Probleme in Paradis - RT 30 septembrie - 1 octombrie (Muntii Bucegi)
Ziua 1 - Busteni - Seaca Caraimanului (pana la Amfiteatrul Poienii Mari ) 1B - Busteni (inapoi cu echipa Salvamont Busteni)
Participanti : Petre (creativ) , Eu (lilian_marius) - prima zi
Vladimir , Eugen (ursultrubadur.ase.ro) , eu(lilian_marius) , 3 membri ai floaredecolt.org(nu le-am retinut numele) - a doua zi
"Alpinistul care ar respecta intocmai toate regulile de prudenta din manuale, ar fi practic condamnat la inactivitate; expunerea la primejdii nu costituie obiectul jocului, dar face parte din joc" LIONEL TERRAY - "Cuceritorii Inutilului"
Acest jurnal e un pic diferit de celelalte scrise de mine datorita in mare parte evenimentelor din prima zi , cat si faptului ca in cea de-a doua zi am resit sa facem o tura cu membri din trei site-uri de montaniarzi : www.carpati.org , www.ursultrubadur.ase.ro , www.floaredecolt.org
Dar sa incepem cu inceputul :
Am plecat sambata dimineata din Gara de Nord impreuna cu baietii care faceau tura pe Valea Morarului - Creasta Bucsoiului organizata de nea Nae si la care si eu m-am inscris , dar in urma unei hotarari de ultim moment (luata vineri seara) am decis sa merg cu un alt membru de pe carpati.org - Petre(creativ) pe Seaca Caraimanului , cu iesire la cruce pe Valcelul Mortului si de acolo speram sa ajung la Omu si sa cobor a doua zi in Bran pe gaura cu cei din tura de pe Balaur- Morar
Tura de pe Seaca fusese anulata cu o saptamana inainte din cauza vremii si acum cand am vazut ca va fi vreme buna ne-am decis sa incercam (mentionez ca Petre mai facuse Valcelul Mortului prin Portita Caraimanului inainte)
Am ajuns in Busteni unde m-am intalnit cu Petre si dupa ce ne-am luat la revedere de la cei ce plecau spre Morar , am pornit-o spre partia de Ski Kalinderu de unde se pleaca spre Seaca pe asa zisul Drum al Vaii Seci (cruce rosie - marcaj vechi)

La baza partiei de ski Kalinderu privind spre Seaca Caraimanului
Am urcat pe partie dupa care in poiana Kalinderu am facut dreapta prin padure si am dat in portiunea de sub telescaun pe care am urcat pana aproape de ultimul stalp unde din nou am facut dreapta prin padure , pe curba de nivel , urmand un marcaj punct galben ce se putea vedea din cand in cand pe copaci ; dupa o jumatate de ora de mers prin padure , prin balarii si peste copaci cazuti , cu teama ca vom da de vreun urs am observat o cruce rosie mai stearsa pe un copac . Dupa cativa zeci de metri in coborare prin padure am iesit in firul Vaii Seci la locul unde se pot observa 3 bolovani mari unul langa altul ; am ajuns aici in jurul orei 11.30 (am facut cam o ora si jumatate pana la intrarea in vale)
Intrarea in firul Secii Caraimanului
Dupa ce am vorbit la telefon cu un prieten (Alex Cretu) care se afla in acel moment pe Vf. Picatura si aborda cu inca 3 baieti Creasta Picaturii a urmat o scurta pauza de masa si de hidratare dupa care am inceput sa urcam de-a lungul vaii printre bolovani si vegetatie

Bolovani si vegetatie in partea inferioara a vaii
Au urmat imediat 2 saritori mai mici pe care ne-am facut incalzirea stiind ca ne asteapta altele mai mari de-a lungul traseului


Privind in jos pe firul vaii
Am ajuns la prima saritoare mai mare pe care am trecut-o (dupa ce am tras rucsacii cu coarda pe fisura din stanga ei)

Prima saritoare mare

Eu si saritoarea

Petre ocolind saritoarea prin fisura ingusta din stanga

Urmatoarea saritoare mica

Si inca una mica ocolita pe pasajele de iarba si pamant alunecos din dreapta

Pe urmatoarea am ocolit-o pe stanga

Firul vaii in continuare (in capat se vede o saritoare cu surplomba )

Pe asta am abordat-o pe dreapta

Saritoarea vazuta de aproape

Petre studiaza traseul

Valea incepe sa se ingusteze si devine mai inclinata

In departare se vede cea mai mare saritoare de pana acum (Saritoarea lui Zangur probabil)
Aceasta saritoare se poate evita pe un horn ingust din stanga duap care se face o traversare in dreapta de vreo 3 metri extrem de alunecoasa si expusa ; aici am pierdut cel mai mult timp - aproximativ 35 - 40 minute ; am iesit pe o brana ierboasa si pamantoasa in stanga dupa care am facut o traversare tinandu-ne de copacei pana in firul vaii

