Primul jurnal, din inima si nu foarte documentat (Muntii Ciucas)
Hmmmm, sa imi
aduc aminte.. sa imi aduc aminte… J.. dar cum as putea uita, a fost neasteptat de
frumos...
Acesta e un
raport de tura mai nonconformist, in sensul ca nu voi da detalii de traseu,
varfuri, sei, etc etc... doar voi povesti trairile mele de atunci... sper sa va
placa
(eu catre
cirinuta) Doamna, eu am gasit o tura de mers in Ciucas, eu ma bag... stiu, tu
ca ai de muncit wk-ul ala... dupa o ora (asta-i ca in filme, dupa 5 zile 2 ore
si 25 secunde de exemplu sau era ala cu 3 saptamani etc etc )... gata, mi-am
rezolvat wk-ul, cum fac sa merg... agitatie, cont pe carpati.org, ma accepta,
nu ma accepta... hai hai.. uraaaaaaaaa... am acordul.... si se face sambata
dimineata...
(intre timp)
auzi... da’ noi mergem cu 12-14 persoane pe care nu le cunoastem, stii? Da
doamna stiu, si? Pai, daca nu ne intelegem?.. stai tu linistita, ca o sa fie
bine... si asa o andree plina de entuziasm si o cirinuta putin intrebatoare dar
entuziasta cum o stim (ca acum voi ce ati mers in tura nu puteti sa negati
entuziasmul cirinutei, puteti nega multe dar niciodata entuziasmul si cheful
de... vorba) au plecat spre Ciucas...
Recuperam
mihaiburo de la dristor, recunoastem dupa echipament (logic) si dupa poza de la
profil.. cine ar putea fi la 6.30 dimineata la dristor echipat de munte, cu
rucsacu pe langa el... facut cunostinta, hopa topa in masina, si apoi.. stai la
palavre parca ne-am fi stiut de o suta de ani...fain, frumos.. nu ne dam seama
cand ajungem in ploiesti... ratacit prin urbe, intrebat trecatori, sunat alex29..
reusit intr-un final sa ajungem la autogara sa ridicam al patrulea pasager...si
spre ciucas...
Ajuns in fata
hotelului cheia. Asteptat ceilalti participanti... aparut cativa catei dintre
care unu mic negru se face remarcat prin prietenia de care da dovada... aparut
cosminandrei, sunat telefon mihaiburo...stii, noi suntem la hotel inauntru in
parcare... ok, hai sa ne adunam acolo...eh, si de aici sfarsitu sau inceputu
sfarsitului... ultimele nume retinute sunt andrei, osburn, loredana, iulian,
mihai... si gataaaaaaaaaaa ca sunteti prea multi J... hai sa plecam...

Soare, cald,vreme frumoasa... ajunsi la o rascruce suntem
intrebati de domnii organizatori.. eh,
si de aici unde? in ce directie... pana la urma se gaseste cineva sa hotarasca
ca e la stanga, pe banda (??????)... iar am uitat J... aaa, dar ce nu am uitat... inainte de rascruce
parca la o portita era ghita J... nu, nu ghita, ci un alt catel alb cu
cateva pete negre ... se alatura si tanarul grupului nostru, de parca la
sfarsit il asteptau cainii cu colaci in coada :D.. de ce zic un alt catel?
pentru ca ala micu si negru din paragrafu anterior (da, ala de respira greu)
ne-a insotit de la hotel pana hat hat departe...


si uite asa porni
frumos la drum trupa noastra de omuleti muuuulti si doi catelusi...
Mers enervant pe
sosea cu multe tiruri trecand pe langa noi si cu grija celor doua animalute
care se aciuasera expeditiei noastre... cel negru preferatu baietilor e luat in
brate de florin si dus ca un rege ceva vreme...cel alb (preferatu meu, punkeru
sau roacaru cum i-am zis) mergea agale pe langa noi pana mi s-a facut mila si
l-am luat in brate... dar nu mult ca se invata...

acesta este
inceputul turei noastre...ce pot sa zic despre traseul din prima tura este ca a
fost super, multe poze, socializat intre noi, pauze de masa, de tigara (da,
culmea au fost cativa fumatori )... trupa noastra se desparte cumva deoarece nu
ne-am putut sincroniza toti ritmul... ne intregim la coborarea de pe varf....
si plecat agale spre casuta din povesti...
Cum, n-ai auzit
de andra? E tipa aceea care e maritata cu maruta.... cine e maruta? J...
La Izvorul
Niculae Ioan deja era destul de intuneric, ne cautam frontale, aprovizionare cu
apa (sincer nu la apa ne era gandu atunci)… si urcat catinel catinel prin
padure... pauza pentru asteptat ultimii urcatori si reluat mersul prin padure..
se vedeau luminile frontalelor si se auzeau frunzele ce fosneau... la un moment
dat... urlet la piciorul meu drept... bine ati venit in ciucaaaaaaaaas... si
din frunze iese o scafarlie vesela si urlatoare.. era florin care m-a speriat
taaaaaaaaaare... la o asemenea primire nu m-am asteptat niciodata...

