Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Februarie 2024
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
26272829

Martie 2024
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Online

Vremea
Varful Nascarlat
Muntii Ciuc-Nascarlat

Viscol de Ciucas 10-11 nov (Muntii Ciucas)

TURA CIUCAS


10-11nov 2007


Traseu: Cheia-Manastirea Cheia-Stana din Zaganu-Vf Zaganu (1817 m)-Podul de Arama-La Lanturi-Vf Gropsoarele (1883 m)-La Rascruce (1805 m) (CR)-Vf Muntele Rosu (1765 m)-Cabana Muntele Rosu (1280 m) (TR)-Cheia (BG)


Carpati.org
MN 14, Rodica Niculescu (1977)


Componenta echipei: Octavian (octavian 67), Vio, Muha, Suru, Marti (radmar), EM(xemax), Radu (griz), mike


Cu ochii carpiti de nesomn ne trezim si eu si Radu dimineata, ne uitam pe fereastra, ne intrebam de ce naibii plecam de acasa pe vremea asta caineasca, caci afara ploua ca intr-o poezie de Bacovia (Rar)


"Ploua, ploua, ploua,
Vreme de betie -
Si s-asculti pustiul,
Ce melancolie!
Ploua, ploua, ploua.."


Bodoganesc faptul ca nu am avut inspiratia ca in seara precedenta sa las geaca la suprafata astfel incat acum tre sa intorc jumate de rucsac cu fundu in sus ca sa dau de ea....Punem si husele pe rucsaci (habar nu aveau ca aceasta avea sa fie ultimul lor drum) si plecam spre autogara.


Pe la metrou ne impacienteaza Marti care ne anuntase ca se mai adunasera unii cu rucsaci..Cine domne mai e suficient de nebun sa iasa din casa pe vremea asta? Noi chiar ne bucuram ca macar de concurenta la microbuz vom scapa...


Nu a fost chiar asa dar am calatorit bine, fara bagaje in brate, ba chiar dormitand fiecare pe unde a apucat si bucurandu-ne ca afara nu e nici asa nici altmiteri, nici prea rau nici prea bine, si chiar ne faceam socoteala ca iara o scaldam cu prognoza....Vai ce ne-am mai luat-o in freza....


Carpati.org


Asa se doarme in microbuz :)


Ajungem in Cheia, si debarcam imediat dupa pod, aproape de bifurcatia pt Manastirea Cheia. Intregim echipa cu Octavian si Vio veniti cu masina si cu Suru, aparut si el de cine mai stie unde (respectiv Brasov) si sub indicatiile lui Em pornim mai intai pe drumul asfaltat (DN1A).


Carpati.org Inainte-nainte (cu hotarare)


Dupa ce lasam in urma niste antene GSM cat casa, planatate pe partea stanga a drumului, sa facem dreapta pe primul forestier ce ne iese in cale( 15 min de mers) Nu e nici un indicator , nici un marcaj, nimic care sa-ti dea de inteles ca pe acolo ar incepe un traseu....Aici o alta dilema...ramura din stanga sau cea din dreapta ne-o rezolva tot Em....stanga deci...


Carpati.org


Pauza de parazapezi pe forestier


Continuam pe forestier 15 min pana ajungem la un podet mic de piatra, dupa care daca ne uitam cu atentie pe copacii din dreapta vom vedea primele maracje, sterse ce e drept, o cruce rosie si o banda albastra care pe masura ce le urmam devin din ce in ce mai clare si mai greu de pierdut. Urcam initial leger,apoi ceva mai abrupt pana intram pe culmea Buzaianu....


Carpati.org Bocanind pe la inceputul traseului


Ajunsi pe culme, ni se deschide pt scurt timp o perspectiva frumoasa peste Ciucas, si poteca initial ingusta se largeste destul de mult, ca apoi sa se ingusteze din nou si sa incepe sa urce constant pana labifurcatia CR (spre Cabana Cheia-pe indicator 4 h 1/2 cu BA spre Poiana Valea Stanei-1 h 1/2)


Pana aici am facut 1 h desi pt coborare pe indicator este dat pana in Cheia 1 h 1/2 .


Carpati.org Bifuractia cu pricina


De acum vom continua urcusul doar pe CR, poteca urcand mai sustinut intr-o prima etapa....


Dupa cel mult 40 de min de la bifurcatie iesim in Poiana in care se afla Stana din Zaganu....


Carpati.org Stana din Zaganu


Daca pana acum am fost protejati de padure si nu am simtit decat cativa fulgi odata iesiti in spatiu deschis am constat ca vremea se invrajbise de-a dreptul, caci vantul matura zapada de pe un damb, determinandu-ne sa grabim pasul spre stana unde ne propusem o pauza de reechipare....Traversam deci poiana in diagonala spre NV si poposim intr-o stana bine legata cu vreo 3 incaperi, arhisuficiente pt noi si pt cei 2 caini care ne insoteau caci se luasera dupa noi din Cheia...Nici nu aveau idee cum vor face parte in mod subit din echipa intragindu-ne efectivul la 10.


In stana ne simteam bine, nu era cald dar eram protejati orisicat de vantul ce razbatea prin folia din ferestre de parca nu ne venea sa mai iesim la lumina....


Carpati.org Tot prelungind echiparea


Totusi ne luam inima in dinti, tragem manusi, caciuli, gluga si alte cele si ne plantam in fata stanei sa ne dam cu parerea cum merge poteca mai departe...Nu stiu de ce in fata trona o singura coasta si feelingul nostru zicea ca doar pe acolo poate fi poteca dar totusi speram la o abordare mai prietenoasa....Em insa ne arata directia coastei, vedem clar si ceva urme de poteca si cu Vio deschizator de pluton castigam usor usor altitudine...Cainii printre picioarele noastre, harjonindu-se si tavalindu-se prin zapada(mai ales cel mic care nu cred ca mai vazuse stratul asta alb de promoroaca pana acum in scurta lui existenta).


Carpati.org inceput de urcus


Carpati.org

perspectiva pe care o lasam in urma


Carpati.org peisajul de basm pe care il tulburam


Poteca urca initial abrupt ca mai apoi sa se mai domoleasca si cam dupa 30 de min de mers si sa ne scoata in dreptul unui nou stalp indicator care ne informeaza ca mai avem inca 3 h spre Cabana Ciucas, respectiv 2 h 1/2 la coborare spre Cheia...


Carpati.org
la indicator....


Acum am iesit practic pe culmea Zaganu, pe care o vom urma in continuare....Am iesit insa si in plin vant, nemaifiind protejati de nimic. Expunere maxima ne gandeam fara sa stim ce va urma... Moralul era ridicat, indicatoarele spuneau de bine, era abia 1 fara 20 de min si mai aveam o groaza de lumina in fata...Asa ca acum trece Suru la inaintare, oricum nu se punea problema de a bate urme caci zapada era mica ci doar de a fi atent la orientare....


Ne tragem iar glugile pe cap, si o luam din loc, pe poteca ce ba mai urca putin, ba merge pe curba de nivel, ba chiar coboara asa o idee...Zapada e putina si aia care e e viscolita de vantul nebun ce suiera pe langa noi, chemand sa sanu-i toate stihiile naturii.


Carpati.orgCarpati.org


Carpati.org
Asa ca pasim cu atentie ca sa nu alunecam pe pietrele ce ies in cale...pe cat urcam, conditiile devin din ce in ce mai vitrege si avem parte de primele tentative ale vantului de a ne darama...nu reuseste decat sa ne tarasca putin, dar ramanem in picioare....


Totusi ne dam seama ca gluma se ingroasa si nu e timp de pregetat....Asa sa Suru , deschizator de pluton ii da inainte....In apropierea Portii de Arama avem si primele pierderi. Vantul imi ia husa de pe rucsac , eu nici macar nu am observat caci eram prea preocupata sa ma tin pe picioare si sa nu ma duca la vale, pe micutul horn pe care tocmai am urcat cumo patise Radu in spatele meu....poteca se ingusteaza si devine chiar greu sa gasesti o abordare si o deplasare acceptabila cu spatele la vant ca incepuse nebunul sa bata din toate directiile...