Se vede Crucea de pe Caraiman
A urmat o serie de lespezi alunecoase dar cu prize (Saritoarea Prelucie)

Saritoarea Prelucie
dupa carea valea intra intr-un canion forte ingust ( un fel de tunel fara acoperis ) , foarte inclinat si pe care curgea apa , avand in capat o saritoare cu fereastra (pe sub care se intra si se iese deasupra) ; in acest canion am ramas blocat cu rucsacul in spate , am aruncat rucsacul vreo 4 metri in jos dupa care am reusit sa ma deztepenesc si am coborat un pic inapoi; am hotarat cu Petre sa evitam canionul pe panta ierboasa si cam inclinata din stanga ; eu am urcat pe pantele din stanga , foarte alunecoase si cand ma aflam deasupra saritorii cu fereastra am auzit un urlet de durere ; Petre aflat la vreo 60 metri in spate isi dislocase umarul incercand sa forteze urcarea pe pantele ierboase.
Am coborat repede la el mai sa alunec in canion , l-am gasit intins pe spate si cu mana dreapta inerta ; nu o putea apropia de corp si avea dureri groaznice ; am incercat la cererea lui sa i-l pun la loc dar datorita durerii insuportabile si nepriceperii mele am renuntat; am hotarat sa anuntam salvamontul asa ca am sunat la 0 - SALVAMONT le-am comunicat unde ne aflam si ce probleme avem ; baietii au zis ca ajung in 1.5 - 2 ore ; era ora 3 - 3.15
Orele urmatoare au fost un chin pentru Petre; i-am dat 2 algocalmine dar fara succes , durerea devenea din ce in ce mai mare ; am tinut legatura prin telefon cu Salvamontul si in jurul orei 5 au ajuns primii 2 baieti (Mishu si Nicu) i-au pus un ham au asigurat coarda de un copac si am coborat amandoi in firul vaii - eu la liber (deoarece nu aveau la ei decat un ham).
A urmat o coborare dificila pentru Petre care nu-si putea folosi mana dreapta ; la saritoarea cea mare Misu ne-a filat pe toti trei si am coborat unul cate unul (folosind acelasi ham) ; au ajuns si ceilalti baieti (4 la numar) cu inca un ham si s-au apucat de batut pitoane pe urmatoarea saritoare ; am coborat si urmatoarea saritoare mare dupa care eu si Nicu (unul din baietii de la Salvamont - la vreo17 ani) am luat-o la picior pentru ca se lasa inserarea ; ajunsi in partea inferioara a vaii am evitat ultimele saritori luand-o prin padure in stanga cum cobori la lumina de frontala si tinund-ne de copaci peste un sol tare miscator si pe o panta inclinata - am coborat practic cu pamantul pana la glezna; odata ajunsi in partea de jos a vaii am traversat in dreapta am intrat iar in padure unde ne-am intalnit cu paramedicul si cu inca un baiat care mai aduceau niste fronatale si lanterne ; cu Nicu prin padure am ajuns sub o stanca mare unde l-am intalnit la un foc de tabara pe Coty (seful Salvamont Busteni) asteptandu-ne cu piciorul umflat rau de tot dupa ce, incercand sa urce spre noi, la o saritoare s-a desprins un bolovan si i-a cazut pe picior; dupa criticile de rigoare (trebia sa anuntam la Salvamont ca mergem pe Seaca sa stie de noi, am scapat de amenda si de o bataie zdravana deorece aveam echipament) i-am asteptat si pe ceilalti care il aduceau pe Petre
Odata ajunsi tot grupul am facut o serie de poze la lumina de frontala , lui Petre i s-au administrat calamante si i-au prins mana intr-o fasa ,dupa care am continuat coborarea prin padure pe intuneric pana in Busteni ; betele mele de trekking au prins tocmai bine pentru Coty care abia isi tara piciorul umflat.

Poza de grup sub traseul de escalada "Piranha"
Odata ajunsi in Busteni Petre a fost asteptat de niste prieteni si transportat la spital la Azuga , eu am fost cazat , prin bunavointa sefului de la Salvamont , la o doamna doctor in Busteni fara sa platesc nici un ban ; dupa ce m-am cazat am plecat cu baietii de la Salvamont la o bere unde pana dupa miezul noptii am avut ocazia sa aud multe dintre realizarile si intamplarile prin care au trecut ei pe munte de-a lungul activitatii.

