Sureanu-Lotru-Parang in 4 zile (Muntii Sureanu)

6-9 septembrie 2010TRASEU: Cheia - Cheile Rametului - Alba-Iulia - Sebes - V.Sebesului - L.Tau - Manastirea Oasa - Luncile Prigoanei - Poarta Raiului - Cab. Sureanu - Iezerul Sureanu - Vf. Lui Patru - L.Oasa - V.Salanele - Culmea Runcu - Saua Tartarau - Obarsia Lotrului - Taul Huluz - V.Lotrului - V.Zanoaga - L.Calcescu - L.Zanoaga - La Foi (Saua Piatra Taiata) 2225m -Saua Gheresu - Vf.Iesu 2375m - Vf.Paclesa 2335m - Vf.Gruiu 2345m - Saua Gruiu - Vf.Parangul Mare 2519m - Vf.Gemanarea 2437m - Vf.Stoinita 2421m - Vf.Carja 2405m - Vf.Scurtu 2203m - Statiunea Rusu - Petrosani - Simeria - Alba-Iulia - Ramet - Cheile Ramet - Cheia.

Luni, 6 septembriePregatiti (cu gandul) de aceasta excursie de 1 an, am plecat din Cheia la ora 1:00. Am trecut Cheile Ramet si am luat autobuzul spre Alba-Iulia. Dupa ora 6 am ajuns in Alba unde am mai facut niscaiva cumparaturi. La ora 8:10 am urcat in autobuzul de Sebes si dupa 20 de min am si ajuns acolo. Am vizitat orasul, Biserica Evanghelica ce dateaza din sec XIII-XVI si am cautat harta cu M.Sureanu, dar din pacate nu am gasit.

Ne-am intors la autogara pentru ca la ora 10 autobuzul nostru pleca spre Sugag.Ce pot spune despre drum. Superb! O vale deosebit de frumoasa cu pereti abrupti si lacuri de acumulare (Capalna-Dobri, Tau si Oasa). Ultimele doua le-am vazut din camionul militar care ne-a luat de la podul Dobrii. Ce-i drept chiar soferul microbuzului ce ne-a dus din Sebes a pus o vorba buna ceiluilalt sofer din camion deoarece se cunosteau.La Dobra a coborat si un baiat care in graba de a urca in ocazie si-a uitat telefonul pe banca din statie. Am luat telefonul, l-am sunat pe taicaso care mi-a zis sa las telefonul la ABC-ul din Tau.Camionul armatei a venit iar noi ne-am urcat in spatele lui alaturi de niste baieti care erau deja in el. Dupa cativa km, Mircea si-a dat seama ca si-a uitat bata langa banca, parca locul ala era predestinat sa ramana cu o amintire in calea turistilor. La Tau am inapoiat telefonul si ne-am continuat drumul pe soseaua proaspat asfaltata. Dupa mai multi km soseaua buna s-a terminat. Atunci sa vedeti cum saream noi ca mingile de tenis in camion, sus-jos, stanga-dreapta, tot asa vreo 25 km.Ajunsi la cabana le-am multumit si ne-am uitat peste harta de acolo. O harta stearsa la care mai nimic nu se vedea.Am luat-o din loc si am vizitat Iezerul Sureanu. Incredibil ce frumusete!. Aflat la baza Vf.Sureanu, inconjurat de jepi, pur si simplu te vrajea cu verdele luciului apei.La ora 16:00, dupa ce am mancat am luat-o pe drumul forestier iar apoi am cotit stanga parasindu-l in dauna unei poteci.Pana sus ne-am bucurat de merisoare, afine, peisaj dar si de peticele de zapada.Ajunsi pe Vf.Lui Patru am facut poze si am inceput sa cautam marcajul pentru ca nu-l m-ai vedeam. Dupa 30 de min de cautari am renuntat deoarece eram inconjurati de ceata si intunericul se lasa. Am luat-o la vale in directia S-E si am pus cortul pe a 3-a culme de la varf.Era ora 20 si ceva si eram epuizat.