Carpati.org


Carpati.org

Crivatul din miaza-noapte vajae prin vijelie,
Spulberand zapada-n ceruri de pe deal, de pe campie...


Dupa Podul de Arama alta fericire niste lanturi , care pe vreme buna sunt joaca de copil acum am multumit cerului ca erau acolo....strategic amplasate...ba chiar ma gandeam ca bun mai era si un expres si un ham sa ma agat de ele sa fiu sigura ca nu ma zboara....Nu ma intrebati cum au trecut cainii dar se pare ca motorizarea cu 4 picioare a dat roade...


Carpati.org lanturile


Insa, pe cat avansam, pe atat ne afundam mai adanc in inima vijeliei, pas cu pas, urma cu urma era din ce in ce mai greu de inaintat pentru toata lumea...


Carpati.org copacii steag, batuti de vant pe o singura parte nu mai au nici ramuri pe latura respectiva...ce poate face deci crivatul asta....si nu stiu cum ca poteca e fix pe partea cu vant iar cand esti pe culme, vantul bate din toate directiile ca un derbedeu.


Mai biruim o ora de traseu dar imediat dupa acesta din urma incepe o reprezentatie hidoasa a vremii in care ne simteam cu totii pasari de hartie, aruncate de aici pana colea de un copil mult prea jucaus...sau in nu stiu ce reclama f aiurea cu zboara puiule zboara....parca toata vointa naturii era ori sa ne faca sa zburam ori sa ne tavaleasca bine prin zapada... Primul care a cedat a fost cainele cel mic, care epuizat si-a facut culcus in niste jenpeni ca sa se mai incalzeasca...Stiind ca daca il lasam acolo soarta ii era pecetuita, am incercat mai intai sa il ducem in brate, mai intai eu, apoi Octavian....dar cele 10-15 kg suplimentare nu ne ajutau prea mult sa ne stabilizam pe picioare....Asa ac intr-un loc putin ferit, scot jumate de rucsac pe care il imapart intre Radu, Em si Octavian si impreuna cu Em bag cainele in rucsac.... Celalat caine, mai mare speram sa fie in stare sa mearga mai departe caci nu prea vedeam unde sa il mai caram si pe el...


Carpati.org
el e impricinatul


Carpati.org


si acum la culcus


Deja gluma se ingrosase si nu o mai puteam duce prea mult asa ca ajunsesem sa cautam o varianta cat mai ok de retragere...Dupa multe negocieri in care fiecare damb era greu de urcat , dupa ce consumama 75 % din energie sa ma tin pe picioare, dupa ce tremuratul catelului in rucsac imi dadea fiori in tot corpul (caci stateam cu rucsacul in vant ca sa protejez fata )si cum dupa fiecare mututoi nu aparea nimic, vine si oveste salvatoare...se vad cosmeliile, de la statiile sesmice din punctul numit "La Rascruce"...loc de odihna si popas...


Eram deja sfarsiti, dar perspectiva ca vom cobori odata din urgia asta si vom intra in padure ne face sa nu pregetam prea mult in cosmeliile de tabla unde oricum inghetam si dupa ce mai schimbam o haina , manusi etc o luam din loc din nou....De data asta in jos, dar sperantele de mai bine ne-au fost suplberate dupa nici primii pasi cand am realizat ca toata coborarea va fi in continuare pe un picior de plai , pe-o gura prin apropierea iadului, unde numai lapte si miere respectiv caldura si ceai nu curge....


Intre timp pe urcus se inregistreaza si alte pagube colaterale o pelerina a lui Muha zboara dar e recuperata pe cand cea a lui Radu isi ia zborul definitiv, izoprenul lui Em se face si el Racheta, iar a lui Radu e dat disparut nu se stie cand...Cainele da semne ca renunta asa ca mai dus in brate, mai taras mai impuns il fortam sa mearga inainte cu noi...Coborarea pe plai e lunga ne ia cam 40 de min, si atat eu cu Radu cat si Em cu Marti ajungem sa aplicam tehnica de mers unul langa altul tinandu-ne de brat...


