Tura in Vanturarita-Buila II (Muntii Capatanii)

     Daca ne ramasese o portiune de creasta din tura facuta in aprilie 2014 , varu' Ion vrea sa facem o noua iesire in Buila...la pantaloni scurti , cum vrea el vara. Asa ca luam drumul Valcei de la Craiova pe 15-16 mai cu noua achizitie (o Skoda) a tanarului pensionar , Ion. 

Pe valea Cheii, drumul forestier pot spune ...ar fi acceptabil, insa apropiindu-ne de Schitul Pahomie devine rau, pe ultimii 300 -400 m. Lasam masina intr-o curba unde au mai tras si doua Logan-uri. Ajungem la Schitul Pahomie , mancam cate un sandwich , luam apa , schimbam doua vorbe cu unul din "sfintii parinti" si plecam pe traseul punct albastru. 

     Drumul pana la stana Stevioara a fost destul de accidentat, iar poteca plina de bolovani, lucru care il scoate din sarite pe Ion. 

     "-Pe ce traseu m-ai adus , Leo? Tie iti place ce e pe aici ?"...Ii spun sa astepte , ca v-a fi frumos dupa stana , cand vom iesi la gol alpin. 

     Ajunge la stana si facem un scurt popas, mai privesc si eu locurile...Mai este putintel pana vor urca ciobanii cu oile si magarii la stanele lor. Zilele astea , cand ma pregateam sa scriu acest jurnal, am terminat de citit cartea "Povestiri de vanatoare" de Adrian Ghinescu . Sunt cateva pagini foarte interesante despre intamplari cu magari, ursi, lupi si ceva despre randunici ...dar mai tarziu. Dupa stana Stevioara , in serpentine iesim spre golul alpin. Aici incepe si lui Ion sa ii placa , nu mai bombane, iar eu ii zic "-Ia taicule elicopter, sa te duca direct in creasta!"...mai glumesc si eu cu el. 

       La un moment dat nu mai dam de punctul albastru de fel. Urcam la 30 m unul de altul, tot cautand vreo urma de poteca, un semn , ceva...

      Eu incerc mai mult in dreapta, ma avant pe un mic hornulet..."o fi pe aici, mai mai". Cand credeam ca se ingroasa gluma, chiar ajungem la liman. "Pai gata? Asta a fost tot ?" Consider ca am iesit mult in dreapta, asta am vazut dupa ce ne-am intors de pe Vanturarita. 

     Ajungand in creasta, punem rucsacii jos si varu' Ion are chef de o gura de zaibar. Luam si mancam si "Virum bonum laetificat cor hominum" (Vinul bun inveseleste inima omului). Mergem 10 min. pana pe varful Vanturarita, mai studiez si eu harta si dosul Builei, incerc sa identific si Curmatura din Oale pentru alta data. 

      Ne intoarcem spre Vf. Buila , acum vad clar si Saua Stevioara, cam pe unde trebuia noi sa iesim. 

      O lalaim incet spre Vf. Buila si apoi spre refugiul din curmatura Builei. 

      Incerc sa imi fac o idee unde ar fi si Ref. Piscul cu brazi...

      Apropiindu-ne de refugiul din curmatura Builei vedem si Hornurile Popii , alta data acoperite de zapada. 

      La refugiu nu a fost nimeni, m-as fi bucurat sa mai fie cineva sa mai schimbi o vorba, impresii etc. Cobor 10 min. si iau apa pt legendara ciorbita...Mancam si stam la povesti in sacii de dormit . Dimineata, dupa micul dejun coboram pe punct galben la Schitul Patrunsa.        Eu mai urcasem alta data de la Patrunsa , pe punct galben cu prieteni dragi . Frumoase locuri ! La schit , multe cuiburi de randunici la stresinile manastirii. 

      Tot din cartea terminata de curand am aflat (tocmai acum , la 51 de ani) ca randunica isi leaga puii intre ei cu fir de par de cal ca sa nu cada din cuib. (~"Pe buza cuibului se vad trei cioculete galben-alburii si niste boabe de piper - ochii puisorilor. Din cand in cand parintii vin , pe rand, si le pun in ciocurile deschise cate ceva. <Stii bre' ca i-a legat de picioare?> Ma sui usurel pe scara si vad ca sunt legati intre ei cu fir gros, de par de cal. Oare cum si-au dat ele seama ca daca vre unul mai viguros vrea sa sara , el trebuie impiedicat?"~)       De la schitul Patrunsa , pe la poale , admirand crestele pe unde am umblat, ne indreptam spre schitul Pahomie. Gasim masina in 

regula si ne indreptam spre casa.       La o ora tarzie in noapte , cand scriu acest jurnal (ciorna) ma gandesc : o fi mai adevarat ca lupul ia cu gura de ureche un berbeac gras ... mare si cu coada il bate de la spate si pleaca ei asa , ca doi prieteni pana ii face de petrecanie ? Sau o fi doar o poveste vanatoreasca ? Voi ce ziceti ?

Marţi, 2 iunie 2015 - 18:01 
Afisari: 2,276 


leovit