Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Mai 2022
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Iunie 2022
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930

Online

Vremea
Varful Ciucas
Muntii Ciucas

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Vâlcelul Ascuns-Valea Mălinului-Valea Verde-Valea Seacă a Coștilei-Valea Țapului – 15 ianuarie 2022 (Muntii Bucegi)


Notă: acest jurnal conține descrierea unor drumeții pe vale de abrupt, cu echipament specific la îndemână, casca fiind indispensabilă. Dificultatea descrisă a unora dintre obstacolele întâlnite este subiectivă, iar modul de abordare a lor este propriu, fiecare poate să găsească variante mai bune.



Încă din perioada sărbătorilor de iarnă, dorul de munte dădea năvală peste mine. Fie vremea nu a fost prielnică, fie aveam alte priorități. Sub bocancii de iarnă am avut zăpadă puțin înainte de sărbătoarea Crăciunului. După o săptămână în care au fost precipitații în cantități foarte reduse, părea că se vede luminița de la capătul tunelului. Vântul a cam suflat cu putere, mai ales în zonele înalte. Vântul interior însă a suflat cu aceeași forță, fără să opună rezistență, mai degrabă urmărind o colaborare de scurtă durată. Îmi doream câteva ore în care să parcurg un traseu de încălzire și să-mi întind fibra. În ultimele două zile, buletinul nivometeorologic s-a dat pe brazdă și a coborât la etajul doi. Totul părea că merge spre bine. O veste mai puțin plăcută îmi amintește că muntele este demn, vertical, poate că uită, dar nu iartă. Nu pot să spun că nu mi-am frământat inima și mintea, că nu mi-am pus veșnica întrebare „de ce?”. Profit de ocazie și spun drum lin Silvia, Dumnezeu să te poarte pe brațele Sale spre culmile Cerurilor. Cred că majoritatea celor care ne luptăm cu propriile limite, iubim muntele și suntem iubiți de el, avem de multe ori decizii dificile de luat. Știu că este undeva o linie pe care mă rog să am puterea să o simt și să o respect în permanență.



De ceva vreme aveam pus deoparte un traseu care s-a potrivit ca o mănușă condițiilor actuale. Pe de o parte, am purtat colțarii în rucsac de prea multe ori în acest sezon, pe de altă parte iarna a sosit cu forțe mari. Îmi făcea cu ochiul o traversare din Mălin în Țap. Traseul nu este lung, altitudinea maximă nu e mare, zăpada părea stabilizată, nu există expuneri mari în traseu sau căldări care să adune cantități imense de zăpadă.



În literatura de bază, Cristea și Kargel, găsesc destule date. Florina identificase un articol cu o parcurgere de vară bine realizat. Pun toate datele cap la cap, adaug faptul că fusesem pe Mălin, Verde, Seaca Coștilei, dar și în strunga Țapului, așadar, teoretic, linia traseului este foarte clară. Speram la suficientă vizibilitate să o găsesc și practic. Am trecut prin whiteout de mai multe ori, dar de data aceasta prognoza meteo părea suficient de bună, un cm potențial de ninsoare. Poate au fost doi, dar dacă luăm în calcul rafalele de vânt, nu puteam să îmi doresc mai mult. Concluzia: vremea a fost excelentă, nu am suferit de căldură. La fiecare scurt popas, un polar completa ținuta.



În jur de 6:30 totul este bocnă în Bușteni. O luăm iute la pas, Căminul Alpin este scufundat în liniște. Ne încălzim rapid și trebuie să ducem tot mai multe haine la hotel rucsac. Frontalul este farul nostru călăuzitor. Florina este bucuroasă că suntem din nou pe munte, eu mă bucur de companie. Facem echipă de ceva vreme, deși aparent sunt vorbitor mare, iubesc foarte mult liniștea muntelui, drept urmare dacă compania este liniștită și tace mâc, totul îmi pare normal. Este înghețat în pădure, mă trezesc cu ambele picioare pe un strat subtil de zăpadă ce ascunde gheață lucie. Nu apuc să asimilez starea de fapt și trag o trântă zdravănă. Bozdogănesc puțin, cer iertare. Am încercat să amortizez cu diverse părți corporale, să nu focalizez șocul pe suprafață mică. Îmi propun solemn să nu trec valea Coștilei fără fiare pe bocanci, zis și făcut. Gălbinele nu se lasă așteptată și în curând ne revedem cu Poiana Coștilei. Intrăm iute în Poiana Cerbului și ne căutam traseul.