Dupa ce minutele par ore caci nu te poti misca cu fata la viscol, dupa ce inainte nu vezi decat urmele, vai de Suru care a fost in fata, dupa ce cu fiecare pas te simti mai fara vlaga si dupa fiecare tranta te ridici mai greu se vede si padurea si pas cu pas ne apropiemde ea.


Carpati.org aproape scapam de urgie


Exact inainte de padure, protejati de un damb, suntem feriti de vant si avem timp sa reflectam la consecinte..Marti cu un inceput de degeratura pe nas desi a avut cagula, noi obositit dar fara probleme de ger...doar Muha si Suru s-au plans ziua urmatoare ca ii dureau degetele, si ne dam seama ca am iesit fata curata pt ca am fost multi, am lucrat in echipa, ne-am ajutat la nevoie si f important pt ca am avut echipament...discutam cu Radu ca oricata vointa ai fi avut cu o pereche de blugi , una de manusi,fara cagula/fular ceva sa acoperi fata, daca mai erai si ud, fara ceai cald in termos, cu apa in bocanci etc ieseai sifonat rau....Adica fara sa exagerez ne-a fost greu sa ne luptam cu viscolul cu tot echipamentul pe noi, noua fiindu-ne cald si nu cu spectrul unei hipotermii dand tarcoale...


Carpati.org


Carpati.org mascatii


In final in padure scot si cainele din rucsac care dupa cativa pasi isi intra in normal si porneste iara joaca cu zapada dar cel mai important cum iese face o bucurie, dovada ca nu a produs nimic necurat la mine in rucsac...Cred ca de frica si frig nu avea el chef de nimic...


Dupa o ora de la bifurcatie se vede lumina de la Muntele Rosu de la cabana si perspectiva caldurii e coplesitoare...


Eu insa trag de Radu sa coboram in aceeasi seara si dupa 15 min de pauza mai coboram inca vreo 45 pe forestierul spre Cheia (BG)acum plin de zapada, cu ceva gheata inselatoare dedesupt si cu multe masini impotmolite...Acum eram mai protejati dar vantul continua sa urle nebun prin padure.


Reusim la limita sa prindem un microbuz spre Bucuresti dupa ce avem noroc si ne ia un tir vreo 4 km. Soferul microbuzului f amabil ne duce pana aproape de casa si regasim cu placere caldura patului ascultand cum afara:


"Ploua, ploua, ploua,
Vreme de betie -
Si s-asculti pustiul,
Ce melancolie!
Ploua, ploua, ploua.."


Carpati.org


poza de grup, duminica la plecare...cei 6 care au ramas peste noapte...


Carpati.org


si scotand la parada figurile de teroristi


FOTO:vio, octavian, em, griz



Joi, 15 noiembrie 2007 - 21:17 
Afisari: 3,864 


Postari similare:





Comentariile membrilor (34)

mike
mike
Rucsac
 
1
http://www.youtube.com/watch?v=8PLtcNzqqb4
Si asta e un filmulet cu ziua respectiva pe care il puteti numi cum vreti, sadic , o zi splendida in ciucas sau flying Marti sau ce idei crete ati mai avea...


Joi, 15 noiembrie 2007 - 21:19  

mugur_m
mugur_m

 
2
ce tare
si cateii?


Joi, 15 noiembrie 2007 - 21:31  

mike
mike
Rucsac
 
3
Au ajuns cu bine jos....Cel mic a coborat cu noi, iar cel mare cu oamenii duminica...Cred ca s-au regasit ei in Cheia Carpati.org


Joi, 15 noiembrie 2007 - 21:34  

marasb
marasb
Busola
 
4
foarte tare tura....doamne da sa nu ne bata si pe noi vantu' chiar asa de rau in weekend in iezer...in rest toate bune....Carpati.org


Joi, 15 noiembrie 2007 - 21:39  

frg
frg

 
5
e clar ca vantul s-a intetit pe masura ce se insera, asa ca ma bucur ca nu ne-a prins noaptea pe undeva pe creasta...

la cabana muntele rosu, sambata noaptea, batea atat de tare incat vibra patul Carpati.org bine, eram si la etajul 2, dar se zguduia cladirea Carpati.org


Joi, 15 noiembrie 2007 - 21:49  

mike
mike
Rucsac
 
6
Asta n-am mai stiut... Carpati.org


Joi, 15 noiembrie 2007 - 22:01  

baltighost
baltighost
Coarda
 
7
Intrarea in traseul de Zaganu(BR si BA) se face direct din DN1A dar nu pe drum forestier. Daca ati mai fi continuat citeva minute pe sosea undeva in dreapta ati fi dat de prima sageata indicatoare. Poteca pleaca direct din DN1A.

