Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Septembrie 2022
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930

Octombrie 2022
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Online

Vremea
Varful Gargalau
Muntii Rodnei

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

RT INTARZIAT 28-29 octombrie 2006 Gara Busteni , troscoleta , cab .Gura Diham , cab . Poiana Izvoarelor , Pichetul Rosu , La Prepeleac , Bucsoiu Mare , Curmatura Morarului , Cab. Omu CAZAREA, Cab . Omu , Vf. Scara , Muntele Ciubotea , Poarta , Bran (Muntii Bucegi)

Componentza turmei:


Braila: alina_maria (Alina), curls (Cerasela), gabig (Gabi), kya (Corina), aloys (Alois)

Brasov: nycbv (Nicu), Mihaela, mugur_m (Mugur) Bucuresti: dinudr (Dinu), frg (Mihaela), gabriella (Gabriela), tataieg, strunf, silvique_ms (Silvia), Alex, izo24mer (Irina), Liviu, emils (Emil), underboy (Niky), valentin_c (Valentin), paguba, lilian_marius (doar in ziua a doua) Buftea: seba Cluj: shatterhand (Dani), Lili, Ada, aghiutza (Andreea) Constanta: cristina_sassu (Cristina), Selena, raduq (Radu) Galati: adrias (Nelu), Cristina, Gabriel Sfantul Gheorghe: Jutka, Raymond Timisoara: Razvan


Cuvinte sau expresii cheie: somn, Apa de Foc, "fiecare la patu' lui", rapa lu' Lilian, baru' lu' Paguba, "bah care nu si-o schimbat ora la telefon", apa(dar nu ca in Crai)

Dupa un plan bine pus la punct...intr-o seara de vineri abia intunecata am pornit sa ma lupt sa fac rost de o licoare, o "Apa de foc" si indesand-o in rucsac, apoi cu pashi grabitzi spre gara cea din Kolozsvar(cu accentele de rigoare) unde Dani si Zharaza sau...mai pe scurt Ada trbuiau sa soseasca din celelalte coltzuri ale orashului.


Fara nici o problema sau injuratura am urcat in personalul vietzii cu directzia Teiush de unde a trebuit sa il racolam pe Razvan (aka "Cocalar Faimos")...baiat frumos, pletos ce are mereu success cand trebuie sa mearga cu ocazia...incercarile de somn au fost cu esec deoarece era prea cald si lumina din compartiment orice ii faceam ramanea aprinsa...asa ca am sperat in urmatorul sa inchidem pleoapele...in fine


L-am gasit pe individ dormind prin sala de asteptare din Teiush venit fiind de prin plaiurile Timishoarei...mai bine dormea afara... (ziceam io de gara din Buzau ca ii bombardata si cu negrii mititei...dar asta ii mai de groaza la ce mirosuri poate sa emane acea sala de asteptare...pe langa personajele strazii care noaptea te sperie si mai tare) ...dar fericiti cu zambetul in suflet si luatu' la mijto in gura dupa un pic de asteptat am luat trenu...in care chiar aveam intentia de a dormi...spre Brasov...


Vremea rece a toamnei...si somnul dulce al celui care trebuia sa dea drumu la caldura in vagonul cu pricina...hm...poate de aceea saracu se trezea tarziu cand ajungea in diferite statzii...si era nevoit sa puna o frana a la CFR..care logic ori te trezea din tentativele grele de somn...ori te proiecta pe acele podele ...d'ale CFR-ului foarte vishinii-negrui...ah...si bancheta pe care dormeam...sau incercam sa dorm era asemenea unei parghii...si Dani se mai arunca din cand in cand intr-un capat...in concluzie NU AM DORMIT...daca as fi dormit...sigur Ada ar fi auzit, dar nu a fost sa fie...in schimb am auzit vocea incontestabila a lui Razvan din celalalt compartiment unde se refugiasera masculii la o barfa...



Ca niste mumii ne-am chinuit cu al 3-lea personal dar impreuna cu Nea' Nae & cei din Brasov


pana in Busteni unde ca data trecuta am asteptat bucurestenii in numar mare...si de dupa coltz am revazut trupa din Macin...trecuse ceva vreme.




