RT - Piatra Craiului 9 iunie 2007 Canionul Anghelide - Braul de Mijloc - Termopile - Poiana Cotofenei - Plaiul Foii (Muntii Piatra Craiului)

So...am hotarat sa incerc traseul Anghelide de care auzisem si vasusem prin diferitele jurnale de pe siturile cu specific montan ; alaturi de mine a venit si Radu (radmar) cu care facusem Creasta Rodnei de 1 mai anul acesta.

Am plecat cu rapidul de 6.05 - rapidul de Praga -pe la 8.30 eram in Brasov , cum tren spre Zarnesti nu mai puteam prinde, am luat un taxi pana la autogara Bartolomeu - am cam luat teapa - 90k - tariful normal era 50 k.

Ajunsi aici si asteptand autobuzul de Zarnesti ne intalnim cu alti 3
muntzomani care mergeau in Crai(unul dintre ei - imi era cunoscut - ne intalnisem pe Valea Coltilor iarna asta) ; vine la noi un nene care ne invita sa mergem la Zarnesti cu taxiul , la pret de autobuz adica 35 k - deoarece omul avea treaba urgenta acolo.

Ne inghesuim toti 5 in Logan si dupa 20-30 min. coboram in Zarnesti .
Ne despartim de cei trei care plecau spre Saua Funduri si o pornim la picior inspre Plaiul Foii ; dupa vreo 1 km ne ia un nene cu un Aro cu remorca pana in zona "Intre Barse".

Coboram , mai mergem vreo 200 m si ne ia un "ranger" din Parcul National Piatra Craiului cu jeep-ul din dotare si ne duce pana in apropiere de Plaiul Foii;
Pe drum aflam de la acesta de o lege dubioasa care ne interzice sa mai mergem pe nemarcat prin Crai fiind Parc National si astfel trebuind protejat - cica amenda era de vreo 60 milioane.

Ajungem la Plaiul Foii , lasam cortul si sacii de dormit la baietii de la Salvamont care nu ne zic nimic auzind ca vrem sa mergem pe traseu nemarcat (alpin) , si o purcedem pe drumul spre Ref. Spirlea - banda rosie.

Dupa bariera , mai mergem vreo 200 m si apoi facem stanga pe un drum peste o pasune ; aici incepe traseul spre Canionul Alnghelide , daca am fi continuat in fata am fi ajuns pe traseul marcat la Ref Spirlea - banda rosie;
Mergem urmand un fir de apa , tinand tot timpul dreapta indiferent de ce potecute se mai faceau in stanga ; la un moment dat ne intalnim cu 2 muntzomani care mergeau si ei spre Anghelide si de acolo doreau sa coboare la Ref. Castelul Craitei (un refugiu ascuns printre paduri si pereti).

Ii salutam , trecem de ei , si continuam pe partea dreapta urmand firul paraului , prin iarba dupa care ajungem la o intersectie unde apar primele momai si marcaje pe bolovani - cruce rosie.

Suntem la intersectia cu poteca spre Castelul Craitei - pe care se merge in dreapta.

Noi facem stanga si urmand momaile si marcajele rare , pe ici pe colo , incepem sa urcam pe o limba de grohotis prin padure.

La un moment dat in fata ne apare o limba de zapada care tinea pana sub un perete , o ocolim facand stanga si urcand prin grohotis , prin padure pana ajungem sub o stanca , de aici o luam tot in sus in urcare peste bolovani pe sub stanca aia mare si ajungem dupa o mica catarare intr-o poienita - sub un perete galben pe care il reperasem inca de la intrarea in traseu - si pe care il poti folosi ca punct de reper atunci cand urci - peretele se pare ca se numeste Paianjenul Negru si are pe el vreo 3-4 trasee de alpinsim de grad 5A-5B.

Ne oprim , pauza de masa si de hidratare , eu admir floricelele din poienita si gazele ce zburau printre flori.

O pornim pe sub perete in dreapta si ajungem in firul unui valcel care se blocheaza in acest perete dupa care urcam pe o limba de grohotis inclinata pana intr-o sa aflata intre 2 pereti.

Suntem in Poarta Mare si de aici incepe partea mediana (si cea mai spectaculoasa) a traseului Anghelide ; coboram din Poarta Mare incepem sa urcam printr-un valcel cu saritori si grohotis , mai traversam in urcare inca un valcel si apoi urcand printr-un horn ajungem in Poarta Mica si in fata ni se deschide splendidul Canion Negru din Anghelide - un canion salbatic de vreo 100 m lungime , ingust ,
intunecat si cu o portita de lumina in capat - iesirea din acest canion.

Pentru a ajunge la baza lui coboram vreo 2-3 metri dupa care efectuam
un traverseu pe stanca in dreapta cu iesire printr-o portita pe un mic tanc - cel mai dificil pasaj din traseu (in dreapta noastra e o rapa cam nasoala - de vreo 100 si ceva de metri - daca e sa cazi , ala esti).