Marti, 7 septembrie

La ora 8 si ceva ne-am trezit, am facut cafeaua si o supa calda si am pornit prin necunoscut in speranta ca ajungem la Obarsia Lotrului.De la niste stani am coborat pe vale printr-o padure de brad si molid, urmand cursul paraiasului. Pana am dat de drumul forestier am sarit cand pe o parte cand pe cealalta a malului. Drumul forestier l-am parcurs cum am stiut noi mai bine, alegand la intersectiile de drumuri calea cea mai buna (asta se intampla cand nu se mai tiparesc harti), pana ce un domn care cobora cu masina ne-a explicat pe unde sa o luam (“Tine-ti drumul si dupa 4 km faceti stanga, apoi urmati drumul pana la sosea.”)Am parcurs cei n km pana la soseaua spre Obarsia Lotrului, care sigur erau mai mult decat ne zicea acel domn.Ajunsi la sosea am mancat si am luat la pas cei 12 km incolo. Dupa 3 km de mers, a oprit o masina cu un cuplu din Bucuresti si un baiat din Sibiu, care foarte amabili ne-au luat.Ajunsi la Obarsia Lotrului ne-am luat la revedere de la ei. Dupa nici 200m parcursi, ne-a luat un tanar cu masina. Coborand pe drumul spre Petroani, am facut stanga spre Ranca iar apoi am luat-o in dreapta la pas spre fosta cab.Gauri.Inaintand pe drumul forestier intram in padurea de brazi, unde in stanga se vede un tau verde, Taul dintre Brazi al Huluzului.

Trecem de tau si ne continuam drumul pe frumoasa vale a  Lotrului.

In acest moment, la 22.27 suntem in cort, pe Valea Lotrului si incerc sa-l intrec pe Rebreanu la scris (cantitativ, nu calitativ vorbind) in descrierea zilei parcurse.Inchei aici, deoarece vreau sa ma relaxez fiindca stau intr-o pozitie incomoda.

Miercuri, 8 septembrie

La ora 8.20 si ceva ne-am deschis ochii incet, ne-am mai intors pe o parte, pe cealalta cu vesnicele mai 5 min si iesim din cort. Dupa minute bune am iesit, am strans cortul, am mancat si in jur de 10.30 am plecat.Urcand pe poteca brazdata de izvoare, printre brazi falnici si dupa ce trecem paraul Lotru, drumul lin se termina si incepe un urcus mai abrupt pana la prima deschidere, de unde poteca te lasa sa admiri frumosul peisaj cu Prangul ce ti se deschide in fata ochilor, chiar daca sunt acoperiti partial de nori.Dupa cateva minute de admirat o luam din loc, sarim peste o apa, chiar doua si reincepem urcusul serios printre jepi si bolovani acoperiti cu un muschi galben ca de mamaliga.

Cascada de pe paraul ce coboara de la L.Calcescu se vede din ultima poiana, cum iese dintre jepi sarind peste roci, in timp ce in spatele nostru M.Lotrului ne vrajesc scaldati in lumina soarelui.

Oare o sa avem si noi parte de soare?

Urcam tot mai mult iar norii incep sa se risipeasca si soarele lumineaza muntii.

Ne afundam pe poteca in “marea de jepi” urcand incet dar sigur. Deodata Mircea dispare, grabesc pasul dar tot nu-l vad, strig dupa el si imediat aud o voce “Ma grabesc spre lac, nu mai am rabdare”.O i-au la fuga si deodata in fata ochilor, la baza unui versant stancos se vede lacul, L.Calcescu.

Imaginea este de nedescris.

Fac poze, admir lacul si dau o tura in jurul lacului pentru a ajunge la paraiasul de pe cealalta parte a lacului de unde umplu sticlele cu apa.Reantors cu sticlele pline ne reluam traseul, trecem de un alt tau si ne orientam cu ajutorul momailor prin vale spre L.Zanoaga.

Urcam un varf ce seamana cu Mecetul Turcesc din Bucegi si admiram frumusetea Lacului Zanoaga.M.Lotrului se vad tot mai slab iar noi ne continuam urcusul printre inca cateva tauri pana ajungem la baza crestei, de unde urcusul spre Saua Piatra Taiata se accentueaza.Printre norii care se aduna admiram un varf in stanga crestei, care pare cladit piatra cu piatra si ne croim drum printer petele de zapada care uneori ne trec de glezne.

Ajunsi in sa ne orientam unde sa mergem, stam un pic si in timp ce privim norii ce acopera zarile incepe ploaia.Coboram spre Saua Gheresu cu ploaia pe noi si doar nori in jur, fara a putea zarii ceva din frumusetile muntelui..Dupa 1-2 ore ploaia a incetat iar din cand in cand norii s-au mai rasfirat, putand vedea L.Gheresu.Norii incep sa dispara, imaginea vailor, crestei si varfurilor din departare in lumina soarelui care apune ma bucura.Trecuti de Vf.Iesu si Vf.Paclesa, in saua dinaintea Vf.Gruiu am vazut L.Rosiile si L.Lungu aflate pe vale dar si L.Mandra aflat sub Vf.Parangul Mare.Deoarece noaptea acusica bate la usa cortului, incepem sa cautam loc de campat chiar aici in sa, dar cadeam de acord ca inca 1 ora jumate se mai poate merge fiind doar ora 18:30.