Dacă memoria nu mă înșeală, unul dintre înaintașii pasionați de munte indică să căutăm doi molizi mari. Personal am mai urcat o singură dată pe Vâlcelul Ascuns, zis și a lui Theodoru. Un pic de urcare, un pic de stânga-dreapta și ne găsim pe porțiunea clar definită a firului. La prima tentativă eram singur, am urcat o vreme pe marginea Mălinului, era toamnă târzie, stâncă poleită cu gheață. Un urs care mormăia în vale m-a ajutat să termin cu munca de alpinist și să găsesc iute „ascunsul”. Atunci vâlcelul mi-a dat puțin de lucru, iarba înghețată și o porțiune de stâncă înghețată au fost principalele obstacole. Acum zăpada este excelentă, colțarii urcă singuri, purtați de bocanci. Pe aceștia trebuie să-i urcăm noi, ce să faci, iarna nu-i ca vara. Panta accentuată face numai potrivit sprijinul pe piolet. Vâlcelul are pe stânga un perete frumușel și îi spun Florinei că sunt trasee de cățărare, din ce știu. Identificăm câteva urechi în perete.



/malin_tap/p1.jpg


Vâlcelul Ascuns



Firul urcă drept și iese într-o mică șa împădurită.



/malin_tap/p2.jpg


Vâlcelul Ascuns iese într-o mică șa



Valea Mălinului este la o distanță considerabilă sub noi. De aici traversăm oarecum pe curbă de nivel, ușor în urcare, astfel încât ieșim aproape la orizontală în firul Mălinului. Valea este plină de zăpadă, Hornul Mare pare mult mai mic, săritoarea mare, nici urmă. Cu greu vedem 20-30cm din cablul de asigurare din dreapta săritorii. Sunt mici scurgeri de zăpadă de pe versanți. Puține stânci își mai fac apariția sub stratul de nea. Valea Colților tare ne face cu ochiul. La ora 10 am încheiat micul dejun și o luăm la deal.



/malin_tap/p3.jpg


Intersecția Colților cu Mălin



După o urcare lejeră care ne-a luat circa 20 minute cu pauze foto incluse, suntem sub șaua prin care traversăm, părăsind Mălinul. Este prima întrerupere a crestei din dreapta (în urcare), peretele se lasă mai jos și lasă loc de trecere prin niște pâlcuri de jnepeni și arbori.



/malin_tap/p4.jpg


Traversare din firul Mălinului către Poiana Mălinului



În timp ce îmi iau rămas bun de la Valea Mălinului, îmi fac și planuri de viitor. Florina își dă cu părerea, om trăi și om vedea.



/malin_tap/p5.jpg


Din șa se vede marea de alb din Mălin



/malin_tap/p6.jpg


Planuri de viitor



Din șaua de traversare ținem o curbă de nivel, deasupra este vegetație, zăpada nu pune probleme așa că mergem la liber. Sub noi se întinde Poiana Mălinului cu al său fir despre care discutăm dacă i-am identificat corect ieșirea în firul principal al Mălinului. În fundal este un țanc cu o fisură specifică sub forma unui V cu baza un pic lată.



/malin_tap/p7.jpg


Poiana Mălinului



Dacă privim înapoi observăm două cocoașe, în stânga, pe creasta, ce ne separă de Mălin. În fața noastră apare Colțul prăpădit, noi trebuie să ieșim în șaua din stânga lui.



/malin_tap/p8.jpg


Colțul Prăpădit



Ținem pe curbă de nivel circa 150m, după care coborâm ușor dreapta către un pâlc de brazi mari, de unde ne descățărăm pe o pantă mai înclinată, dar cu zăpadă bună de colțari și piolet. Suntem în Valea Verde.



/malin_tap/p9.jpg


La intersecție cu Valea Verde



Încerc să pun informația cap la cap cu ceea ce știam din anotimpul uscat. Dacă aș urca acum valea, hmmm…, sigur nu aș avea de furcă la fel de mult.



/malin_tap/p9bis.jpg


Same place, another time



Din Valea Verde luăm o curbă de nivel ușor în urcare. Trebuie un pic de atenție deoarece uneori, sub un strat subțire de zăpadă este stâncă, însă ne ajutăm de piolet și ieșim în șaua de sub Colțul Prăpădit. În față se vede strunga de sub Colțul Țapului și un vâlcel care urcă din Seaca Coștilei în strungă.



/malin_tap/p10.jpg


Vedere către Strunga Țapului din șaua aflată pe muchia ce desparte V. Verde de V. Seacă a Coștilei



Traversăm urmărind să nu pierdem altitudine.



/malin_tap/p11.jpg


Traversare către Valea Seacă a Coștilei



Facem din nou o coborâre cu grijă să nu o luăm prea iute la vale și ne regăsim în firul Văii Seci.



