturbat tura: Eugen a mers fara probleme, chiar si in fata, eu am topait in treaba mea si am facut alergari si aerobic pe loc sa nu am probleme cu degetele, Mugur trebuia sa bea mai multa apa sau ceai, si nu s-ar fi deshidratat, insa de mers, a mers mult primul si mereu intre primii, n-a fost nici o problema.

Desigur, o tura mai solicitanta si in alte conditii nu trebuie tratata niciodata cu "merge si asa"!!

Mugur vine cu o noua "lectie" in comentariul anterior, cu cele mai bune intentii.
Daca imi este permis, eu ma gandeam si la o alta abordare, nicidecum la modul absolut, ca in ture se merge doar in perfecta stare de functionare, pentru ca hai sa fim cinstiti, cine dintre noi e in perfecta stare? Unii avem probleme permanente, care nu se mai pot remedia....din pacate...Dupa un timp, apare inevitabil uzura, apar probleme, sechele...etc..si nimeni nu intinereste, ... cu exceptia lui Tudor, desigur.

Eu as spune ca morala este alta: e bine ca fiecare sa se cunoasca pe sine, sa-si constientizeze problemele, slabiciunile, sa-si anticipeze reactiile organismului, sa-si estimeze corect resursele fizice si psihice la pornirea in fiecare tura....Si sa invete din ce-a patit. Trebuie sa ne evaluam cinstit la momentul turei si sa ne adaptam turele la posibilitatile din momentul acela. Sa fim atenti la sensibilitatile personale si sa gasim remedii, pe care sa le punem in aplicare si care ne ajuta sa ne adaptam. Fiecare am putea descoperi sau invata mici "trucuri" care ne ajuta sa depasim unele probleme cu care ne confruntam in ture si imbunatatesc functionarea "mecanismului" complicat si sensibil din noi.

@ Mugur: In primul rand, sper sa-ti revii cat mai repede. Dar eu stiu de ce te-ai deshidratat. Ajunsi jos, eu am spus!!!!... Baietii sunt martori. Mi-am asumat rolul instigatorului, dar... E bine de stiut: o tura organizata corect si "profi" se incheie totdeauna la carciuma, cu lichide (a se citi "un ceai, un suc, o ciorba si altele").
Spui ca trebuia sa te excluzi din tura, dar "din pacate" n-ai facut-o. Ce inseamna aici "din pacate"? Adica chiar regreti tura? Era mai bine sa nu mergi? Daca timpul s-ar intoarce, ai lua alta decizie? Te rog sa raspunzi cinstit, dincolo de rigoarea invatamintelor .
Greseala nu este ca ai mers in tura, ci ca nu te-ai gandit sa bei mai mult. Iarna facem frecvent greseala asta.
Sper ca ma mai primesti in ture si nu te superi ca am o alta opinie. Oricum, nu uit cine dintre noi stie mai multe!


Duminică, 12 februarie 2012 - 16:08  

Acuma' si eu am venit racit si complet constient de starea mea dar vad ca azi ma simt mai bine decat ma simteam vineri. Vad ca in cazul meu nu s-a aplicat ce a zis Mugurel mai sus... Poate oi fi dat de vreun izvor miraculos pe Valea Pelesului!

Mie mi s-a parut ca tura asta nu implica riscuri prea mari, eram totusi aproape de civilizatie asa ca m-am simtit in deplina siguranta alaturi de broastele mele.

Si daca Eugen sau Mugurel nu au fost de data asta in starea lor cea mai buna pentru trasee mi-e frica sa ma gandesc cum m-ar putea alerga in alte ture in care ar fi "mai in forma"!


Duminică, 12 februarie 2012 - 17:04  

Fiind foarte frig, singurul lichid care se poate bea in traseu este ceaiul cald. Deci ne putem hidrata doar in limita capacitatii termosului din dotare. Eu folosesc unul de 1.25 l, foarte mare comparativ cu cele uzuale (0.5 sau 0.75 l) si suficient pentru o tura de 8-10 ore. Insa cateva ore de efort cu nasul curgand duce la o deshidratare severa, ce nu mai poate fi compensata de ceaiul din termos. Apoi, mai sunt doua aspecte importante: prin deshidratare se pierd cantitati mari de saruri (cu consecinte rapide in dereglarea echilibrului organismului), iar capacitatea de efort e redusa substantial datorita oxigenarii incorecte. Asa ca nu voi mai pleca in tura cu asemenea probleme de sanatate.

@dragois: ai retinut exact, concluzia a fost ca "tura nu s-a ridicat la inaltimea termosului lui Eugen..."


Duminică, 12 februarie 2012 - 18:59  

Salutare tuturor! Nu am dorit sa deschid un cerc al autocriticilor.In modul cel mai sincer m-am bucurat de toti oamenii pe care i-am vazut si revazut.I-am spus lui Mugurel, orgoliul o sa imi dea batai de cap, dar asa sunt eu.Vreau sa fac totul cat mai bine si simt imediat starea de inferioritate si incerc sa o inlatur. GATA!Nu ne mai vaitam, nu ne sta bine, doar suntem cea mai tare trupa inchegata ad hoc!CONCLUZIE: CAT MAI REPEDE INAPOI UNDE NE E LOCUL...stiti voi unde.Toate cele bune!


Duminică, 12 februarie 2012 - 21:28  

Insanatosire grabnica lui Mugurel si salutari lui Matei!
Multumim pentru deschiderea potecii; am profitat de oportunitate.


Luni, 13 februarie 2012 - 01:01  

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu