Prima tura iarna - Vf. Omu (Muntii Bucegi)

Data: 16-17 ianuarie 2010

Participanti: me&friends (Stici+Emma)

Obiectiv: prima tura facuta in timpul iernii

Dupa o saptamana zi de zi la snowboard, cu picioarele in forma, ma gandesc sa o tin tot asa si imi propun sa fac prima tura de iarna.

Cum cei mai cunoscuti si la indemana sunt Bucegii, echipa se face imediat cu Stici si Emma si ne propunem Vf. Omu.

Discutm repede, ne punem de acord ca versantul estic este putin cam dificil pentru experienta noastra (urcatul prin Sinaia nu ne surade ;)) asa ca optam pentru cel vestic, pe traseul Cab. Pestera - Vf. Omu - Babele si ziua urmatoare Babele - Piatra Arsa - Pestera. In ultima clipa hotaram sa il facem pe dos, decizie ce se va dovedi foarte inspirata :D

Dupa o zi de mers prin magazine dupa parazapezi, termos, coltari (nu ne-au trebuit ;)) etc, ne trezim sambata dimineata la 5:30, facem repede ceai si ....la drum cu "furia rosie 4x4 ":D.

DN1, desi la ora matinala destul de aglomerat, foarte multa lume plecand spre partiile de schi.

Dupa o ceata groasa, aproape de Sinaia cerul devine senin si curat, lucru ce ne bucura peste masura caci vreme era cea mai mare "sperietoare" pentru noi.

La intrare in Sinaia o luam la stanga spre Targoviste, ajungem la Moroieni, dreapta spre Pestera si .....da-i inainte, cu viteza 1 caci drumul e ca dupa bombardament :(

Ne bucura insa primele peisaje de iarna.

Copaci incarcati de chiciura si drumul acoperit de zapada...

La un moment suntem nevoiti sa apelam la lanturile din dotare (multumim cabanierului de la Padina pentru sfatul de a le lua neaparat cu noi)

Incet, incet, bucurandu-ne de peisajele albe, mirifice din jurul nostru ajungem la Lacul Bolboci, Cheile Tatarului si ...

in sfarsit la Hotel Pestera.

Repede echiparea cu echipamentele noi din dotare :) si hai la deal spre Piatra Arsa. Dupa 20 de minute de urcat pieptis prin valea facuta de un torent iesim din padure si poteca se indulceste, lasandu-ne sa ne bucuram din plin de soare, zapada.....si patrupedul ce ne-a insotit, foarte serios si tacut, pana la Piatra Arsa.

 Ajungem plini de voie buna la cabana, ne incalzim cu o ciorba de vacuta/pui...dupa preferinte si ...la drum din nou prin jnepenis catre Babele.

Soarele ne insoteste tot drumul si ne face sa ajungem mai repede decat ne asteptam la cabana unde ne vom petrece noaptea.

Dupa o binemeritata cana cu vin fiert (mmmmm ce bun e dupa atata mers..) iesim repede sa vedem Sfinxul si .....poate unul dintre cele mai frumoase apusuri de soare din cate exista.

Pozele nu pot reda in totalitate multitudinea de culori din departare si sentimentele pe care ni le trezesc. Amintirile le vom pastra insa intoatdeauna intr-un colt al inimii.

Frigul care se lasa cu repeziciune ne indeamna spre cabana la odihna, nu inainte de a mai apasa de cateva ori pe butonul aparatului foto.

Yeti!!:)))

Shadow!! ;)

La cabana conditii cam austere deoarece inghetase conducta de apa, putin frig in camera datorita unui calorifer neaerisit, insa, dupa o masa rapida si o bautura calda, odata intrati in sacul de dormit........somn de voie (usor tulburat de "cantecele" unui vecin de camera :)))))) )

La sunetul alarmei sarim direct la geam, unde ne intampina inca o zi superba!

 Buna dimineata!!!!!!!!

Mancam un sandwich, bem un ceai, echiparea si hai la pas spre tinta drumetiei noastre...Vf. Omu.

Fata de ziua precedenta cararea nu mai este asa batuta, insa ne descurcam destul de bine. Fiind aproape singuri pe platou, ne simtim parca in alta lume. Cea de jos, sub plafonul de nori, nu razbata nici macar in gand pana la noi...

La cerdac...uff trebuie sa ocolim pe drumul de iarna

Plafonul de nori ramane departe, in vale.

O cruce ne aminteste ca muntele nu iarta, si pastram un moment de tacere in memoria tinerei ce a iubit si ea inaltimile.......

Ne scuturam repede de gandurile triste si, dupa aproape 3 ore de la plecare........

Am reusittttttttt!!!!!!!!

Multumesc Stici si Emma ca ati venit cu mine, toti 3 la prima tura prin zapada ;)

Popasul de pe varf ne incarca de energie, priveliste Craiului si a Vaii Cerbului ne face sa ne gandim deja la urmatoare tura pe traseul Babele-Omu-Malaiesti. Speram sa o putem realiza cat mai repede!

Vantul foarte puternic ne goneste insa spre adapsotul oferit de Statia Meteo unde, in partea nebatuta de vant mancam sandwich-urile ramase, cerem informatii despre traseul spre Pestera catorva turisti ajunsi si ei pe varf,  si......din nou la pas.

La vale e mai usor pe zapada si ne tavalim prin zapada ca in copilarie.

Soarele inca ne insoteste, dar ne apropiem cu repeziciune de plafonul de nori care incepuse incet, incet sa se ridice.

Traseul nu mai fusese parcurs de nimeni si ne cufundam in zapada pana la genunchi aproape la fiecare pas.

La cascada Ialomitei pierdem marcajul in ceata densa insa gasim urmele unor schiuri si dupa cateva minute ne"lovim" cu bucurie si de stalpul "banda albastra" ;)

Oboseala, umezeala si frigul pe care incepem sa il simtim din ce in ce mai tare ne fac sa incetinim putin pasul, insa ajungem cu bine si acoperiti de chiciura in fata hotelului dupa mai bine de 3h de coborat si "inotat" prin zapada.

Finish!!

Multumesc celor care au rabdarea de a citi pana la capat, este primul meu jurnal si nu ma pricep deloc la scris....a fost insa ce mai frumoasa tura facuta de mine si am vrut sa va transmit si voua, macar prin cateva poze si cuvinte ceea ce am trait eu.

Va doresc numai carari insorite!

Ionut

Marţi, 19 ianuarie 2010 - 19:49 
Afisari: 5,205 


freeman