Peretele Animalelor - Muchia Caprioarei (Muntii Postavarul)
Participanti: Gabi(gabicolea) si Mihai (michael_rd31)
Traseu de alpinism tehnic (catarare). Grad de dificultate cotat 4B; 5 A0 (6+); 6 lc.
Acest traseu necesita cunostinte tehnice de escalada, tehnica de asigurare cap/secund, cunoasterea nodurilor folosite in alpinism.
Inaintea implicarii in astfel de activitati (alpinism, escalada) este necesara o pregatire specifica.
Fiecare este responsabil pentru propriile actiuni si decizii.
Imi doream de mult timp sa ajung in traseul Caprioara din Peretele Animalelor. Tot auzisem si citisem despre traseele de catarare din zona, dar nu reusisem sa ajung pe acolo.
Cand puteam eu sa merg nu putea Gabi si invers.Pana la urma ne-am hotarat ca duminica ar fi ziua cea mai potrivita pentru a face acest traseu.
M-am intalnit cu Gabi la 7.30 in zona Piata Unirii si la 10.00 eram deja in Cheile Rasnoavei. Ne-am oprit putin sa ne mai dezmortim.

Traseul din Creasta Generalului pe care il mai facusem de 2 ori anul asta.

La 10.20 eram in Poiana Inului, ne-am echipat si am plecat spre Peretele Animalelor.Se vedeau ceva nori, dar ceva imi spunea ca o sa avem vreme buna de catarat...fara soare sau ploaie.

Va trebui sa urcam pana la baza stancilor. Am inceput sa urcam prin padure.

Nu credeam ca o sa facem mai mult de 30-40 minute pana acolo, dar Gabi a avut dreptate... cam dupa 1 ora de urcat eram la punctul de plecare in Caprioara.
Cam multa vegetatie, dar ne descurcam noi.

Pregatim echipamentul,ne legam in coarda si Gabi pleaca pe prima lungime.

In dreapta noastra observam alta echipa de cataratori care urca pe "Iepuras".

Ajunge Gabi in regrupare si dupa aia vin si eu.


In spatele nostru Poiana Inului.

Gabi in a doua regrupare.

Tot el pe lungimea a treia.

Nu o sa insist pe descrierea detaliata a traseului, deoarece aceasta a mai fost facuta pe site.
Primele 4 lungimi de coarda mi s-au parut usurele.Probabil si datorita faptului ca am mers tot timpul secund 
Am remarcat doar faptul ca pe lungimea a treia am intalnit un singur piton.Poate nu le-am vazut noi pe celelalte 
Capul de coarda de la echipa din "Iepuras".

Peretele din stanga noastra

Dupa ce ajung in regruparea a patra Gabi propune sa ne odihnim putin, deoarece urma pasajul cel mai dificil din traseu, aflat in lungimea a 5 a. Stam 2 minute si ne trezim cu un nor negru deasupra noastra. Incepe sa picure si o sa sarim peste pauza.Chiar nu vroiam sa ne prinda ploaia tocmai acolo.
Pleaca Gabi si trece destul de repede de acel pasaj.

Il urmez si eu dupa ceva timp.Eram curios cat de tare este acest pas de 6+ la liber. Mi s-a parut partea cea mai frumoasa a traseului. Am trecut fara prea mari probleme pe acolo, dar probabil si datorita faptului ca eram secund. Gabi imi daduse si scarita in caz ca o sa am nevoie.
Ajungem in regrupare, iar norul de ploaie ne paraseste.
Gabi in regruparea a 5 a. Mai ce bine iti sta acolo 

Deja ti-e dor de ei? De Laura, Matei si Vladut?
"Uite atat de mult va iubesc!"

Imi dau putin casca jos, deoarece soarele incepuse sa ne cam incinga.

Fac poze si la cateva floricele

Garofita de munte

Hai sa facem si ultima lungime.

La copaci se termina traseul.In dreapta se vede si ultima lungime din Muchia Iepurasului.

Lungimea a 6 a nu a pus nici ea mari probleme in afara unui traverseu de circa 1 m spre dreapta pe sub o burta.
Iata-l si pe Paul, capul de coarda al echipei din Muchia Iepurasului.

Hai ca mai aveti si voi putin 

Hai ca am ajuns si la final de traseu.

Poiana Inulului

Partia de schi din Predeal

Bucegii

Fa-mi si mie te rog o poza cu Poiana Inului!

Stiu ca iubesti tare mult natura...

Mancam putin, bem niste apa si o luam la vale prin padure. Retragerea din traseu se face prin padure pana in Poiana Inului.

La urcare ratacisem putin poteca ce duce la Peretele Animalelor.
Gabi ne arata directia corecta.

Ajungem in Poiana Inului si nu ratam ocazia de a manca niste fragute.

Gabi scoate o cutiuta si isi ia treaba in serios.

Ajung la masina, dar Gabi nu mai venea. Intr-un final ajunge si el cu ceea ce culesese...

Mai aruncam o ultima privire spre Peretele Animalelor, ne suim in masina si o luam usurel spre Bucuresti.

Sigur o sa mai revenim in aceasta zona frumoasa si pentru alte trasee.
Nu prea am experienta...
Multumesc.
Marți, 7 iulie 2009 - 19:06