/malin_tap/p12.jpg


Intersecție Valea Seacă a Coștilei



Fac aici o scurtă paranteză. Cred că o variantă elegantă de continuare a traseului din Strunga Colțului Prăpădit presupune o pierdere mai mare de altitudine, pe firul unui mic vâlcel care ajunge puțin mai jos în Seaca Coștilei, din care se prinde vâlcelul ce urcă în Strunga Țapului. Acesta din urmă l-am urcat pe „uscat”, panta este medie și daca iarba e înghețată, trebuie un pic de atenție. Are ceva pietriș, dar și puțin jneapăn și arbuști ce ajută la tracțiune.



/malin_tap/p13.jpg


Varianta elegantă



Pentru că stăteam bine cu timpul, nu am coborât din Strunga Colțului Prăpădit foarte mult și am luat o orizontală ieșind ceva mai sus în Seaca Coștilei. De aici am traversat pe versantul opus și în scurt timp am început să urcăm pe muchia dintre Seaca Coștilei și vâlcelul ce urcă în Strunga Țapului. Am mers cap schimbat câteva lungimi, terenul este acceptabil și prezența copacilor dă un plus de siguranță. Două-trei pasaje mai delicate, cu stâncării, implică atenție suplimentară. Când am ajuns să vedem Strunga Țapului mai jos de noi, am traversat spre dreapta. Am pus un pic fizicul la lucru și am exersat manevrele de coardă, așa că mă declar pe deplin mulțumit.Luăm o masă binemeritată. Din nou au început rafalele de vânt. Florina coboară 10m sub șa unde este mai puțin vânt. Eu îmi aranjasem rucsacul cu o asigurare la copac, așa că am savurat un ceai cald în bătaia vântului rece. De o săptămână stăteam cu aparatul de bărbierit la îndemână și cu ochii pe condițiile din traseu și mă bucur că am avut inspirația să las aparatul deoparte. Puțină protecție naturală nu strică. Vântul ne-a biciuit fețele, iar degetele înghețau instant în sesiunile foto. Acum când scriu, la cald, mă gândesc la tratamentul de două zile al Florinei în care și-a pregătit fața pentru condiții meteo. Amândoi ne-am lăsat cagulele acasă, ea a mai folosit o vafă, eu aveam „cagulă” la o geacă softshell, dar am preferat să mențin antrenamentul de rezinstență la frig. Trecem de partea cealaltă a strungii, ușoară coborâre pe sub un perete pentru câțiva zeci de metri.



/malin_tap/p14.jpg


Strunga Țapului văzută dinspre valea omonimă



Facem dreapta apoi pe un vâlcel secundar care mai jos se unește cu Țapului. Mai coborâm, mai descățărăm unde este panta mai mare și crusta mai înghețată. Fac mici sondaje, la suprafață avem până în 20cm zăpadă biciuită de vânt, nelegată, în amestec cu zone înghețate. La substrat, duritate mult mai mare, cristale mari în multe zone, un strat destul de dur și compact. Săritoarea mare din partea de jos este acoperită bine. Am ocolit-o totuși, pentru că în zona îngustă rămasă vizibilă avea gheată.



/malin_tap/p15.jpg


Săritoarea Mare – vedere de jos



Până la bolovanul străjer al Văii Țapului, am prins o superbă pârtie de săniuș. Cum nu am avut sanie, tot la colțari și piolet am parcurs-o. În vale dăm de banda galbenă, zăpada este mică, găsim câteva urme de bocanc proaspete. De aici drumul decurge lin, încercăm să tragem de timp ca să nu ne plictisim în Bușteni.



/malin_tap/p16.jpg


Valea Țapului se scurge în Valea Cerbului



La Căminul Alpin scoatem echipamentul tehnic și reorganizăm rucsacii. Reușim din nou să nu ratăm momentul poetic în care luăm contact cu apa Văii Albe. Am insistat să spăl piciorul stâng și până am echipat la șosetă și bocanc, dreptul, în loc să se zvânte, a înghețat instant. Ca și impresie de ansamblu, sunt foarte bucuros că mi-am dus la îndeplinire și acest vis, este un traseu frumos, în vechime era parcurs de vânătorii de capre, nu foarte lung și care permite orientare facilă în teren.



Participanți: Florina și Edy


Echipament folosit: semicoardă 30m, ham, cască, colțari, piolet, anouri, carabiniere și dispozitive de filat.




Duminică, 16 ianuarie 2022 - 16:33 
Afisari: 474 


Postari similare:





Comentariile membrilor (0)

Nu exista niciun comentariu
 

 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0666 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2022) www.carpati.org