Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Martie 2024
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Aprilie 2024
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Online

Vremea
Varful Mohorul
Muntii Parang

Plimbare de toamna in muntii aurii ai Vrancei (Muntii Vrancei)

De mic copil imi spunea tata (nascut langa Ramnicul Sarat) ce frumoasa e Valea Ramnicului, in munti. Cum pe atunci nu cunosteam decat cam pe unde este via, campul de grau si casa unchiului intotdeauna ii spuneam "Ia mai lasa-ma cu Ramnicu' asta a tau, iti arat eu munti frumosi: Ceahlau, Rarau, Bucegi, etc". De abia anul trecut, intr-o delegatie am descoperit frumusetile acestei vai, dar numai pana la Tulburea.


Anul acesta varul meu s-a mutat la Vintilileasca, mai sus de Tulburea si aproape de munti. Weekendul trecut imi face invitatia de a veni pana la el, si cum dorul de munti era mare am incalecat pe saua Loganului si i-am dat bice la Vintilileasca via Ramnicul Sarat. Initial era vorba de varful Furu (1413m), dar discutand sambata cu un priten de-al lui care stia mai bine zona, am aflat ca totusi e destul de departe de unde ne aflam noi si in plus culmea Pietricica, aflata in apropiere, ofera mult mai multe puncte de belvedere. Atunci, ramane asa: maine urcam pe Pietricica, o culme mica, ce depaseste cu putin altitudinea de 1200m (cine are informatii mai exacte ma poate corecta).


Nu insist asupra zilei de sambata (11.10.2008) care a fost de aclimatizare :), nu cu altitudinea, ci cu frumusetile locului si linistea specifica unui sat de munte, cu cantecul greierului in loc de cel al claxoanelor, cu talanga vacii in locul stridentului clopot de tramvai.


Duminica 12.10.2008


Ceasul suna pe la 7, si dupa cafeaua de rigoare urmeaza echiparea si... la drum.


De aici plecat-am doi veri


Carpati.org


Si aici vrem sa ajungem. Se observa o caracteristica aparte acestor munti - inversiunea de vegetatie: coniferele la etajul 900 - 1000m si foioasele la 1000-1200m.


Carpati.org


Trecem prin curtile oamenilor, sarind garduri si parleazuri (raman cu intrebarea, si totusi oamenii astia pe ce drum ajung la casele astea?). Cursa de multe-sute-de metri-in panta-garduri se termina intr-o superba poienita strajuita de falnici soldatei verzi-aurii.


Vederi din urcare spre Subcarpatii de Curbura si depresiunea Vrancei.


Carpati.org


Carpati.org


Carpati.org


Poienita:


Carpati.org


Soldateii.


Carpati.org


Culmea Pietricica – detaliu.


Carpati.org


Printre garduri si fanete, intrarea este destul de greu de dibuit, dar in sfarsit dupa traversarea poienii cu pricina gasim o carare de grohotis, nemarcata, dar care seamana a poteca. Mi-era totusi teama sa nu duca intr-un "dead end", cum dusesera si vreo alte doua incercari anterioare. Din fericire poteca se continua pana la o bifurcatie, in stanga poteca coboara - in dreapta urca. Intuitiv si normal, alegem poteca care urca si ajungem la o noua bifurcatie si alegem din nou poteca din dreapta (fara aluzii politice), care desi gresita, adica nu duce spre varf, ajunge intr-un superb punct de belvedere. Din pacate pozele de acolo au fost facute in contra lumina si nu sunt grozave, dar cam asa se vede de acolo: (realitatea bate cu mult fotografiile)


Carpati.org


Carpati.org


Carpati.org


Ne intoarcem pe acelasi drum pana la bifurcatie si mergem spre dreapta, prin padure. Poteca urca si mai domol si mai pieptis, si e acoperita de frunze uscate care aluneca de multe ori sub bocanci. Ajungem intr-un punct cu o panta destul de accentuata, care are pe dreapta un valcel destul de lung si abrupt; ezit sa o urc, nu pentru ca nu as fi urcat-o ci pentru ca ma gandeam ca la intoarcere, in coborare, alunecarea pe frunze in acel valcel nu ar fi fost ceva placut. Cu ajutorul varului meu trec si de acest "obstacol", si urcam in continuare. Ajunsi in creasta surpriza: marcaj banda rosie (nu intalnisem niciun fel de marcaj pana acum); gandesc cu voce tare: "ma astia-s nebuni: nu marcheaza cararea si marcheaza creasta, probabil ca sa stii ca ai ajuns in ea, chiar daca nu iti spune nimeni cum sa ajungi acolo. Creasta si varful ofera nenumarate puncte de belvedere, iata unul din ele:


Carpati.org


Si eu:


Carpati.org


In padurea de pe creasta gasim atarnate de copaci niste constructii ciudate din carton, care seamana cu niste colivii si care au la baza un recipient de plastic. Arata asa:


Carpati.org


Stie cineva la ce folosesc?


Ne vine ideea sa coboram pe partea cealalta, nordica, a crestei, pentru ca acuma in sfarsit aveam marcaj. Dar poteca inconjoara varful, sunt multi copaci doborati, si marcajul si poteca se pierd. Balaurim in zona vreo 10-15 minute, dupa care decidem ca e mai sigur sa ne intoarcem pe unde am venit, acum cat inca mai stim acest lucru, mai ales ca poteca de creasta era brazdata de nenumrate urme si excremente proaspete de mistreti.


