Transfagarasanul pe bicicleta: Curtea de Arges-Balea lac-Cartisoara (Muntii Fagarasului)

Participanti:

torpidus(Adrian)- Bucuresti
ulfi(Dragos)- Bucuresti

Am plecat din gara de nord cu sageata albastra pana la Curtea de Arges, cap de linie.

Prima problema intampinata: cand sa urcam biclele in tren, nasul se opune energic. Cica nu e voie! Dupa indelungi parlamentari, se lasa si nasul induplecat...

Ne dam jos voiosi la Curtea de Arges, vazand ziua frumoasa ce se anunta; ne echipam si pornim la drum. La iesirea din oras, Dragos isi schimba camera la roata din spate; cea veche fusese peticita in seara de dinaintea plecarii, dar n-a rezistat. mai bine ca s-a intamplat acum! Avem de mers 30 de km pana la barajul Vidraru, prima etapa a excursiei noastre.

Drumul se asterne lin in fata noastra si ne imbie la pedalat.

Peisajul e incantator. in departare, cheile Argesului.

Ne apropiem cu pasi repezi de intrarea in chei.

Sus pe un varf de munte, cetatea Poenari.

Acum incepe greul. primele pante mai serioase, scot sufletul din noi.

Ajungem la barajul Vidraru impresionati de duritatea traseului. ne aflam la o altitudine de 850 metri. ne oprim sa mancam, sa ne hidratam si sa admiram peisajul. Aici la baraj, aglomeratie mare de masini, oameni, tarabe improvizate, vanzatori ambulanti, gratare, manele, telefono-fotografi  (cum bine ii denumea cineva intr-un jurnal recent) si gunoaie, munti de gunoaie la tot pasul! este incredibil ceea ce vedem. Dealtfel vom vedea acest "peisaj" pe tot drumul transfagarasan!

Impresionantul baraj. 

In departare, muntii Fagarasului. 

Pornim iar la drum cu gandul la cei 40 de km ce ne despart de cabana Piscu Negru unde aveam rezervare pentru noapte.  Soseaua urmeaza conturul lacului de acumulare pe partea dreapta. pana la capatul acestuia vom avea de mers aproximativ 30 de km. drumul se mentine la o altitudine medie de 870 metri, cu suisuri si coborasuri alternative ce ne scoate din monotonie si ne pun la incercare bicicletele si abilitatea.

Din cand in cand  oprim sa ne tragem sufletul. Gasim si un caine de pripas care incepe sa ne insoteasca. mergea ba inaintea noastra, ba in urma, ba pe mijlocul drumului in calea masinilor. numai norocul l-a oprit de la o moarte sigura; saracul, nu stia sa se fereasca de masini!

Ajungem la intersectia cu drumul 7D spre Cumpana, de la coada lacului. De aici, incepe urcusul propriu -zis. suntem cu ochii pe altimetru si pe kilometraj; mai avem circa 10 km pana la Piscu Negru insa incepe sa se faca simtita oboseala.

 Cerul incepe sa se innoreze; ne dam seama ca sus ploua. vedem masinile care coboara ca sunt ude. In curand, ne va ajunge si pe noi. Ne echipam de ploaie si continuam drumul.

Nu tine mult ploaia dar nici noi nu mai avem mult de mers; numaram kilometri pe care ii mai avem... 3, 2, 1...  si iata ca in departare se vede grupul de cabane de la Piscu Negru.

Este ora 18:30 si iata-ne ajunsi la sfarsitul primei zile a turei, dupa 72 de km parcursi. ne aflam la o altitudine de 1200 metri; prin urmare am urcat aproximativ 800 metri diferenta de nivel. Suntem rupti de oboseala. ne cazam, comandam masa si apoi ne bagam la somn.

A doua zi pornim la ora 9. primul reper este cabana Paraul Capra situata la 6 km departare si la o altitudine de 1580 metri. avem deci de urcat zdravan.

Avem parte de o zi superba. urcam incet, fara graba, admirand peisajul. Urcusul devine din ce in ce mai dur, practic urcam incontinuu. Ne-am propus sa ne oprim la cabana Paraul Capra sa bem o cafea si lucrul asta parca ne face sa uitam de greutatea drumului.

Vedem in fine in departare cabana. gata; am ajuns! 

In fata cabanei, bicicletele si... cainele care ne insoteste in continuare.

Dar cum calatorului ii sade bine cu drumul, plecam mai departe. Acum e-acum! ne asteapta 9 km pana la Balea la 2060 de metri. avem de urcat o diferenta de nivel de 600 metri! Este ora 10:30 si ne propunem sa facem cel mult 2 ore pana sus la tunel caci deja ne gandim la trenul de intoarcere de la ora 15:27 din Ucea.

