Prima data in Piatra Mare (Muntii Piatra Mare)

   Dupa vreo 15 ani de amanari:ba copii prea mici,ba serviciul ,ba constructia casei am descoperit site-ul carpatistilor care m-a stimulat enorm si am hotarat ca e momentul sa fac Creasta Fagarasilor.Pentru asta am inceput cu informarea asupra echipamentului si a traseului.Dupa acumularea cunostiintelor necesare am inceput sa imi procur echipamentul.Greu ,foarte greu tinand cont de criza dar am avut norocul sa dau de cateva reduceri importante.La GIPO produsele Coleman cu reduceri de pana la 70% si la Everest pentru Vaude de 20%.Chiar imi doream produse Vaude.Am mai vazut si imi pareau foarte bune.Ma rog,una peste alta am cam 80% din echipament.Cu informarea asupra traseului m-a ajutat carpati.org si pe aceasta cale multumesc tuturor acelora care au postat jurnale si informatii detaliate despre traseu.E,acum urma si pregatirea fizica ,care la aproape 40 de ani si din cauza turelor prea rare in special din lipsa de timp,cam lasa de dorit.Am inceput inca din iarna cu urcatul pe jos al partiei de ski scutind astfel si banii de telegondola ,apoi ,la primele semne de primavara ,prin zona Muntilor Baiului care e la indemana.Cred ca o tura pe saptamana si cate o fuga scurta pana in Saua lui Sos ar putea fi de ajuns.Dupa o tura pe Vf.Cazacu ,unde m-a prins ultima suflare a iernii cu crivat si ninsoare, si una la Garbova urma firesc o tura de 2 zile pe care am hotarat sa o fac in Piatra Mare. Aveam de gand sa testez cu aceasta ocazie si echipamentul ,care si-a facut treaba. Cum in majoritatea turelor ,de cand a inplinit 8 ani ,l-am luat si pe fiul meu Justin,nu putea sa lipseasca nici de aceasta data.Asa ca… .Dar mai bine il las pe el sa povesteasca:

                        In Piatra Mare17-18 Aprilie 2010

 Pe data de 15 aprilie tatal meu m-a anuntat ca o sa facem o excursie de doua zile in Piatra Mare.Am hotarat impreuna sa urcam prin Predeal (oricum pentru mine nu contaprea mult pe unde urcam ,conta sa urcam ).Asa ca in dimineata de 17 aprilie, dupa ce am iesit de la pregatirea pt olimpiada la mate, luam trenul si urcam prin orasul amintit, luand-o pe drumul care duce din Predeal la Susai. Dupa ceva vreme de urcat prin padure si de mers pe drumul forestier ajungem la Susai (unde nu ne-am oprit)mergand mai departe spre Poiana Stanii din Pietricica.

 

 Scapand de galagia provocata de multele persoane care mergeau la Susai am inceput sa admiram natura. Pasarile cantau vorbind cu copacii care au ramas aici peste iarna spunandu-le parca :Bine v-am gasit!Ce mai e nou ?

 Mama mea ne-a sunat sa ne atentioneze ca prin acea zona frecventeaza ursii, dar noi am luat-o la misto asigurand-o ca nu este nici urma de acesta . Dupa nici 2 minute frica si tacerea s-au abatut asupra noastra :Era urma proaspata a unei labe de urs !

  Mai tarziu ne-am linistit odata cu sosirea in Poiana Stanii din Pietricica unde ne-am aprovizionat cu apa

 Acolo am gasit o plantatie relativ noua de molid care in curand se va transforma in padure .

 Tata a spus ca-i pacat pentru ca era o poiana frumoasa ,dar eu sunt de cu totul alta parere:copacii ar trebui inmultiti deoarece in lume au ramas exagerat de putini in urma defrisarilor masive.

 Din poiana am inceput sa urcam printr-o padure deasa trecand astfel in Imparatia Zapezii ce nu se lasa invinsa de Primavara, in unele locuri omatul ajungand pana la genunchi.

Am iesit in gol trecand printre 2 monoliti de piatra si am dat de o stana. 

 In apropierea acesteia am mancat si ne-am luat pe noi haine mai groase sus batand vantul..De aici aveam o vedere foarte frumoasa asupra Muntilor Baiului

 De acolo am vrut sa urcam pe vf Piatra Mare dar zapada si ora inaintata nu ne-au permis asta.

 In drum, uitandu-ne spre Postavaru am vazut razele soarelui strapungand norii ca o sabie de lumina asupra Intunericului. Parca Dumnezeu cobora pe pamant.

Am ajuns in coama, de unde am coborat la cabana mai mult alunecand decat mergand si mai mult pe fund decat pe picioare. Acolo am montat cortul si am mancat o supa calda dupa care am baut si un ceai. M-am jucat putin cu doi ciobanesti carpatini cu o blana carliontata ca la miel si cu un Saint Bernard.

Apoi ne-am culcat. In ciuda frigului teribil de afara, in sacul de dormit ma sufocam de caldura.Acesta fiind al tatalui meu ma rataceam din cand in cand prin el si pierdeam locul prin care respiram.

Dimineata am avut surpriza sa gasim bruma pe cort.

Dupa o masa calda am plecat spre Sapte Scari coborand o vale lunga si abrupta plina cu stanci imense desprinse din munte. Am ajuns la Sapte Scari unde pe cea mai lunga am coborat-o cu greutate din cauza starii precare si a faptului ca era uda

Dupa ce am coborat scarile si am iesit din canion ne-am oprit sa luam o gustare.

 Apoi am coborat in Timisul de jos la Dambul Morii.De acolo am mers pe sosea 30 min pana la gara de unde am luat un personal spre casa.Nu am mai fost niciodata pe munte cat inca mai era zapada.Mi-a placut ca am mai gasit zapada,dar a fost si obositor.Cel mai mult insa mi-au placut ciinii de la cabana si scarile.Tata mi-a promis multe excursii anul asta si abia astept.Carari insorite!

 

 Cam asta a fost tura in doi din Piatra Mare dar vor urma si altele.Vara inca nu a sosit (si nici vacanta mare).

 

 

Sâmbătă, 24 aprilie 2010 - 19:49 
Afisari: 2,655 


drumetu71