Ajunsi inapoi la poteca cu frunzis alunecos, care venea dinspre stanga, constatam ca poteca de creasta se continua si dupa ea, si surpriza: e marcata. Cum nu ma tenta sa ma dau pe un tobogan de vreo 50 de metri, il conving pe varu-miu sa continuam coborarea pe marcaj. Insa dupa nici 200 de metri aceeasi figura ca pe varf: marcajul si poteca se pierd printre copaci doborati si pietre. Inca un pic de balaureala si hotaram exact ca sus: coboram pe unde am venit. Ajuns la valcelul cu pricina, ma tin de tot ce e ancorat in pamant, desi constat ca bocanci au suficienta aderenta si doar picioarele mele coordonate de un 486 au impresia ca voi aluneca pe acolo.


Trecand de aceasta portiune, totul decurge ok, cu exceptia faptului ca am constatat ca luasem in rucscac numai lucruri inutile si le omisesem pe cele utile. Respectiv: aveam geaca de ploaie, polar, adidasi ca incaltari de rezerva, dar nu luasem suficienta apa si mancare nu luasem deloc, pentru ca ne-am gandit ca o tura scurta. Macesele si alunele de pe drum au compensat in mica masura aceste neajunsuri.


La coborare, acelasi peisaj de "Ma****ro country":


Carpati.org


Si o brandusa in incheiere.


Carpati.org


Concluzii:


Nu a fost o tura spectaculoasa ca obiectiv atins sau ca altitudine, nu a fost o tura pentru palmares, ci pentru bucuria sufletului; soarele vrancean a mangaiat pentru o zi aramiul si verdele padurii si inima mea situata dupa plamanii intoxicati cu smog de Bucuresti.


Am scris aceasta poveste, greu de numit jurnal, nu pentru a ma lauda, ci pentru a va impartasi si voua un crampei din acea zi minunata si pentru a va oferi in dar o brandusa, poate ultima din acest an.


Pentru cei ce vreti sa vedeti aceste locuri salbatice si neturistice ar fi totusi bine sa mergeti cu cineva care cunoaste BINE zona caci sansele de ratacire in padure sunt nenenumarate, mai ales fara harta si busola.


Ture faine tuturor, Adi.




Vineri, 17 octombrie 2008 - 16:05 
Afisari: 5,313 


Postari similare:





Comentariile membrilor (8)

boreal2007
boreal2007

 
1
Salutare,

in legatura cu dispozitivele pe care le-ai gasit atarnate in copaci, am aflat dela un paznic (exploatarea forestiera) ce statea la cantonul Rudarita, ca sunt puse pt. distrugerea unor insecte daunatoare. Insectele vin sa se hraneasca din acel dispozitiv (are o solutie in sau pe el, nu am inteles prea bine) si cad in borcanul aflat in partea inferioara.

Sper sa ma corecteze cineva daca gresesc.

mers intins,
cristi


Vineri, 17 octombrie 2008 - 17:09  

ad078
ad078
(admin)

 
2
si eu eram curios ce e cu dispozitivele alea. am vazut si prin crai cateva


Vineri, 17 octombrie 2008 - 17:44  

mastroiani
mastroiani
Caraba
 
3
Am spus si cu alte ocazii ca si m-tii mai putin inalti si mai putin calcati de turisti au intotdeauna cate ceva de oferit.Fiecare munte are farmecul lui.
Si in plus de ce sa stam in casa cand avem ocazia sa ne bucuram de natura.

In legatura cu acele cutii intalnite in padure,Cristi are perfecta dreptate.Am intalnit si eu grozaviile alea si prin padurile m-tilor din Buzau si in Crai.Nu am stiut ce sunt pana nu am sunat un prieten care este padurar si cam aceeasi explicatie mi-a dat -folosite pt. cercetare in distrugerea daunatorilor (insecte).Substantele folosite numindu-se "feromoni". Carpati.org

Sa auzim de bine.


Vineri, 17 octombrie 2008 - 17:45  

odin
odin
Rucsac
 
4
Boreal are dreptate, dar numai 99,99% in ceea ce priveste dispozitivul acela. Aceste dispozitive le gasesti in padurile care incep sa se usuce, cauza fiind niste insecte, un fel de viespi care isi depun ouale in trunchiul arborelui. De asemenea, mai sunt folosite la identificarea insectelor daunatoare, atunci cand nu stim ce ataca pomii de se usuca...
Din cate vad, aceste dispozitive se inmultesc...


Vineri, 17 octombrie 2008 - 22:18  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
5
Frumoasa zona!descriere frumoasa,poteci insorite sa aveti!


Sâmbătă, 18 octombrie 2008 - 09:56  

codrin_berar
codrin_berar..

 
6
superba zona. trebuie sa dau si eu o fuga in zona. carari insorite sa ai!


Sâmbătă, 18 octombrie 2008 - 15:53  

andy79
andy79
Busola
 
7
Multumesc pentru explicatii si pentru urari.


Luni, 20 octombrie 2008 - 12:39  

ioanstoenica
ioanstoenica..
Coarda
 
8
Deja dupa primele imagini am inceput sa-mi amintesc ca muntii Vrancei mi s-au parut poate cei mai frumosi munti in care am fost. Dar asa e, ”viata bate filmul” si realitatea bate fotografiile - cert e ca peisajele si naturaletea pe care acesti munti (inca) le ofera - sunt superbe!


Vineri, 14 ianuarie 2011 - 10:38  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0737 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org