Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Iulie 2020
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

August 2020
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Pe Lespezi si Caltun inainte de venirea iernii (Muntii Fagarasului)

Acest jurnal cuprinde descrierea unui traseu montan care se adresează numai iubitorilor de munte cu experiență și cu o condiție fizică bună, având în vedere diferența mare de nivel, precum și porțiunile nemarcate dificile și expuse, în special pe vreme nefavorabilă. Cunoașterea tehnicilor de bază de alpinism și utilizarea echipamentului specific sunt obligatorii.

Perspectiva unui sfârșit de săptămână liber și prognoza meteo favorabilă pe moment, dar cu tendințe de înrăutățire pe termen mediu, m-au determinat vineri, 15 noiembrie, să planific o ieșire la munte, cu gândul că poate fi ultima tură de toamnă, fără zăpadă. Era deja prea târziu pentru a mai posta o tură sau pentru a încerca să mă înscriu în una deja anunțată, așa că am ales să plec pe un traseu de o zi, însoțit doar de aparatul foto, în zona Lespezi - Vârful Lespezi, Cornul Călțunului, poate și altceva la îndemână, în funcție de timp.

Duminică dimineața la ora 07.00, odată cu primele raze mai serioase de lumină ajung la Piscul Negru. Identific ușor marcajul PR, de-a lungul unui drumeag ce merge în continuarea podului peste V. Capra, printre 2 garduri din plasă de sârmă, ajutat și de niște săgeți portocalii, probabil de la vreun concurs, care aveau să mă însoțească până lângă stâna din Lespezi. Trec pe lângă ruina unei construcții din bolțari și pe lângă intrarea în fosta galerie de mină și încep urcarea prin pădure. Săgețile portocalii devin mai dese și mai ușor de reperat, fiind trasate pe copaci cam la înălțimea unui om. Mă gândesc că bucata asta de traseu o poți face lejer chiar și iarna, pe zăpadă sau noaptea, la frontală. E bine de știut, îmi zic, în caz că tura îmi ia mai mult timp decât am estimat.

Poteca urcă abrupt, lăsând în stanga și în dreapta meandrele unui fost drumeag forestier și ajunge în aproximativ 40 min. la stâna din Lespezi. În sfârșit, golul alpin. Realizez încă o dată că nu îmi place să merg prin pădure, mă apasă cumva, mă obosește. Prefer stânca, sau măcar pajiștile alpine. Chiar înainte de stână, traseul se bifurcă: stânga, spre firul văii, săgeata portocalie și ulterior PR duc spre Șaua Lespezi, cu trecere pe pantele muntelui Podeanu, iar înainte, pe piciorul (muchia) dintre v. Căpriorul și Pârâul Sec, tot pe PR, până pe vârful Lespezi, care deja domină orizontul.    

Foto: bifurcație de trasee în zona stânei din Lespezi. În centrul imaginii se distinge pe o stâncă o săgeată portocalie, care indică drumul spre Șaua Lespezi.

/lespezi2/dscn0941.jpg

Aleg varianta directă, pe piciorul Lespezi. Pe linia de creastă se disting clar stâlpii indicatori, vizibili probabil și iarna pe zăpadă. Urcuș susținut, pe pante acoperite cu tufe de merișor și afine. Trebuie să fie tare bine aici în august-septembrie. Acum însă, vântul rece dinspre nord își face apariția imediat cum ajung în creastă și rămâne o prezență constantă până pe vârf.

Trec pe rând pe lângă cele 2 formațiuni stâncoase mai importante de pe traseu, care apar și pe hartă și de care citisem prin jurnale. Primul nu pune nici un fel de probleme, dar al doilea trebui abordat mai cu atenție când stânca e udă sau acoperită cu zăpadă. Vântul se întețește și mă face să recurg la artileria grea: mănuși, geaca de gore și o mască de schi mai veche, pe care o mai port după mine la munte. Ca timp, aproximativ 1 oră de la stână până la prima formațiune stâncoasă, încă 1 oră până la a doua.

Foto: pasaj puțin mai expus la depășirea prin dreapta a formațiunii stâncoase nr. 2/lespezi2/dscn0970.jpg

Traseul continuă să câștige rapid în altitudine. Urmează asaltul final. Nu mai sunt stâlpi indicatori, marcajul apare din când în când pe pietre, dar linia crestei te duce negreșit până pe vârf. Un ciopor de capre negre, undeva în dreapta, în stâncăriile de deasupra obârșiei Pârâului Sec îmi distrage atenția și nu observ cum dinspre vârf coboară amenințătoare fuioare dense de ceață. Ce păcat, tocmai acum, când mai doar o aruncătură de băț! Urc în continuare, vântul risipește parțial ceața, pentru câteva secunde și disting momâia de pe vârf, de statura unui om, care pare că se uită în jos la mine mirată și îmi iese în întâmpinare. Aproape că o aud cum mă întreabă, ca într-o reclamă proastă, first time on summit, sir? Ceața apare și dispare rapid, într-o cadență dictată de rafalele puternice de vânt. Descopăr imediat că și roza vânturilor e la locul ei.

