Trei ani si aproape jumate (Muntii Fagarasului)
Salutare la toata lumea.
Povestea este mai veche, adica de prin anul 2008 . Impreuna cu cativa amici, ne-am decis sa facem o iesire la munte in zona Fagarasului, mai precis pe Valea Buda cu scopul de a atinge varful Moldoveanu.
Pentru prima data am considerat ca este timpul de a-l scoate pe Darian, care atunci avea 3 ani si jumatate, baiatul nostru, la o tura montana, sa vedem cum se comporta.
Am plecat de Vineri dupa servici, cu masina pana la capatul drumului forestier de pe Valea Buda . In acea seara, am ajuns tarziu si ne-am instalat cortul intr-o poiana de la marginea drumului.
Grupul cu care eram era compus din persoane incepatoare, de aceea eram insotiti si de doi reprezentanti ai Salvamon Arges. Ei au decis sa plece pe la 8 dimineata spre varf.
Noi adica eu si sotia, dupa mic dejun am luat un rucsac usor cu strictul necesar pentru o zi si am plecat pe la ora 9 in traseu, plecand cu ideea de a merge cat se poate, avand in vedere ca Darian era mic, si inca nu-i testastem limitele. Traseul pe riunghi rosu.
La vremea aceea nu aveam inca ham pentru copil, pentru ca nu putea sa mearga singur pe pantele inclinate. Era extrem de simpatic pentru ca tendinta generala pe care o avea era sa se rastoarne pe spate cu 'roatele' in sus, nestiind sa-si tina centrul de greutate spre fata. Din start ne-am dat seama ca tot traseul va trebui sa-l tinem de mana. Si uite asa cu o viteza relativa extrem de mica am plecat in traseu.
Cam dupa doua ore si jumatate adica cam pe la iesirea in gol alpin ne-am intalnit cu o parte din 'voinicii' cu care am plecat care au decis sa ia o lunga pauza si apoi sa se intoarca, pentru ca deja sedentarismul si-a spus cuvantul si nu mai puteau.
L-am intrebat pe Darian daca este ok sa mai continuam, si dupa ce ne-a confirmat cu o mare exaltare am decis ca se poate.
Urmatorul pas mai dificil a fost suisul pe Vistea, unde ne-a intampinat un vant groaznic, care batea inversunat dinspre Valea Buda. Darian vorbea cu vantul, cu ochii inlacrimati de la vifornita, 'vant nebun termina odata ca nu mai pot' .
Aici a fost un moment mai dificil, in care Darian a zis ca el nu mai vrea. Insa dupa o negociere scurta, realizata prin inventarea unei povesti cu comori si pirati la care trebuie sa ajungem si care evident ca se aflau sus pe varf, am continuat urcusul.
Dupa pasajul mai dificil dintre Vistea si Moldoveanu, am reusit sa atingem varful si am luat o binemeritata pauza, cand am mancat si am realizat cateva fotografii.
Timpul de mers pana pe varf a fost de 5 ore.
Coborarea am facut-o pe triunghi galben, din Cumatura Moldoveanului. Partea cu coborarea a fost extrem de dificila pentru ca oboseala isi spunea cuvantul. Mai ales ca la vale trebuia tinut de mana tot timpul, lucru ce ii forta manuta. Au fost necesare o gramada de pauze.
Cel mai simpatic lucru a fost cand Darian si sotia se incurajau unul pe celalat. Intai se oprea Darian, spuneam cate o poveste sa aiba motiv de continuare, apoi urma sotia. Darian se oprea langa ea si ii spunea : 'hai mami ca te iubesc si nu mai avem mult. Uite stai aici pe piatra sa te odihnesti', dupa care o lua de mana si zicea ca o tine el sa nu oboseasca.
Oricum coborarea ne-a luat tot atat in jur de 5 ore. Per total cu pauze cu tot am facut un traseu de 11 ore.
Cred ca o sa ziceti ca sunt nebun....poate, dar copiii clar dovedesc o rezistenta imensa. De altfel cand am ajuns, Darian a continuat sa sara si sa se joace prin poiana, ca si cand nu a facut nici un traseu. Intradevar cand s-a culcat a dormit bustean pana la 10 dimineata (el se scoala cam pe la 7), iar la intoarcere, tot drumul in masina.
Cam asta a fost dragi prieteni, prima experinta de munte a lui Darian.
P.S. Promit sa mai revin si cu alte povestiri, caci dupa cum vedeti asta e din 2008 si pana in prezent mai sunt........

Pe valea Buda

Sub Vistea
Urcus pe Vistea

Intre Vistea si Moldoveanu

Tot acolo

Cel mai sus
Cel mai tare
Duminică, 9 mai 2010 - 13:55
Afisari: 2,433
rulian
Duminică, 9 mai 2010 - 15:09