P.S. Antenele alea cit casa nu erau antene GSM...Acole se afla Centrul de Comunicatii prin Satelit Cheia. Antenele au diametrul de 32m.
Mai multe detalii aici:
http://www.radiocom.ro/index.php?id=313


Joi, 15 noiembrie 2007 - 22:10  

mike
mike
Rucsac
 
8
OK, asta nu o stiam nici cu intrarea (bine acum noi ne-am intors pe DN1A dar cu un tir, noapte, viscol, numai pe drum nu ne-am uitat dupa indicatoare).
Iar cu antenele, jos palaria...suna super tare centrul de comunicatii prin satelit cheia


Joi, 15 noiembrie 2007 - 22:14  

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
9
Vad ca Bogdan a cam spus deja cum sta treaba cu intrarea in traseul pe care l-am parcurs si noi de cateva ori ( impreuna cu amicii nostrii plus cainii motaniarzi de la manastire). Am avut noroc de vreme buna, dar a trebuit, in alte ocazii, tot prin zona, sa adoptam tehnica "tine-te bine de tot de stalp sau invata sa zbori" astfel incat pot sa zic cu mana pe inima ca in zona acestui pe cat de frumos, pe atat de capricios, Ciucas nu e nici-o placere sa te bata vantul nici macar pe timp de vara.


Joi, 15 noiembrie 2007 - 23:26  

costel2007
costel2007
Busola
 
10
Mike, m-ai cucerit cum rar poate sa ma cucereasca cineva. Sa cari in rucsac, pe asa o vreme, un caine, care nici macar nu e al tau, tradeaza un suflet de o imensa generozitate! Sunt convins ca un om aflat la ananghie, daca esti tu prin preajma este salvat.
Va admir, pe tine si pe tovarasii tai care ti-au luat o parte din bagaje pentru a face loc in rucsac imprudentului patruped care a plecat neechipat pe munte (!!!).
In "Ofrande Abeonei" vei intalni o scena asemanatoare.
Ai toata stima mea!


Joi, 15 noiembrie 2007 - 23:30  

alina-maria
alina-maria
Caraba
 
11
ma bucur sa revad echipa
...si cat de rau imi pare ca nu am putut veni si eu, sa-mi pierd si eu husa si izoprenul impreuna cu voi, de ce nu Carpati.org; am regretat toate turele postate de mike... transportul asta m-a albit Carpati.org (la fel si pt. tura din Mtii Baiului - de o saptamana studiez tot felul de variante, si tot degeaba...)

in fine
frumoasa istorisire in seria povestilor frumoase cu munte si catei Carpati.org
(sau in seria viscol in Ciucas...)


Vineri, 16 noiembrie 2007 - 09:18  

vintila
vintila

 
12
Mie unul care nus mare iubitor de animale gestul de a cara inca 10-15 kg in rucsac pe o asa vreme, pentru a salva viatza unui catzel mi se pare unul minunat si care tradeaza o mare bunatate sufleteasca din partea celui care l-a facut.

Felicitari Mike, pentru un asa minunat gest noi, Secta iti oferim titlul de EROUL SECTEI Carpati.org

Sunt mandru ca am privilegiul de a urca pe munti cu asa oameni.


Vineri, 16 noiembrie 2007 - 09:46  

radmar
radmar
(admin)

 
13
A aparut si jurnalul asteptat.

In alta ordine de idei io zic ca omogenitatea, experienta si echiparea grupului au facut ca toate sa termine cu bine, fara urmari grave.