Foto: vârful Lespezi, astăzi cam în ceață/lespezi2/dscn0982.jpg

După aproape 4 ore de efort susținut și peste 1300 metri diferență de nivel, vremea nu mă lasă să mă bucur de peisaj. Nu e de stat aici. 2-3 poze și merg mai departe, spre Cornul Călțunului, care nu se vede pe nicăieri, ascuns în ceață. Pornesc spre el, noroc că știu unde e. Merg direct pe creastă, cu vreo 2-3 șicane stânga-dreapta, pentru a găsi calea cea mai bună, cobor puțin spre stânga și ajung apoi în șaua dintre cele 2 vârfuri. Îmi trag puțin sufletul și între 2 valuri de ceață descopăr un piton cu buclă de cordelină bătut pentru asigurare de vreo echipă care probabil a urcat pe aici.

Continui urcarea pe o muchie care nu pune probleme și, după 20 min. de la roza vânturilor, ajung pe vârf, între cele 3 momâi ale sale, triste și pline de zăpadă înghețată pe o parte, care țin companie unei plăci nou-nouțe. Cornul Călțunului pare mult mai neprimitor astăzi, învăluit parcă într-un fel de negură și având la tot pasul lespezi acoperite de o pojghiță subțire de gheață, cam ca poleiul, în special în zonele expuse către nord. Un moment de neatenție aici poate avea consecințe grave.

Foto: eu și placa cea nouă de pe Cornul Călțunului/lespezi2/dscn1000.jpg

Din pricina vântului nu pot să stau mult pe vârf, deși se impunea o mică pauză. Mă uit la ceas, timp ar mai fi, așa că mă hotărăsc să-mi încerc norocul și să trec pe la un prieten vechi, pe care nu l-am mai văzut de mult – Negoiu. Cum totuși e noiembrie și se întunecă devreme, cea mai rapidă cale ar fi să cobor cumva pe muchie, spre Strunga Doamnei.

Ușor de zis, mult mai greu de trecut însă la fapte. De la momâia cea mare cobor 4-5 metri direct pe muchie, care se termină brusc într-o ruptură de pantă învăluită în ceață. Sunt astfel nevoit să caut un alt traseu, puțin mai accesibil. Mă abat în dreapta, în direcția de coborâre, pe versantul dinspre lacul Călțun. Panta pare mai abordabilă aici, trec printre niște stânci, mă îndrept iar către muchie și ajung la o nouă ruptură de pantă, mai domoală totuși. Analizez posibilitățile de înainatre - un diedru adânc, de maxim 4 metri lungime, orientat jumătate dreapta, m-ar putea ajuta pe vreme bună. Acum e acoperit de un strat de gheață subțire, iar ieșirea din el e blocată de un petec de zăpadă întărită, pe care nu aș vrea să ajung. Studiez în continuare și observ că la intrarea în diedru e o mică fereastră, la care aș putea instala un rapel. Renunț repede la idee, imaginându-mi cum ar fi să nu pot recupera cordelina blocată în vreo adâncitură a ferestrei. Încerc să ocolesc prin stânga, pasajul este expus, dar pare practicabil. Înaintez câțiva metri, după care renunț, devine din ce în ce mai expus. Mă întorc, încerc o ocolire prin dreapta și apoi un zig-zag pe o muchie a diedrului și iată-mă în sfârșit la baza acestuia. Continui printr-un fel de vâlcel nu prea bine definit, care se termină brusc într-un perete vertical. Escaldez muchia din dreapta și descopăr un hățaș de animale, abia vizibil, pe care îl urmez tot către dreapta, spre înapoi, pentru a identifica o cale mai bună de coborâre. Acum s-a mai ridicat și ceața și dintr-o dată văd lacul Călțun, înghețat și cu niște forme ciudate pe el.

Foto: Cine s-o fi jucat cu lacul Călțun?/lespezi2/dscn1010.jpg

Profit de ocazie ca să mă și orientez. Sunt undeva aproape de jumătatea versantului, iar undeva mai departe apare din ceață vârful Lespezi, pe care chiar se vede pentru câteva clipe partea superioară a rozei de tablă. Zăresc mai jos și mai spre stânga (spre muchia care duce la Strunga Doamnei) un alt hățaș și cobor spe el făcând slalom printre petece de zăpadă întărită și pietre acoperite de gheață, pe la baza unui perete în vârful căruia tronează niște stânci imense. Continui pe hățaș, care mă scoate aproape de muchie, deasupra unei mici șei dintre Cornul Călțunului și un vârf secundar, cu momâie. Ceața dispare complet și văd Vf dintre Strungi și Negoiul.

