Rasplata muntelui (Muntii Fagarasului)
In perioada 11-12 octombrie, in muntii Fagaras s-a desfasurat o alta editie a concursului de activitati utile pe munte, intitulat "Maslina inghetata", organizat de Asociatia Montana Carpati. Concursul s-a desfasurat pe traseul Piscul Negru - refugiul Caltun, apoi varful Negoiu.
Intre cab. Piscul Negru si refugiu s-a punctat greutatea transportata. La refugiu s-a apreciat activitatea gospodareasca a fiecaruia. Iar duminica s-a tinut cont de condititia fizica a persoanelor la urcarea pe varful Negoiu.
Concursul din acest an s-a adresat in special celor care au vrut sa puna umarul acolo unde este nevoie si sunt pasionati de miscarea in aer liber. Scopul principal al concursului « Maslina Inghetata » era acela de promovare a activitatilor utile pe munte, ca o forma de a petrece timpul liber in mod util si placut sub "deviza": imbinarea utilului cu placutul, iar seara la refugiu de a ne cunoaste mai bine semenii, langa vinul fiert la primus oferit de Asociatia Montana Carpati.
Hehe, probabil credeti ca m-a afectat aerul tare de munte :d.
Nu, sau, da... m-a afectat in sensul bun al cuvantului, sunt inca aproape de ceruri, acolo sus :D.
Sunt cateva ganduri care mi-au venit in minte atunci cand am citit despre Concursul de catarare din Macin, Maslina de Aur. Sper ca dnul Marian Anghel nu se va supara si va aprecia gandurile mele si analogia creata.
Hai sa clarific situatia: stiti ca la intalnirea de vara s-au discutat diferite proiecte, printre altele si de micile reparatii de la refugiul Caltun. Cand am auzit... stiam ca trebuie sa fiu acolo. Muntele Fagaras merita "ajutor" din partea noastra.
Si asa se ivi nenumarate probleme de rezolvat.
Inca de la intalnire am promis Asociatiei Montane Carpati ca vom face o actiune anul acesta. Zis si facut.
Plec pe 24 septembrie pe "teren", la fata locului, sa vedem ce ne trebuie, sa iau masurile, sa-mi fac idee ce trebuie reparat, sa fac poze care sa ma ajute acasa, caci doar vazand la fata locului stii de ce este nevoie si de ce nu.
Priciurile cam asa aratau: lipsa scandurile de la etaj si vechea masa .. pe post de banca.


Cornierul din spate pe care se sprijineau scandurile nu exista.

Prima problema: cornierele erau puse pe latime si nu pe lungime, asta insemna scanduri lungi de 180cm, deci si groase ca altfel se rup. Grosimea inseamna si greutate, lungimea inseamna si incomoditate.
Asa m-am facut mester dulgher, vopsitor si multe altele si am facut niste scanduri si o masuta, spuneti voi daca-i bun sau nu :d.



A doua problema: de unde oameni sa care atatea ?
He he, gasim si la asta solutie: vine ideea sa facem si o tura mai deosebita. O actiune legata de o tura mai "serioasa" la munte nu poate fi refuzat usor
. Se numeste: Corupere :D
"Coruptii":
Ovidiu - ovidiu
Gabriela - varverica
Dorina Galea - dorina_fagaras
Floriana Boghez - floriana
Marius Coviltir - mariuadx
Cosmin Parvu - metalgreu
Andrei Done - ad078
Eduard Csomortani - edics
Vlad Lazar - vladonne
Vladut Avramescu - vladut
Nicolae Traistaru - suru
Sorin Stegaroiu - valleanu
Codrin Berar - codrin_berar
Sorin Enache - aragonit
Ovidiu Martiniuc - monk
Andreea Rapa
Alex Dima
Mihai
Gabriel Kiss - gabrielbv
Si uite asa ne adunam cu mic cu mare, 19 persoane.
Pe 5 octombrie, duminica, dupa ploaia zdravana de 13 ore, a treia problema: Zapada mare in Fagaras, drumul transfagarasan blocat, vesti de genu pericol de avalansa...
Negru de furie, ca un cal incapatanat, finisam scandurile – masa, fara sa tin cont de aspectele amintite. Si uite ce a iesit. :d
Joi, dupa ce ne sfatuim cu Salvamontul din Sibiu si ne asiguram ca nu sunt probleme de acces si de siguranta, punem la cale actiunea.Ne intalnim la Piscul Negru, initial doream de la Balea, dar fiind zapada prea mare, am ales in unanimitate varianta a doua.
(Gabriela, s-a dovedit a fi o alegere buna cu Piscul Negru, am vorbit cu Andreea, persoana care s-a intors pe traseul amintit si a spus ca a fost foarte dificila pargurgerea traseului, asa ca
, multumim de idee).
Impartirea materialelor.