Ajuns la casuta
din povesti, instructiuni primite... nu intrati cu rucsacii, eu dorm la perete,
scoatetiva sacii din rucsac si izoprenele ca sa stiti unde dormiti, care are un
rucsac gol ca mergem dupa bere la silva... bere? a zis cineva bere?
Plecat eu,
cirinuta, ozburn, mihaiburo spre silva, mancat o ciorba buuuna, luat provizii, urcat inapoi cu muuulta lene spre casuta din povesti...
da’ de ce nu putem sa dormim la silva? J....lene mare lene mare
Ajuns la casuta,
stat la foc, muzica la telefon mobil, politica, mancare la gratar... si un capitol care duce la etica montana care nu se pupa
cu viciul tutungiului..... vezi in polaru ala de acolo e un pachet.. da’ de ce
trebuie sa ma duc eu... pentru ca zic eu, hai du-te... cum, ai venit cu tot
pachetu? du-l inapoi si pastreaza si tu cateva... da’ cate.. pastrez cate zici
tu... ia si tu doua... cum, doar doua? pai am mai luat si inainte cateva :D....
gata, somn usor... apropo, da eu unde doooorm? si asa somnul meu si al
cirinutei la refugiu s-a finalizat intr-o noapte confortabila la cort...
(colegii de suferinta nu s-ar putea lauda cu confortul.. de aceea zic si
suferinta, ca nu a fost confort :D... ah, bolovanu zice cineva.... aaa, stai ca
am si eu o movila zice altcineva)....
Si uite asa se
facu dimineata... nu mai zic ca toata noapte telefonu colegului de cort s-a
descarcat si plangea saracu singur si neconsolat.. si stapanu nimic... pe la 7
aud voci.. andrei
trezeste-te.. ok....se
trezeste , eu adorm la loc.... da’ nu pentru mult timp.. deoarece peste ceva
vreme simt miscare in cort... nu ma deranjeaza... daaaar.. incepe sa apara o
boare de cafea.. si in doua secunde eram deja treaza.. cafea?.. si andrei dand
asa din maine si zicand alintaromaaa J......nu am visat niciodata sa ma trezesc
la cort cu cafeaua aburinda ...

Dimineata pe
racoare se aduna toata lumea, strangem saci, rucsaci, mancam si plecam pe
traseu... la fel de cald ca si in prima zi...ne raspandim mult mai mult decat
in prima zi si regruparea e “La rascruce”..
iar pauza, iar mancam si hai la
drum deoarece “calatorului ii sade bine cu drumul” ... si mergem si mergem si
mergem.. Gropsoarele, Zaganu, au genunchiuuu.... drum prin padure auau
genunchiu... ajuns la hotel cheia, regrupat, baut “un cico” si plecat spre
casa....
A fost atat de
frumos, o toamna tarzie.. o expozitie frumoasa J.. si amintirile unui om caruia ii pare bine ca a
cunoscut oameni ok, si ii pare rau ca nu a avut cum sa ii cunoasca pe toti participantii
la fel de bine.... dar este timp pentru toate si in viitorul apropiat este
Cozia J...
Sa ne vedem cu
bine dragilor!!!!
PS: Am adaugat rubrica de INVATATURI... adica ASA NU!
Vezi ce patesti daca nu dormi noptile daaaa??? ajungi ca mine, dormi pe unde poti...

Ai grija cat de mult iti place viata... ca la soare ma pot uita da' la tine ba :D

Suma viciilor este intotdeauna constanta... daca nu mai avem tiutiunu... incepem sa rontaim iarba...
Mai multe fotografii si explicatii: http://aradeanca.com/ciucas-de-toamna-bratocea-casuta-zaganu/
Vineri, 4 decembrie 2009 - 00:38
Afisari: 2,918
balbarau
Ahhh ... si sa nu uit esti o candidata serioasa pentru urmatorul jurnal
PS al patrulea pasager a fost ridicat de la Spitalul Judetean
Vineri, 4 decembrie 2009 - 01:04