Cu bucurestenii la bord, ultimii veniti am luat calea spre Gura Diham cu troshkoleta, de data aceasta fiind un pic mai inghesuit...si cu mult praf in ochi si in gura...




ajunsi aveam dreptul la o proba tehnica dar la 1 leu intrarea...nu era nimeni pe acolo deci am scapat usor si repede...in timp ce urcam scarile cobora caseritza cu intentia de a ma intoarce sa platesc...am zis... aham cu ochii pe peretzi...la fel si cu Underboy dar el a zis ca nu ne cunoastem...soarta celorlalte victime surprinse la probele tehnice a ramas un adevarat mister...






Echipatzi, voiosi am inceput urcarea pe Dealu' Prostului...din fericire fara victime dar si fara aer in plamani...






dupe ce a trecut ce era dificil cararea s-a transformat intr-o superba alee acoperita cu frunze ruginii alocuri cu cate un izvor care facea in drum un covorash de noroi negru...numa bun pe noii bocanci a lui Kya...




in grupulete sau doi cate doi ca intr-o plimbare vroiam sa ajungem la Poiana Izvoarelor...


undeva unde gasesti ultima sursa de apa...cu chiu cu vai dar cu sfaturi intelepte ale lui Nea' Nae care se opera din loc in loc si ne dirija...


am ajuns la destinatie...unde s-a umplut sala de mese...astfel jumatate preferand sa manance un sandwich in natura sub cerul liber si fara semene de ploaie cum fusese prognoza....din auzite

Ah...mancare...din 5 in 5 minute ne era precizat cand si cum plecam si sa ne luam apa neaparat la noi...zis si facut...si Aghiutza se trezi cu 3 litrii de lichide in spate....la deal.





Ne-am urnit in cele din urma spre directia Prepeleac.






Carare care ducea prin padure pe scari d'ale radacinilor...cand hop Razvan in fatza...si hop ca nu se mai zareste...Paguba dupa el...Alina la fel...Aghiutza sa nu ramana in spate a crezut ca se vinde ceva bun...De fapt era o limba de zapada de saptamana trecuta numa buna de pozat...si bulgarit pe Razvan...pana veneau si restul...in drum spre Masivul Bucsoiu am fost intrebati din vale in vale pe unde ne aflam....

la Pichetu' Roshu se facu regruparea si porniram spre Prepeleac urmatoarea noastra oprire...








............................................................................................................

Dupa o pauza de scris de cateva saptamani....si o amigdalita cu tot tacamu ma apucai sa scriu si eu cu MAAAAARRREEEE intarziere RT-ul mult promis...si cu mii de scuze pt intarziere plus o mica precizare pt Radu de la Constanta....am ajuns sa mananc Peste afumat yeeeeeyyyyy am invins fobia de peste la conserva Multzam.


............................................................................................................


Hm...unde am ramas....ah da...cum ziceam primii care se aflau in frunte erau ca intr-o competitie ba se zareau printre copaci....ba dispareau...in fine dupa cateva minute am ajuns la Prepeleac sau la Bellvedere un ciot de pamant de unde se vedea in zare...











Regrupati Nea' Nae ne-a explicat si ne-a aratat in ce parte urma sa mergem...."acolo unde se vede batzu' ala"...cei mai tineri si fara ochii mereu in calculator au vazut repede unde...era undeva sus...si dupa o scurta odihna si o gura mica de apa...incepea urcushul adevarat...


Partea cea mai nasoala a fosta cararea printre jnepeni...trebuia sa pastrezi o anumita distanta fata de cel dinaintea ta....altfel te trezeai cu ceva urme de acupunctura peste fata. Pantalonii "Mammut" portocalii a lui Razvan care ii albanez de origine se vedeau alocuri printre jnepenis, pletos cu viteza de tzap negru (masculul caprei negre) inainta fara sa priveasca in spate....doar la un tras in chip al peisajului...urmat de Irina care le stie cu plamanul (ea avea un polar portocaliu)....numai pe ei ii observam dupa culorile stridente.