Urcam Vf.Gruiu si ajunsi in urmatoarea sa ne hotaram de data asta sa montam cortul. Cautam un loc si gasim pe partea Nordica a versantului un loc amenajat si de alti calatori care s-au adapostit aici.Montam cortul intr-un sol nu prea bun pentru o sustinere serioasa, dupa cum pare, deoarece locul arata ca o groapa de nisip umed inconjurata de bolovani, dar alceva mai bun nu avem.Dupa masa, in timp ce admir apusul ma gandesc la ziua de azi si sper ca cea de maine sa aibe zarile limpezi.

Joi, 9 septembrie

Noaptea care a trecut nu am dormit mai deloc. Daca adun orele de somn nu depasesc mai mult de 6 ore, dar de ras am ras cu pofta pe la ora 24, afland ca o caciula se pune pe cap si nu incap conform inteligentei mele intrebari.

In jur de ora 1 am reusit sa adorm pana la ora 5 cand m-am trezit din cauza vantului ce parea ca vrea sa i-a cortul pe sus. Timp de 1 ora nu am inchis un ochi, speriat de ce se poate intampla cu noi.

Pe la 8:30 am iesit din cort intr-o mare de nori.Se pare ca dorinta mea de a vedea zarile se amana pentru orele urmatoare.Am strans satra, am mancat si am inceput urcusul spre varful cel mare tot prin nori, vant puternic si burnita. Pe ce ne apropiam mai mult de varf, vantul sufla tot mai tare si mai tare. Ajunsi pe varf m-am resemnat cu idea ca voi vedea ceva din peisaj, asa ca am pornit din nou pe marcajul dunga rosie.Tot prin nori si vant am inaintat pe poteca trecand de Vf.Gemanarea dar si de Vf.Stoinita fara ca noi se vedem nimic din peisaj.Vantul s-a mai domolit iar noi ne-am continuat coborarea.Am trecut de vf.Carja tot prin nori si am inceput un coboras sustinut pana aproape de refugiul Carja.

Pe cum coboram ne departam tot mai mult de crestele invaluite in nori iar noi incepeam sa zarim din ce in ce mai clar vaile si varfurile aflate sub 2300m. Am inaintat trecand de Vf.Scurtu, grabindu-ne spre telescaun, in speranta ca ajungem cat mai repede jos in Petrosani la cursa.

La ultima oprire inainte de a parasi salbaticiile muntelui, am vazut varfurile muntilor tot in nori dar si nori ce se loveau de partea N-E a muntelui ca de un zid, nepermitandu-le trecerea spre noi.La 14:30 am ajuns la telescaun unde ni s-a spus ca la ora 15 se porneste. Am asteptat rabdator, am urcat in el si am coborat printr-o ceata densa.Am ajuns la capatul drumului, am platit cei 10 lei de fiecare si ne-am suit intr-un ARO care cobora in Petrosani.Ajunsi jos am mers in gara deoarece cursa noastra spre Alba-Iulia plecase deja si spre Simeria nu era nici un microbuz.In gara am aflat ca la ora 18:45 pleaca spre Simeria un personal. Fiind ora 16:30 am stat la stop pana la 18 si ceva, dar nu am avut noroc asa ca ne-am intors in gara, am urcat in tren si la 21:20 am fost in Simeria.Ajunsi in Simeria, dupa o fuga la casa de bilete si inapoi pe peron, am urcat in acceleratul de Iasi. Dupa 1 ora am coborat la Alba-Iulia, am cumparat ce mai aveam nevoie si am urcat in microbuzul spre Ramet, dar mirare, soferul a spus ca ne duce doar pana la Stremt, urmand ca urmatorii 10 km sa-i facem pe jos pana in Ramet.Descumpaniti ne gandeam ce sa facem, dar pana la urma soferul ne-a dus pana la capat.I-am multumit si ne-am continuat cele 3 ore pana la Cheia, unde am ajuns in jur de ora 4 dimineata.

In concluzie nu prea stiu ce sa zic, sa-mi storc creierii in speranta de a scoate niste fraze pentru a ma impresiona de fiecare data cand am sa citesc aceste cuvinte. Sper ca peste ani sa imi ramana in minte imaginea Vf.Lui Patru, a L.Calcescu cu vantul ce da viata apei, Iezerul Sureanu cel verde, Vaii Rosiile cu lacurile si stancile ei, a crestei in lumina apusului sau a Vf.Carja acoperit cu nori asa proaspete cum sunt acuma.

pozele din excursie sunt aici: http://www.carpati.org/album/sureanu-lotru-parang_6-9_septembrie_2010/8533/

Joi, 2 decembrie 2010 - 01:59 
Afisari: 3,821 


danielw