Pe aceasta cale tin sa-i multumesc lui Em, care mi-a mers la brat Carpati.org, dar care a raspuns prompt la toate solicitarile mele: trage-mi manusa stanga mai sus, ridica-mi gluga ca nu mai vad pe unde merg, acopera-mi ochiu drept cu cagula si fesul... nu asa, invers; deoarece eu aveam mainile blocate in pumn in 2 perechi de manusi, ce vor fi inlocuite curand.

Si daca tot nu a aparut pana acum, linkez eu unicul fimulet, facut imediat dupa ce a fost bagat catelul in rucsac, cand viscolul inca nu se dezlantuise la adevarata lui valoare: http://www.youtube.com/watch?v=8PLtcNzqqb4


Vineri, 16 noiembrie 2007 - 11:14  

radmar
radmar
(admin)

 
14
Iar izoprenul din poza 2, este dar in urmarire generala. Cine il gaseste poate sa-l anunte pe Em Carpati.org


Vineri, 16 noiembrie 2007 - 11:15  

alina-maria
alina-maria
Caraba
 
15
Marti, ai dat acelasi link Carpati.org


Vineri, 16 noiembrie 2007 - 11:22  

radmar
radmar
(admin)

 
16
A... da Carpati.org


Vineri, 16 noiembrie 2007 - 13:11  

radmar
radmar
(admin)

 
17
Daca imi aduc bine aminte, chiar acolo a fost bagat cainele in rucsac. Deci ala era locul "putin ferit" de viscol despre care a povestit Mike. Daca in locul ala "putin ferit" era asa...


Vineri, 16 noiembrie 2007 - 13:15  

corinache
corinache

 
18
...valeleuuu....dar tare ati mai fost ..."ravasiti" pe acolo de vant...bine ca totul s-a terminat ok pentru toata lumea si ...toate animalele...Felicitari Mike pentru salvarea catelului...care s-a dovedit a fi un politicos in finalCarpati.org...si sa mergeti cat mai mult pe munte, sa scrieti jurnale, sa ma bucur si eu...din fata calculatorului, deocamdata....de privelistile minunate...Carari cu cat mai putin vant...


Vineri, 16 noiembrie 2007 - 14:31  

octavian67
octavian67
Caraba
 
19
Locul "putin ferit" era cel din care s-a filmat, si pana la acel loc, unde s-a bagat si catelul in rucsac, a fost dus in brate Carpati.org


Vineri, 16 noiembrie 2007 - 14:43  

mike
mike
Rucsac
 
20
Oho ce s-a umplut de comentarii....
sa le iau deci pe rand...
Pt Cristi, degeaba bagam catelul in rucsac cristi daca oamenii nu imi luau din bagaj, daca suru nu era tot timpul sa taie viscolul si sa gaseasca poteca, pt ca mai apoi noi sa ne servim de ea....
pt marti,sorry ca te-am luat la trei pazeste cu hanoracul, si ii multumesc si eu lui em ca ti-a suportat toate capriciile...
in final ca sa confirm treaba cu filmul , da e facut cand am hotarat sa bagam cainele in rucsac, pana atunci ducandu-l octavian, radu si cu mine
Si alaturi de izopren pe lista wanted: 2 huse rosii solitaire 80 l, un izopren mov si un nr de sapt trecuta din dilema veche Carpati.org


Vineri, 16 noiembrie 2007 - 16:30  

andrei
andrei
Busola
 
21
Acu poate va luati si voi huse de rucsac portocalii ca toata lumea... da? ca anu asta asa e moda... Carpati.org

PS: tare tura, frumos


Sâmbătă, 17 noiembrie 2007 - 01:27  

mike
mike
Rucsac
 
22
Ghinion radu a fost la himalaya si si-a luat o husa....ghici ce culoare: mov....Carpati.org Carpati.org. avea de ales intre mov si verde fosforescent , na!


Sâmbătă, 17 noiembrie 2007 - 12:05  

michael_rd31
michael_rd31..
Busola
 
23
Felicitari pentru tura! Pe o vreme ca asta putini se incumeta sa faca o astfel de tura.Tare de tot poza cu cainele in rucsac Carpati.org O vreau si eu...