Dupa ce am scapat de jnepeni vietzii....





urma catzararea....







si lanturile...ce le asteptam cu cel mai mare drag...dar erau numai 2 sau 3 si destul de agatzatoare....am simtit cum cablul un pic ros de la vreme intra sub piele...


dar de pe stanca pe stanca...mi-am dat seama de starea de eroziune a Bucegilor fata de Piatra Craiului....nu-s geolog dar in Bucegi cad mai usor pietrele ca in Piatra Craiului....se facea un pas si.....PIATRA...de fapt era o pietricica dar incercam sa-mi aduc aminte de Macin....si mai scapa un strigat din timp in timp...

Un pic mai sus...privind spre cararea dinstre jnepenis se zareau cei mai din spate...erau insiratzi ca bobocii de rata...si din timp in timp se mai auzea vocea lui Nea' Nae in ecou pe vale in sus..ne indruma



Cu greu am ajus la batzul indicat...si am urcat oleaca pe coama....dar cand am vazut pe cei mai iutzi de picior pe unde si-au inceput ascensiunea am hotarat impreuna cu Alina, Mihaela, Ada si Liliput sa ne punem in fund dupa un deal care ne apara de vantul care bate mereu dinsprea valea unde se afla Malaiestiu...si sa imbucam ciocolata, cu gandu ca la cabana Omu o sa mai fie ceva dulce cu cacao...mi-am imbucat ultimu pachet de Kitkat cu unt de arahide...


dupa o scurta sau mai bine zis o lunga pauza...am continuat drumu...ba in vant ba dupa coama de deal care ne aparat de vantul aspru....ba urcus ba coboras...




O vale cu zapada unde Alina facea poze...




Pe mai multe dealuri se vedeau alte betze....si ultimu deal aparea inaintea noastra cam la aceiasi distanta...dar urcarea era lejera...








Intr-un moment de liniste in atmosfera...norii de ceata mereu deasupra Bucegilor s-au retras...si au dezvaluit in stanga noastra Releul Coshtilei...


care pentru Raz si mine ne aducea aminte de muuuulte patzanii cu Salvamontisti si Urshi...in fata mea Dani Caraushu cu fetele dupa el incerca sa il ajunga pe Razvan...ramasei mai in urma sa mai fac cate o poza pe ici colo...si intr-un final...am ajuns pe Bucsoiu Mare...la putin timp dupa Dani&Co...nici nu am apucat sa imi scot aparatu sa fac o poza...acestia disparura...pe traseu in continuare...in spate ceilalti erau departe


....si ceatza dinspre Om se arunca peste varful pe care eram cocotzata...


Am crezut ca pleaca sa pot sa fac si eu o poza...la Creasta Balaurului...dar nu m-a lasat...era nemiloasa si rece la suflet..

M-am luat dupa marcaj ca incepusem sa imi simt pielea de gaina cum devine si mai rece...am pus bateria de la aparat la incarcat...in buzunaru de la subpantaloni (iegari)...si asteptam sa plece ceatza...dar in zadar...


O mica sclipire am avut cand s-a ridicat si s-a vazut Creasta Balaurului...



si erau oameni pe ea...intreg soarele nu am apuca sa il zaresc deoarece el lumina cu razele ceata...si ceatza propaga aceasta lumina dar numai cand era la o inaltime un pic ridicata...de sol

Dar in fata nu prea se vedeau cei cu picioarele iutzi...



si am zis de ce sa ma grabesc...am redus viteza si nu am regretat mai ales inainte sa ajung pe Bucsoiu Mic unde de pe o brana denumita de ceva mutzoman cumva...vazui si Valea Morarului...


o data urcata, nu demult de morarii care morareau in timp ce balaurii balaureau... :D

Mi-am continuat traseul...fericita ca am vazut de sus un traseu cucerit...am intalnit-o pe Mihaela care se oprise la un Snikers si imi dadu jumatate...MERSIIII Mihaela...apoi ea fiind in tricou si-a continuat drumul in timp ce eu am ales sa savurez cum trebuie fiecare bucatzica de baton de ciocolata cu alune...care aluneca usor pe gatlej in jos...nu mai conta ceata din jur...dupa care am zis hai sa ma duc...mai e un pic pana la caldurica si supica...cum ma amagea cineva cand urcam tura trecuta prin Amfiteatru...cand sa vad mai clar...de pe Inaltzimea Sa Bucsoiu Mic...cazu o ceatza peste mine de nu vazui nici marcaju...nici nici marginea varfului...am facut pas cu pas pana la margine...cu speranta sa vad ceva dar in desharte...totul era alb...mat..