Ajungand pe tancul cel mic si privind in spate , observam celebrul Deget al lui Anghelide (Santinela din Poarta Mica) - un turn de stanca de vreo 30-40 m ce rasare solitar
din rapa.

Facem niste poze dupa care intram in canion , trecem de vreo cateva saritori prin diferite tehnici - ramonaj , sprait-uri , tarat- stilul rama, tras rucsaci , e un sentiment superb - simti ca te cateri si prize sunt
destule - e si un piton pe o saritoare - probabil pt coborare cand e stanca uda .

Ajungem la iesire din canion si se face lumina , in sus se vad tancurile din partea superioara a firelor Spirlei , urcam in sus pe o limba de grohotis si iarba , prin stanga unei limbi de zapada ce se continua cu o saritoare in trepte (evitam deci aceasta saritoare) si dupa vre-un sfert de ora suntem in Braul de Mijloc aproape de grota "La Ulcior" si aproape de Locul Elis (loc de cort din
Braul de Mijloc).

Dupa o scurta pauza de admirat peisajul , o pornim inspre grota "La Ulcior" , aici nu prea mai gasim apa in sticlele puse acolo; bem un pic dupa care incepem sa parcurgem Braul de Mijloc in sens opus fata de cum il parcursesem acum o saptamana.

Vremea e buna , e soare nu e ceata , pe brau se merge ok , mai o catarare , mai un grohotis , mai un traverseu in viteza peste valcelele cu zapada ce intretaie Braul de Mijloc.

Urmarim tot timpul momaile si cruciulitele verzi care apar pe ici pe colo pe stanci , ajungem la saritoarea "La Placi" ; dupa coborarea acesteia , imi pun coltarii si traversez o vale cu zapada in cateva secunde ; Radu se lupta un pic cu zapada din vale avand totusi piolet.

Ne continuam parcursul pe brau si ajungem in curand la Termopile - o mica
sa stancoasa in brau chiar inainte de coborarea in firul Vaii Podurilor;
Locul e marcat pe stanca cu vopsea verde si o sageata insotita de initialele V.P. arata in jos - ca pe aici se poate cobori spre Plaiul Foii.

Incepem coborarea un pic inspre dreapta dupa care facem stanga ghidati de momai
pe sub un perete , mergem vreo 100 de metri in stanga dupa care ghidati de momai ne orientam oblic spre dreapta si coboram prin padurea salbatica si printre radacinile copacilor amestecate cu grohotis.

Ajungem la un punct de belvedere , poteca il evita pe langa , prin partea dreapta dupa care tot coborand in zig zag ajungem intr-o zona cu copaci prabusiti si vegetatie abundenta unde cam pierdem momaiile ; O luam inspre dreapta spre fundul unei vaii (probabil Valea Podurilor) dupa care prin balarii facem stanga tot coborand pana intersectam din nou poteca corecta , intr-o zona cu copaci prabusiti si cu grohotis.

Coboram pe poteca care acum e foarte evidenta , mai jos dam si de un fir de apa , care devine tot mai puternic pe masura ce coboram si dupa vreo jumatate de ora ajungem chiar in fata cabanei Plaiul Foii; in
total de la Termopile pana jos - 1.30 h si toata tura 6.30 - 7 ore .

Ne luam de la Salvamont sacii si cortul si cand ne bagam la o terasa de langa cabana la o bere incepe o ploaie torentiala cu traznete si fulgere - care tine vreo 2 ore - nu prea ne afecteaza , bem o bere , ne
reintalnim cu cei 2 muntzomani care renuntasera sa mai urce pe Anghelide - aveau si ei o varsta - nu mai erau tineri - cel putin asa ne-au zis ; mai stam la o vorba si la o bere cu cei doi si pe la 23 ne ducem punem cortul si ne bagam la somn , pe un tapsan peste drum de Salvamont si peste drum de drumul pietruit , avand in fata noastra abruptul vestic al Craiului.

Langa noi niste tineri cheflii cu corturile sperie ursii tinand-o in discutii ,urlete si cantece pana la vreo 3 dimineata.

A doua zi ne trezim pe la 9 , alintati de razele soarelui , strangem , mergem , bem o cafea la terasa cabanei langa rau , renuntam sa mai mergem in traseu deoarece pe Radu il cam durea genunchiul de la o problema mai veche , punem rucsacii la cei doi muntzomani in masina care ne duc pana la Zarnesti , de acolo luam un microbuz pana in Brasov , un taxi - 50 k pana in gara , luam personalul de 13.15 si apoi eu cobor in Poiana Tapului unde ma intalnesc cu Ursii Trubaduri care il sarbatorisera pe Mihai
Busteni.

Cam asta a fost tura , frumoasa , peisaje aparte , salbatice si reconfortante !!!

Miercuri, 13 iunie 2007 - 22:57 
Afisari: 4,057 


lilian_mariu..