Duminică, 18 noiembrie 2007 - 01:57  

pintea
pintea

 
24
te felicit pentru tura si inteleg perfect starea de spirit de pe crestele masivului,pentru ca astazi am revenit si eu ....as avea o intrebare daca nu te superi imi poti spune te rog cat timp va luat traseul?si noi am facut acelasi traseu cu un singur amendament am ramas la cabana Silva...multumesc anticipat pentru raspuns


Duminică, 18 noiembrie 2007 - 22:55  

mike
mike
Rucsac
 
25
sigur...de la manastirea cheia pana jos la muntele rosu aproximativ 6 h de la 9.40 la 16.07 + inca o ora coborarea in cheia, pe forestierul ingropat.


Luni, 19 noiembrie 2007 - 18:14  

pintea
pintea

 
26
va felicit noi am rerusit sa facem traseul pana la cabana silva in aprox 8 h va multumesc oricum ...carari cu soare


Luni, 19 noiembrie 2007 - 21:12  

mike
mike
Rucsac
 
27
Nu e vorba de felicitat....muntele nu e o intrecere;Nu mi-a fost niciodata rusine ca am facut mai mult decat pe marcaj sau mai mult decat alte echipe....si nici daca merg mai bine nu imi ridica nimeni statuie Carpati.org; e importanta bucuria de a fi acolo si importanta pe langa varful/valea pe care o faci este sa te intorci ok inapoi...abia atunci tura a fost reusita Carpati.org
numai bine


Luni, 19 noiembrie 2007 - 21:17  

michael_rd31
michael_rd31..
Busola
 
28
Sunt de acord cu Mike...bine spus...asta ar trebui sa inteleaga multi dintre cei care merg pe munte...


Marți, 20 noiembrie 2007 - 00:08  

xemax
xemax

 
29
as vrea sa mai spun si eu cateva lucruri:

- frumusetea unei ture este amplificata sau diminuata de partenerii de tura, in cazul nostru coeziunea echipei ne'a permis sa ajungem jos in coditii de siguranta si toata lumea sa fie ok inclusiv cateii, care in mod sigur au trait aventura vietii lor (ma intreb oare ce ar povestii ei daca ar putea, mai ales ala micu');

- vreau sa felicit vremea care ne'a indeplinit cea mai mare dorinta a noastra inainte de tura, si anume: sa nu ploua! :-)


Marți, 20 noiembrie 2007 - 01:18  

pintea
pintea

 
30
nu din cauza asta v-am felicitat ci pentru ca ati facut tura chiar daca asa a sunat ....sunt mandru ca ma ajuns pe crestele ciucasului mai putin conteaza in cat timp...asta era ideea a m intrebat ca titlu informativ ...mutumesc oricum


Marți, 20 noiembrie 2007 - 09:31  

mike
mike
Rucsac
 
31
Eu sunt oarecum inclinat spre contrariu, in sensul ca trebuia sa ne intoarcem la un moment dat, cel tarziu cand cainele a dat semne ca va ceda daca nu chiar mai devreme...
Cat despre partea cu timpul imi pare rau ca am interpretat gresit, dar sper ca v-a placut traseul si conditiile au fost mai blande cu voi Carpati.org


Marți, 20 noiembrie 2007 - 12:10  

alinutza79
alinutza79

 
32
eu nu vad nicio poza Carpati.org


Miercuri, 29 aprilie 2009 - 16:32  

mike
mike
Rucsac
 
33
Poze nu sunt, s-au pierdut in vara la un accident....oricum gasesti poze suficiente cu traseul si zona in galerie daca dai un search dupa cuvinte cheie gen podul de arama, gropsoarele-zaganu etc


Miercuri, 29 aprilie 2009 - 17:32  

renutzu
renutzu
Busola
 
34
uau.....impresionant! de-a dreptul...fara cuvinte...
Suflete marete, adunate intr-un basm si legate in acelasi vis: iubirea de munte si de TOT! SUBLIM!


Miercuri, 17 martie 2010 - 18:32  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,1069 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org