Nu avea rost sa stau sa inghetz si am urmat marcajul...gasit... pe creasta...impinsa dintr-o dunga de vantu dinspre Malaiesti...dar a fost destul de usor...mi-am amintit cam pe unde ma aflam...si ca pana la cabana Omu mai era un pic...ma simteam ca acasa...


Pana la cabana in fata si in spate nu era fir de viatza de om...sau fir de voce...inainte de Bucsoiu Mic am auzit in vant pe cei care coborasera de pe Balaur...


Cand am vazut marcajele fosforescente...deja vedeam supa calda in fatza...


Am intrat...si brusc baiatu cabanierului m-a condos la priciuri...sa imi caut locshoru de somnic...sa il ocup din timp...zi si facut m-am schimbat dupa ce mi-am asteptat randul...si cam dupa vreo jumatate de ora...sosi gloata...se umplura priciurile...cei care se schimbasera iesira sa dea telefoane...de pe hol...ca acolo era semnal...



In timp ce vorbeam la telefon...a inceput afara un vant...si priveam pe geam....si brusc nu mai era ceata...se vedea clar Releul de pe Coshtila....


la fel si Valea Gaura...


am scos bateria de la incarcat...din buzunarul subpantalonilor si am fugit afara...da chiar am fugit...si am inceput sa fac poze de pe o parte pe cealalta....am avut noroc...exact cand s-a terminat bateria...de la frig...ceatza puse din nou stapanire peste imprejurimi...si eu imi adusei aminte ca eram foarte subtire imbracata...si am fugit in cabana de data asta de frig...

Am ajuns la timp pentru aliniere...se facea prezentza ca la incorporare...fiecare in fatza patului ales...motivul--- trebuia sa se gaseasca 2 locuri pierdute...dupa aflare locurilor ascunse pe sub rucsaci cei care nu apucasera sa manance....si-au potolit foamea....o data cu ultimii care au facut monetarul


Sala de mese s-a umplut pana la refuz....si din senin imediat inainte sa se intunece sosi si Lilian din rapa....impreuna cu Catalins tovarsh drag de somn la inaltime...un pic zvanturatzi de pe unde urcasera,dar barbatzi obisnuiti cu extremul...intr-un final a ajuns de a dormit cu grupul(in turele in care am fost si eu prezenta)...


In timp ce se imbuca in sala de mese...Paguba isi pregatea masa...calda...si deasemenea isi amenajat propriul bar unde se putea gati...vin fiert sau tzuica fiarta....



Radu cel de la Constanta a ales sa manace la masa de protocol de la priciuri...


si a reusit sa ma convinga sa gust....acel peste la conserva afumat...Shprotul...am scapat de o frica...apoi a scos tzuica...atat a trebuit...afara se inoptase...lumea era ori la priciuri...ori la sala de mese...aprinsi in toto felu de discutzii...si...m-am imbarbatat...si am scos-o..."Apa de foc"... pe care am carat-o dupa mine acest drum...licoare intoarsa de doua ori...asa de distilata incat daca nu o gustai, aveai impresia ca era apa de izvor....am incept sa ii servesc pe fiecare si cei care refuzau...i-am amenintzat ca este ziua mea si au fost nevoiti sa ia o gura...La Nea' Nae i-a placut...la fel si la Radu...si restul lumii de la priciuri.

Desi ar fi trebuit sa astept ora 0.00 am fost sigura ca toti vor fi la somn de pe la ora 22.30...asa a si fost...de aceea am inceput mai repede...Intre timp sotzul Ceraselei a dat alarma in sala de mese...asa ca...abia ce deschisesem usa am fost intampinata cu un dulce "La multi ani"...:D


Treptat sticla a trecut pe la fiecare....si s-a oprit la un capat de masa vesel...unde s-a oprit si sarbatorita cu zambetul pe buze :D...



seara a fost plina de glume, discutzii, povesti si Rentz...











am jucat si eu un Levante in locul Alinei...se mai iesea afara din cand in cand pentru a se racori....dar in concluzie...licoarea de Ardeal "ii ca spirtu'"....Oboseala adunata de peste zi si-a spus ca intotdeauna cuvantul....si ne-am indreptat in turma spre somn....fiecare in patul lui...sau pe izolir pe langa barul lui Paguba...daaarrrr ...Somn din parti...cu un Underboy in apropiere...nu te mai opreai din ras...se astepta STINGEREA pentru a se face liniste...dar cineva adormise cu frontala aprinsa...

