Pe Custura Saratii (Muntii Fagarasului)

28 iulie 2015 - Vara, vacanta, vreme buna de mers la munte. In grup restrans, Ina, Cristi si Andrei pornim din Bucuresti pe A1, continuam pe valea Oltului si dupa multe opriri pentru a vizita tot ce ne iesea in cale ajungem si in Porumbacu de sus. De ce acolo? Pentru a gasi drumul forestier care sa ne conduca la cariera. Auzisem ca acolo masinile isi asteapta cuminti proprietarii dornici de ascensiune. Masina noastra nu a vrut sa ne astepte la cariera si a insistat sa ne insoteasca pana la capatul drumului forestier.

Schimbam sandalele cu bocancii, ne impovaram spinarile cu cate un rucsac si pornim pe poteca larga (TA) tot in sus catre cabana Negoiu. Dupa un drum frumos, lejer, cam de 2 h am facut cunostinta cu magarusii cabanei, cu frumosul caine de paza, cu gainile negre de parca erau rude cu ciorile. Era prima data cand ajungeam in aceste locuri minunate. Cabana, mare, solida, curata. Gazda noastra, o femeie deosebita. Ne-am cazat, apoi am petrecut timpul ramas pana seara prin preajma cabanei.

Ne-am culcat devreme pentru ca pentru ziua urmatoare avem un plan interesant si solicitant. Urcare in varful Serbota (BA) si mai departe…

Pe traseu am fost acompaniati de un vant turbat.

Mai jos, in spatele nostru se zaresc cabana si cariera pe unde am trecut in ziua precedenta.

Mai o zmeura, mai o afina si reusim sa ajungem in varful Serbota. Vantul s-a potolit, cerul era senin, privelistea minumata. Acum este momentul pentru a privi spre custura Saratii dar mai ales pentru a hotara traseul spre varful Negoiu. Spre marea mea bucurie s-a hotarat: abordam custura. Uraaa! Un baton energizant, o gura de apa si pornim (BR). Incet si cu mare atentie am trecut peste custura. Multumim celor de la Ecoxtrem care prin montarea lanturilor au facut mult mai accesibil acest traseu. Am ajuns in saua Cleopatrei de unde privim catre lacul Vidraru, muntii Coziei si chiar Parang. Drumul nostru continua spre varful Negoiu, varf care de aceasta data ne-a primit cu toate zarile deschise.

De aici incepe marea coborare a zilei. Credeam ca ce a fost mai greu trecuse. Oboseala acumulata si lespezile haotice din jurul acelor Cleopatrei ne-au facut sa ne miscam destul de incet. Nici nu aveam de ce sa ne grabim.

In drumul nostru a aparut si Piatra Pranzului, loc unde intalnim traseul spre Strunga Ciobanului (CR).

Daca tot am pomenit cuvantul pranz ne-am dat seama ca ar merge un sandwich. Cautam un loc umbros langa izvor, ceva mai la vale. Dupa mancare si o gura de apa ca gheata ar fi mers si un pui de somn. Totusi pe noi ne astepta ‘’Drumul zmeilor’’ cu multele lui podete. Cu gandul la o bere rece care ne astepta la capatul drumului am parcurs destul de repede si podetele. Concluzia: a fost o zi superba 8din toate pdv. Ce va mai urma maine, vom vedea. Acum, cand soarele mergea la culcare i-am urmat si noi exemplul.

Vineri, 2 octombrie 2015 - 14:44 
Afisari: 8,504 


pepino