Pe acoperişul României (Muntii Fagarasului)

       A fost traseu de o zi. Dimineaţa ceasul a sunat pe la 4 şi ceva. Nu ştiu cum am rezistat având în vedere că nu reuşisem să dorm decât 3 ore. Am mâncat ceva şi pe la 5 şi ceva am plecat cu maşina spre comuna Nucşoara. Cu o săptămână înainte am fost nevoiţi să ne întoarcem la 3 ore de la plecarea pe traseu. M-am temut că şi de data aceasta va fi la fel. Din fericire a fost senin.

       Traseul a fost următorul: Maliţa-vârful Scărişoara-lacul Galbena-Moldoveanu (http://www.romania-natura.ro/node/1030). Am trimis linkul pentru hartă.

      Timpi: 3 ore şi jumătate-4 ore şi jumătate. Noi am făcut 5:30.  La coborâre tot aşa.

     Am fost cu mama, cu tatăl vitreg şi cu un amic. La ora 8 am ajuns pe traseu, ne-am echipat şi la 8 şi ceva am pornit la drum. Am mers pe triunghi albastru.

      După 3 ore dacă îmi amintesc bine am ajuns într-o şa. De acolo se vedea vârful ca o piramidă. Crucile erau ca nişte puncte. Era aşa o linişte. Nu mai era nimeni în afară de noi. Era şi soare.

     Am mers lejer până în golul alpin. Traseul de creastă mi s-a părut dificil. La un moment dat am căzut din cauza febrei musculare. Din fericire nu era prăpastia lângă mine.

    La 13:30 am ajuns pe vârf. În momentul acela am plâns de bucurie. Îmi doream de foarte mulţi ani să ajung acolo şi dorinţa aceasta a devenit realitate pe data de 23 septembrie 2012. Am stat pe vârf o jumătate de oră, timp în care am mâncat, mi-am tras sufletul, am făcut poze şi am admirat panorama. Cerul era sticlă.

   ,,Opreşte Doamne clipa, cu care măsori eternitatea". Lucian Blaga. Acest citat este pe prima cruce. Îmi place citatul.

Am avut impresia că timpul stă în loc. 

    Am văzut pe acolo o mulţime de chestii gen bani, o iconiţă dar noi nu am lăsat nimic.

    La ora 14 am plecat spre maşină. Ne-am oprit la lacul Galbena ca să luăm apă de la un izvor. M-am simţit acolo ca în Austria. Aveam impresia că lacul este pictat. Avem o ţară deosebit de frumoasă.

    La ora 19:00 am ajuns la maşină şi la 23 acasă.

    Febra musculară a ţinut mai multe zile dar a meritat efortul.

    Şi acum după 2 ani îmi aduc aminte cu drag de clipele petrecute pe vârf. 

      

       

Duminică, 3 august 2014 - 00:01 
Afisari: 9,378 


ruxi