In cele din urma se stinse si frontala uitata....si somnnnn...m-am trezit de cateva ori dar nu imi dadusem seama de ce...dimineata am aflat...2 coate de la Cristina plus un cot si un genunchi de la Emils...coatele pentru ca sforaiam (am polipi) si genunchiu...ca ii ocupasem locu celui care plecase la proba tehnica(Emil)...dar macar stiu ca si Underboy a luat un genunchi...ma miram eu de ce eram asa inghesuita...dar Emil nu s-a gandit ca poate, numai Underboy s-a intins peste locul lui...Nic cel puternic asemeni unui Mammut...hm...poate el era cel care avea nevoie de spatiu :D


HORROR dimineata cand sunau celularele...dar nu la 7, ci la 6....adik la ora 6....si culmea culmilor s-a zis ca nu este ora cu pricina la care se face trezirea (se schimbase ora) oamenii isi adunau bagajele...si porneau sa manance...restul blestemau telefonul care a indraznit sa sune...si incercau sa prinda somnu pierdut.


Intr-un sfarsit....un telefon normal...vestea la ora 7 trezirea...de ce nu puteau fi celelalte telefoane buclucase ca si zeul telefoanelor care suna cand trebuie?????


Dar..eveniment special...se ridicase ceatza...exact cand era rasaritul soarelui...toata cabana era afara la facut poze...a fost superb...un moment secial in sufletul meu...










Am uitat de frig....de tot...chiar si de coatele primite...dupa 10 min...se lasa ceata la loc...dar cu totii impliniti ca am surprins acest moment...apoi am ajuns in sala de mese unde am imbucat o omleta





si am iesit afara la intalnirea pentru plecare...

Grupati...si indrumati de Nea' Nae am pornit....dar cum am trecut de "sfinxu" care apara cabana de vant...o vijelie de inghetza iarba care abia se mai zarea...se simtea in aer raceala iernii care se apropia cu pasi repezi...in sir Indian adevarat de data asta...cu distante egale intre noi...foarte simetric am point pe carare spre...Vf. Scara ...din cauza cetzii...nu am reusit sa retin vaile si hornurile pe langa care am trecut...dar cand am ajuns pe varf...am stiut...si s-a facut regruparea...pe Muntele Ciuboatea s-a facut coborarea a la vale bre o fuga de capritze...fiecare in ritmul lui si in starea in care se afla...ceea ce se simtea a doua zi pe la pulpitze si genunchi...este alta poveste.....am aflat betzele telescopice la ce se folosesc mai exact...coborarea a fost destul de palpitanta mai ales cand s-a ajuns la portziunea cu bolo-pietre...si in momnetul cand puneai piciorul in viteza pe care o aveai pluteai cu bolovan cu tot...unde...numa bolovanu stia...


Dupa mai multe regrupari...am hotarat in momentu cand ajungem...mai jos...si nu va mai fii ceata sa facem poza de grup...au urmat coborari de pe stanca pe stanca...







nu am prea fost concentrate la cele din jur...motive subiective a la NokiaPortocaliu dar stiu ca l-am stresat pe Dani cu apa si faptu ca tot timpu aveam impresia ca nu mai este...o mica fobie de prin Crai :D




La locul cu poza de grup am stat si am ascultat pasaje din cartea lui Emilian Cristea care descria traseul pe care noi l-am parcurs...si pe care il continuam in putin timp...


in frunte iar Razvan cam portocaliu cum era, incerca sa isi testeze limitele...si cu Lilian am luat-o la vale ni-i s-au alaturat Alina, Mihaela....si Silvique cu Alex adept convins al NOD-ului.

Coborarea a fost un simplu jogging dar cu o necesitate de concentrare destul de mare deoarece radacinile era destul de periculoase...deoarece puteai sa faci foarte usor o entorsa sau sa iti luxezi ceva...