Mishu (Salvamont Busteni - baiatul care a dus greul in interventie) si eu

Coty (Sef formatie Salvamont Busteni) si eu

Eu si inca un baiat de la Salvamont Busteni
Seara m-a sunat Vladimir un prieten zicandu-mi ca duminica dimineata vine sa faca cu inca un prieten (Eugen) Valea Malinului si am decis sa merg si eu cu ei urmand sa-i astept in gara duminica dimineata
Si astfel s-a terminat o zi plina in care am avut ocazia sa cunosc niste oameni minunati si pe care te poti baza si in cele mai grele situatii si care ne-au dus jos dupa o interventie de 6 ore ; cu aceasta ocazie le multumesc inca o data si sper sa aiba cat mai putine momente in care sa-si puna in valoare calitatile de adevarati oameni de munte ce-si fac meseria din pasiune si dragoste fata de munte si oameni

Monumentul Eroilor vazut de la fereastra casei unde am dormit sambata noaptea
Ziua 2 - Busteni - Poiana Costilei - Hornul Mic - Valea Malinului 1B - Braul Mare al Costilei 1A- Hornul lui Gelepeanu - Costila - Babele (telecabina + Jepii Mici) - Busteni
Dimineata m-a mtrezit gata de mers pe munte , i-am multumit doamnne idoctor pentr ugazduire dupa care m-a mdus in gara sa-i astept pe Vladimir si pe Eugen ce soseau din Bucuresti cu personalul 3001 gata pentru Valea Malinului
Au ajuns si baietii si am pornit-o spre Poiana Costilei pe triunghi rosu ; pe drum am apucat sa le povestesc patania noastra din ziua anterioara si pe nesimtite am ajuns in Poiana Costilei unde am luat masa si am savurat aerul curat al diminetii.
A urmat urcusul pe o panta foarte inclinata prin padure care a scos sufletul din mine si a facut sa curga rauri de sudoare dupa care in capatul ei a urmat regruparea pentru coborarea pe Hornul Mic (cred) la baza intrarii in firul Vaii Malinului

Hornul abrupt si namolos care mi-a creat ceva probleme
Si am ajuns la intrarea in Valea Malinului o vale superba si salbatica pe abruptul estic al Costilei

Intrarea in Malin cu prima saritoare
Prima saritoare am abordat-o pe o fisura pitonata din dreapta unde am urcat pe coarda in stil "pompieresc"

Hornul Pamantos
Aici ne-am intalnit cu 2 oameni de varsta medie si o tanara membri ai clubului Floare de colt cu care am impartit ascensiunea vaii

O mana de ajutor pe Valea Malinului

In sus pe Valea Malinului

Saritori pe firul Vaii

Coltul Mare al Malinului

Priveliste spre Est

Si-am continuat sa urcam printre bolovani

Coltii salbatici in stanga Vaii

Inca mai exista flori de colt

Si am intrat in canionul din firul superior al Vaii pavat cu zapada de anul trecut

Printre colti de zapada inghetata si saritori continuam catararea

Pauza de poza si de tras sufletul

Mai stancos de atat nu se poate (stanci peste stanci peste stanci)

Chestii mici si umane in salbaticia stancilor de pe Malin

Si iarasi ne cataram peste saritori mai mici
Duap vreo 4 ore de catarare pe firul vaii am ajuns in zona intersectata de Braul Mare al Costilei si am facut stanga pe acest brau

Pe Braul Mare al Costilei

Colti de Malin

Colti de Malin si Creasta de Morar in fundal

Lumini , Umbre si Colti deasupra Vaii

Un Bucsoi foarte foarte Mare

In departare se vede cabana Omu

Coltii Morarului in nori

Alti colti dar fara nori

Coltul Galbinele cred

Peretele impresionant al Albisoarelor

Acolo trebuia sa ajung eu ieri

Si aici am ajuns azi (The Sphynx)
Sus pe platou eu am luat decizia inteleapta dar cam jenanta de a cobori in Busteni cu telecabina de la Babele (pentru prima oara pe ruta asta) deoarece dupa 11 ore ieri in Seaca si valea Malinului de azi, le simteam un pic obosite si mai mult, trebuia sa coboram pe Jepi intr-un ritm alert pentru a prinde personalul de 7 ; in timp ce eu m-am dus la telecabina ceilalti au coborat pe Jepi urmand sa ne intalnim in gara in Busteni
In Busteni m-am reintalnit cu Coty - Seful de formatie de la Salvamont Busteni si cu Nicu unul din baietii de ieri cu care am mai schimbat cateva impresii si am aflat ca aveau o interventie cu niste baieti blocati in peretele Costilei ; a ramas sa trec pe la ei pe la refugiul din Valea Spumoasa cand mai ajung prin Busteni sa-mi dea niste pitoane si mi-au promis ca vom face Seaca pana sus cu tot cu hornuri impreuna la anul.
Au ajuns si baietii de pe Jepi (1 si 20 minute - coborare ) a venit trenul , am urcat in el si am ajuns la Bucuresti cu bine ; le multumesc pentru tura realizata si pentru peisajele exceptionale de pe aceasta vale a Malinului .
VA MULTUMESC !!!
Marți, 3 octombrie 2006 - 11:39