Foto: Locul unde se termină al doilea hățaș pe care l-am urmat și primul vârf secundar cu momâie. De aici am ocolit stânca din centrul imaginii și am făcut puțin zig-zag pe perete până în șaua dintre cele două forme de relief./lespezi2/dscn1019.jpg

Foto: Muchia ce coboară dinspre Cornul Călțunului, ieșirea din Strunga Doamnei, Vârful dintre Strungi și Negoiu/lespezi2/dscn1024.jpg

De aici am reluat creasta, am trecut peste încă un vârf secundar cu momâie, o șa cu un pasaj mai expus la urcare, încă un vârf mai mic și am ajuns în traseu BG, la partea superioară a Strungii Doamnei. Toată afacerea asta cu coborârea de pe Cornul Călțunului mi-a luat aproape 2 ore și multă energie, mai multă decât mă așteptasem, așa că am hotărât să amân vizita pe Negoiu, oricât de mult mi-aș fi dorit-o.

După o binemeritată pauză de masă și încălzit de soarele din ce în ce mai îndrăzneț, am coborât în Căldarea Berbecilor (BA), unde am admirat câteva mici cascade de gheață și, bineînțeles, încă un ciopor de capre negre. Ciudat, dar în Făgăraș caprele negre par mai negre decât cele din Bucegi. Probabil e vreo formă de adaptare la mediu. Sau poate mi se pare mie.

La început, de la bifurcația din BG până în căldare, marcajul este timid, abia dacă îl zărești ici-colo pe câte o piatră. Nici poteca nu este prea vizibilă. Noroc că știu unde trebuie să ajung și dau cu încredere la vale. Din fundul căldării situația se schimbă, marcajele încep să fie mai dese și mai vizibile, mai ales pe porțiunea de urcare spre Șaua Lespezi, de-a lungul unui fir subțire de apă, acum înghețat la suprafață.

După o oră ajung în șa, las marcajul BA să își continue drumul pe muntele Podeanu și continui spre stânga, în coborâre, pe PR, cu un obiectiv clar - stâna pe langă care trecusem la urcare. Traseul pierde rapid în altitudine și se strecoară peste lespezile prăvălite din pereții căldării. La început e bine marcat, dar la un moment dat, după ce trece peste un afluent al Căpriorului, cotește spre dreapta în sensul de coborâre, spre o mică stână și devine din ce în ce mai greu de regăsit. Din acest punct am renunțat la marcaj și am continuat să cobor direct spre firul văii, undeva mai jos de cascade, unde pe versantul celălalt se vede o potecă ciobănească ce duce direct la bifurcația de la stâna din Lespezi.

De aici până la complexul Piscul Negru – drumul cunoscut de la urcare. După 9 ore intense, cu efort, adrenalină, ceață și soare, locuri noi și periculoase, dar și pante interminabile, tura se sfârșește în locul de unde a început. Mă uit înapoi pentru o clipă, ca să-mi iau rămas bun. Sau pe curând.



Sâmbătă, 23 noiembrie 2013 - 15:38 
Afisari: 5,938 


Postari similare:





Comentariile membrilor (3)

geo_graful
geo_graful
Caraba
 
1
Foarte fain!


Sâmbătă, 23 noiembrie 2013 - 16:18  

lauramatei
lauramatei
(admin)

 
2
Frumos si interesant. M-am uitat si eu candva luuuung, de vreo doua ori, la muchia de pe Cornul Caltunului pana in Strunga Doamnei, dar in nici un caz nu ma gandeam la o coborare, ci mai degraba la o urcare, si in nici un caz pe stanca cu gheata. Am trecut sambata pe la Caltun si chiar am observat cat de neprietenoasa e stanca cu pojghita aceea inghetata. Ciudat ca numai in zona Caltunului era asa, in rest, mai spre est, mult mai putina gheata si mult mai putina zapada, chiar si pe nord. Musai trebuie sa revii si sa explorezi posibilitatile de parcurgere a muchiei in conditii mai bune.

Te intrebi cine s-a jucat cu lacul? Ai vazut ce modele faine am desenat?Carpati.org Avem talent, asa-i? Carpati.org

Ture faine!


Sâmbătă, 23 noiembrie 2013 - 18:24  

victoranica
victoranica
Coarda
 
3
Creasta Lespezi - Negoiu are grad 2A si se poate parcurge cu materialele adecvate. Frumos tare Caltunul iarna


Duminică, 5 octombrie 2014 - 23:15  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0680 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org