Am ajuns la o cabana parasita...cred...unde s-a facut regruparea si i-am asteptat pe cei care ramasesera la facut poze...aici Lilian foarte curios s-a dus in recunoastere...dupa ce ne-am adunat...si am baut ultimele guri de apa...si am inceput sa mergem la vale sa gasim casa Salvamontului...acolo ne astepta izvorul...aici se facu ultima regrupare...






si de aici am pornit spre Bran pe drumul forestier...


La povesti cu Cerasela si Emil nici nu mi-am dat seama ce repede a trecut timpul...si am ajuns....la panoul unde tura trecuta ajunseseram..dar pe alta carare...acolo unde pe dealuri ciupercarii isi castigau existenta, acum nu prea mai aveau cum....se apropia iarna...

Din nou pe jos...pana in Bran...prin satul unde ca ciupercile apar vile si mertzane...d'ale Mammutzilor...



Povestind am ajuns repede in Bran unde ne-am oprit mai multi la o bere asteptand autobuzul care plecase la 10 minute dupa ce am ajuns....dar cu Brailenii si cu cei care se grabeau...

La masa de la terasa...au inceput discutzii foarte aprinse in legatura cu ce antivirus este mai bun...Silvique a fost cea care a fost "convinsa" in cele din urma...asa zicea ea...dar nu stim ce a ales...NOD-ul sau Bit-ul...eu am fost de neclintit...tot cu Nortonu am ramas.


Sosi si vremea busului...dupa ce am umplut burtzile cu ce trebuia....i-am lasat pe Dani si Raz cu fetele...vroiau sa viziteze Castelul....decizie discutabila...mai ales cand am auzit cam cat ar fi biletul...chiar daca esti student.Inghesutzi ca sarmalele...restu cre erau in picioare....Mihaela si cu mine nu prea deoarece ne tzinuse Liviu loc in spatele lui...cadou de ziua mea :D


Dupa vreo 45 min...Underboy mai amortea din cand in cand...dar noh...am ajuns la Brasov, ne-am cumparat billet fiecare si am mers intr-un local langa gara la o pizza :D


Local...unde fiecare se mira cum de nu ne-au dat afara la ce bocanci curati aveam...si haine pe masura...baia a fost un rai pe pamant ne-am schimbat si am gustat pizza in pace fara nici o grija...


La aceasta masa nu au mai fost discutzii despre antivirushi...doar despre varsta fiecaruia...


La sfarsit fiecare s-a grabit la trenul care il ducea spre casa...si numai de un La revedere foarte rapid a mai fost timp...


Ma tot uitam la ceas...Dani & Co nu apareau...m-am pus la rand sa fie mai util de cumparat bilete...dar nimik....la 16.12 pleca trenul....ma tot uitam la ceas....se facu 16.10...am injurat si am luat-o la fuga spre tren, problema era ca legitimatia de transport a lui Ada a ramas la mine...am stat pe peron...nu-i zaream...m-am dus in fata si am urcat in tren atunci cand am auzit locomotica fluierand....


Era supracontrol la urcare...si mi-a cerut controloarea biletul...vazand ca era imbracata ca un om normal...am refuzat...pas gresit....dar in acel moment i-am vazut pe ai mei....si am inceput sa le fac semne disperate dintr-un capat in celalalt al trenului...pana am cazut de pe scari...controloarea nu a mai insistat...a crezut ca sunt nebuna...


In cele din urma au rezolvat sa isi cumpere bilet din tren...in ceea ce priveste Lili a ajuns cu bine si ea la Bucuresti cu mici dificultati intalnite dar totul a fost oki...


Spre Cluj personale plictisitoare....cu somn pe ele doar dupa ce au coborat negrii mititei in nu stiu ce statie...dar mare minue duminica aceea a fost o zi in care Razvan s-a abtinut de a face mishto...MULTZUMESCLa Cluj ploaie torentiala...taxi spre casa....dush si somn de voie...