Gata de drum.


Insirati.


Unii scanduri, altii fiare :d

Ce or fi zicand cei de la cabana... astia's nebuni, rateaza meciul de sambata seara, ca sa se faca "catari" si sa stea in frig in refugiu :d.

Pe deal in sus.


Ajungem in 3 ore jumate si ne punem in actiune, asamblam, gaurim, insurubam, ajustam :D
Si uite ce a iesit.




Masa fixata la scheletul patului sa nu se poate muta, fura :D.

Dar stiiti ca trebuiesc si incercate, luate in primire, control CTC
.




Si uite asa ajungem in sfarsit si la vinisorul mult dorit.

Degustarea vinului.

Bun, bun, merge.
Prepararea vinului fiert la primus. Alti mesteri priceputi.


Si pe urma discutii, prezentari, povesti, felicitari... era greu de oprit pe unii 
Si o noapte lungaaaa, nedormita. Afara un vant puternic, ceata de nu vedeai nimic.
Cu greu ne ocupam locurile... 19 persoane, inghesuiala mare pe metru patrat, cam greu, dar insistam si insistam.
Eu imi sustineam parerea ca a doua zi va fi senin si frumos. Ce or fi zis si colegii, a baut saracu destul, nu mai stie ce vorbeste. Toata seara vorbea intruna, abia am putut sa-l scoatem din priza.
Punem ceasul la 6:30 si surpriza: cer senin, fara vant si un rasarit ca la carte.

Poze peste poze.


Negoiul, scaldat in lumina Soarelui, ne astepta nerabdator.

Lacul linistit, fara valuri ca altadat.

Colegii la scaldat in razele diminetii.

Ceva tente pentru concursul lunii (poate ma ajutati, care sa-l aleg).





Scuze pentru gunoiul de pe CCD, astea-s conditiile vitrege la munte si le observi doar acasa 



Hi hi, cate observatii negative va primi aceasta poza (cu orizontul stramb :D - Metalu' e de vina, nu si-a tinut drept "aparatul").
O ultima poza inainte de plecare.

Lacul inghetat.

"Siluete" cu Negoiul.

Privire in gol.

Urcarea spre Strunga Doamnei.

In Strunga Doamnei.



Rasplata muntelui:
Cer senin, vizibilitate maxima, peisaje de milioane langa oameni dragi, langa Oameni de Munte. Foarte rar s-a lasat "vazut" in totalitate acest minunat munte, acum insa ne-a primit cu bratele deschise, "s-a aratat" in intregime
.




Cozia, Buila:



Mai sus decat norii.


Strunga Dracului, zapada mare, lanturile sub zapada.

Veselie spre Negoiu.








Pe Negoiu cu o parte din echipa. (o parte din colegi au ales varful Lespezi, fiind de mai multe ori pe varful Negoiu).


Cum nu ne place sa parcurgem la intoarcere acelasi traseu, am ales sa coboram pe partea opusa muntelui Lespezi.
La final de tura.

Concluzii:
1. Castigatorii concursului, toti cei 19 carpatisti prezenti in aceasta tura. Desi unii intradevar au carat mai mult, consideram o performanta si faptul ca cei cu o conditie fizica mai slaba si-au depasit limitele in acest sens. Daca o singura persoana ar fi lipsit, ar fi fost foarte greu sa impartim materialul pe care l-ar fi transportat el. "Puzzle"-ul asa a fost complet.
2. Mie personal, satisfactia maxima mi-a fost acel spirit de echipa care a doborat orice obstacol, lipsuri, etc, ivit pe parcursul pregatirii si derularii actiunii.
Fiecare si-a oferit cate un pic din priceperea lui, dar foarte esential reusitei actiunii. Sper ca va veti aminti cu drag si veti povesti la prieteni-copii vostrii actiunea din weekendul trecut.
3. Au fost pareri contra actiunii, ca nu merita acest efort, ca probabil nu o sa apuce primavara
. Poate ca sunt prea optimist, dar sa speram ca totusi, incet-incet oamenii vor realiza, ca totusi e bine sa-si poate consuma mancarea pe o masa, sau ca ii mai revine un loc de dormit dupa o tura la munte.
4. Echipa Carpati.org are potential nebanuit.
P.S. Gabriela Varveri, sper sa ma ierti ca totusi am postat in seara asta acest jurnal, dar stii, oamenii au nevoie de Munte ca de "paine calda", lunea, pentru a suporta mai usor o saptamana de lucru epuizanta.
Pe curand.
Luni, 13 octombrie 2008 - 03:00
Afisari: 8,954
gabrielbv
Luni, 13 octombrie 2008 - 03:06