Urcam, urcam in continuare. ceva mai sus vedem cascada Capra. 

Ne oprim si noi; bem apa, facem poza de rigoare si plecam mai departe. Suntem la 1800 metri altitudine si numaram kilometri care ne mai despart de Balea.

Drumul serpuieste prin caldarea Caprei. este magnific! 

Se vede o cabana. este salvamontul Arges situat la 1950 metri. 

Sedinta de foto.

Balea lac, 5 km. 

Un parapantist deasupra salvamontului. 

Ajungem si la cabana salvamontului. de aici se vede intrarea in tunel. mai e putin!

Zidul de piatra al Fagarasului.

Tunelul in departare.

Intrarea in tunel. sfarsitul chinurilor noastre. suntem la 2050 metri altitudine!

Langa un petic de zapada.; singurul pe care l-am vazut pe versantul sudic. 

Acum ne punem frontalele si aprindem stopurile pentru a fi in siguranta in tunel. Cand intram in tunel, surpriza! Nu vedem mai nimic. mergem incet de tot, aproape orbeste. Noroc ca soseaua e buna, refacuta. Totusi, datorita masinilor care treceau pe langa noi, vedem si noi cate ceva.

Oricum, pot spune ca asta a fost cea mai neplacuta experienta de pana acum. masinile claxonau intr-un vacarm ingrozitor, la un moment dat s-a circulat  bara la bara si noi printre masinile foarte apropiate una de alta!

In fine, a dat Domnul si s-a terminat si tunelul. la iesire dincolo, vedem o mare de masini, oameni, tarabe, vanzatori, etc, etc.

 Ne oprim sa mancam la vila Paltinu unde intalnim un grup de ciclisti ce urcasera dinspre Cartisoara. toti erau echipati pt. ciclism si aveau cursiere. printre ei si un englez ce avea o bicicleta super-incarcata!

Un agent de politie care dirijeaza circulatia.

Lacul Balea. 

 Ma uit la ceas: este ora 13:40. vom reusi oare sa ajungem la trenul de  15:27 in timp util? Avem de coborat 35 de km pana la soseaua nationala si apoi inca vreo 10 km pana la Ucea unde opreste acceleratul. incercam!

Pornim la vale. la inceput a trebuit sa facem slalom printre masinile blocate in trafic; timp pretios pierdut. de-abia dupa  vreo 6-700 metri am scapat de masini. Cu toata graba, oprim sa mai facem poze.

Caldarea Balei.

Dragos.

Eu.

Gata! Nu ne mai oprim. Ne dam la vale cu viteza mare si atentie maxima.  Noroc cu soseaua foarte buna caci, la cea mai mica groapa sau denivelare am fi fost in  pericol. Cred ca am atins pe alocuri 50-60 km/h! Este incredibil cum am urcat muntele in doua zile si l-am coborat intr-o ora! Nu am dat o pedala pana aproape de Cartisoara, la 600 metri altitudine!

Intre timp ajungem si trecem de cabana Balea cascada, 1200 metri altitudine. Aceeasi aglomeratie! 

Coboram, coboram, ma mai uit la ceas... stam inca bine.

Ajungem la Cartisoara, trecem pe langa casa memoriala a lui Badea Cartan in viteza. pacat ca n-am avut timp s-o vizitam!

Se face ora 14:50 si noi suntem la soseaua nationala Sibiu-Brasov. Facem la dreapta catre Brasov si tragem tare.

Nu stiu exact cat mai avem de mers, stiu doar ca vom trece prin Arpasu de jos mai intai si apoi vine Ucea.

Pedalam, pedalam, soseau este pe alocuri in lucru. se merge pe un singur fir! Asta ne mai lipsea. ignoram semaforul, trecem si pe trotuar, oprim apoi sa intrebam pe cineva de drum. aflam ca mai avem putin, putin dar ora este deja 15:23.

Deja ma uit in stanga soselei sa vad daca nu cumva vad trenul. ajungem in fine la gara unde asteapta un grup de 3 ciclisti acelasi tren. ce usurare!

 La casa de bilete ne spune casiera ca trenul are 20 de minute intarziere! Multumim CFR-ului ca avem timp sa luam bilete si sa ne schimbam.

In tren, aceleasi discutii cu nasul pe tema bicicletelor. a trebuit sa-l "ungem" si de data asta; ajungem cu bine in Bucuresti.

Marţi, 5 august 2008 - 22:41 
Afisari: 6,832 


torpidus