Poze:Dani, Raz si Aghiutza



Luni, 13 noiembrie 2006 - 01:14 
Afisari: 2,421 


Postari similare:





Comentariile membrilor (13)

nycbv
nycbv
Busola
 
1
Se motiveaza intirzierea tinind cont ca este un " roman" bine compus si bogat ilustrat care a" salvat " onoarea Clujului ( sa nu aveti si voi un RT propiu si personalizat ) . Felicitari tripletei care a muncit cu folos " pentru binele obsti -ostiri . La mai multe ture si RT


Luni, 13 noiembrie 2006 - 07:43  

alina-maria
alina-maria
Caraba
 
2
Faina povestire cu parfum de Ardeal, optimista si plina de culoare; cand o sa fiu vreodata prost-dispusa, o sa recitesc jurnalul tau!
Multumim pentru tratatie si... recuperare usoara dupa amigdalita!


Luni, 13 noiembrie 2006 - 09:47  

curls
curls

 
3
Fain tare jurnalul. Ai muncit la el nu gluma. Felicitari, si sper sa ne revedem in alte ture. Cu putin noroc facem si un remember la ziua ta. Desi din cate stiu eu mai sunt si altii de sarbatorit :-))


Luni, 13 noiembrie 2006 - 10:59  

psyche
psyche

 
4
fain Bucsoiu ! Faine pozele de la rasarit ! De la anul mai vin si eu !


Luni, 13 noiembrie 2006 - 11:49  

underboy
underboy

 
5
superb jurnal ... mi-am adus aminte cu bucurie de acest traseu, multumesc in numele meu echipei ce si-a adus contributia la realizarea lui.


Luni, 13 noiembrie 2006 - 12:46  

aghiutza
aghiutza

 
6
Mersi tuturor pentru urari....amigdalida ii inca in gat mi-i s-a dat o reteta pt copil de 14 ani...desi i-am zis ca sunt studenta...in fine
Ma bucur ca v-a placut RT-ul atmosfera a fost super alaturi de voi toti...vor mai fii si alte ture Carpati.org


Luni, 13 noiembrie 2006 - 12:52  

kya
kya
Coarda
 
7
Asta e avantajul RT-urilor "intarziate": te fac sa rememorezi cu si mai mare placere cele intamplate! Abia acum zic si mai din inima: ce tura frumoasa!


Luni, 13 noiembrie 2006 - 14:27  

gabriella
gabriella
Caraba
 
8
Hei, merci pentru poza prim-plan! Carpati.org
Foarte frumos RT-ul tau si te felicit ca ti-ai prezentat versiunea proprie chiar si un pic mai tarziu! Niciodata nu este prea tarziu sa iei contact - fie el si virtual - cu muntele si farmecele sale! Bravo si sa ne vedem cu bine! Carpati.org


Luni, 13 noiembrie 2006 - 16:19  

emils
emils

 
9
Aghiutza , iar ai dat lovitura , rt-ul desi intarziat rememoreaza excelent momentele acestei ture .
Multumim echipei pentru rt Carpati.org
Sa ne vedem cu bine


Marți, 14 noiembrie 2006 - 12:22  

frg
frg

 
10
cu placere Carpati.org

foarte frumos, si rt-ul, si traseul, si echipa. astept cu nerabdare urmatoarea tura impreuna si urmatoarea relatare, in aceeasi nota Carpati.org


Marți, 14 noiembrie 2006 - 20:48  

aghiutza
aghiutza

 
11
Carpati.org 3 luni nu am voie sa fac efort dupa peniciline,gentamicine si ceva moldamine si 5 zile de iad intr-un loc cu patru peretzi...cei care au trecut prin asa ceva....oare daca o luna stau cuminte...si iau vitamine etc...nu pot sa scap mai repede de chin???


Sâmbătă, 18 noiembrie 2006 - 12:05  

goaga
goaga

 
12
Salut Aghiutza.Mi=a placut foto povestea ta.Cit despre ce spune dl.Scarosschi cu privire la statul pe bara 3 luni nu il prea crede. Daca pleci de acasa la munte cobza o sa constati ca trecand prin ploi si frig o sa vii sanatos si o sa te intrebi cum dracu".asa ca da fuga pe munte si mai scrie ceva Sanatate si incearca


Marți, 12 decembrie 2006 - 10:38  

aghiutza
aghiutza

 
13
da sa traiti...Carpati.org
Ciucash here i come!!
>Carpati.org


Marți, 12 decembrie 2006 - 10:47  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0764 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2022) www.carpati.org