Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Noiembrie 2020
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Decembrie 2020
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

OLIMP si VIHREN (Muntii -- Munti din afara Romaniei --)

Olimp-Mitikas (2.918 metri) -Grecia

Si

 Pirin-Vihren (2.914 metri)

Perioada

20 august 2006-25 august 2006

Traseul parcurs

Olimp : oras Litohoro- Prionia -1.060 metri (baza de plecare)-Refugiul A-2.100 metri-vf. Skala 2.866 metri-vf. Mitikas 2.918 metri si retur

Pirin-Vihren: oras Bansko-cab. Banderica-ref Vihren 1.950 metri-vf. Vihren 2.914 metri

Participanti

 7  din care:

a) Membri Alpin Club Brasov: 3

--Constantin Sanda

--Zoltan Mathe

--Constantin Codrin

b) membri simpatizanti: 4

--Mathe Anna-Maria

--Constantin Andrei-Calin

--Petheu Ion

--Dinu Remus

           

            In contextul in care urma sa ne petrecem doar 9 zile de vacanta pe litoralul grecesc, cele doua masive au fost abordate punctual, scopul nostru fiind exclusiv atingerea celor doua varfuri de peste 2.900 metri.

            Voi prezenta in prima parte informatiile despre cele doua zile de ascensiune , urmand ca la final , pentru cei interesati sa prezint alte elemente legate de acces, formalitati vamale etc si bineinteles de ,,finantare” .

            OLIMP-Grecia : 20 august 2006

            Dupa un drum auto de peste 23 ore,  prin 3 tari si insumand 1.055 kilometri, am ajuns in Grecia continentala unde ne-am stabilit ,,tabara de baza” in campingul Mitikas,in zona Gritsa–port Litohoro, la circa 200 metri de plaja si la 500 metri de autostrada Salonic-Atena, intr-o zona putin amenajata turistic, dar cu siguranta loc de vacanta pentru greci.

A urmat  o prima zi intreaga de relaxare totala (sambata 19.08.06): cer fara nici un nor, caldura mediteraneana dar cu amprenta unui deșert, mare extrem de calma, calda si sarata comparativ cu litoralul romanesc, piscina free din camping si bere cat cuprinde…

            

            Pentru duminica 20.08.06 am gandit o abordare de o singura zi in circuit a masivului Olimp, in dezacord total cu sfaturile veteranilor din club, Sandu si Cristi care fusesera in masiv de doua ori.

            Trezirea devreme (6,00) si la ora 7,00 eram imbarcati in cele doua masini personale .

            Dupa circa 5 kilometri contorizati din camping  am traversat oraselul Litohoro (un fel de Sinaia pentru Bucegi) si pe soseaua care serpuieste frumos circa 19 km (asfaltata pe primii 18 kilometri, ultimul kilometru aducand cu un drum forestier de la noi, dar destul de ingusta) si avand aproape permanent in priviri marea si soarele deja ridicat din ape,  atingem punctual final al accesului auto: zona Prionia (1.040 metri altitudine).

            Prionia este punctul de plecare clasic iar pentru marea majoritate a celor care vin de aiurea, cam singurul. Este de fapt o parcare (fara plata) , un mic restaurant (taverna), panouri de atentionare cu privire la intrarea in parcul national Olimp si capatul din aval al potecii.

             Desi Prionia este inca in umbra, simtim o caldura sufocanta, neintalnita la noi.

            Este ora 8,00 cand abordam traseul propriu zis: un urcus continuu de 2.000 metri spre varf cu escala la refugiul A.

            Poteca incepe asa cum nu ne place noua: este lata, amenajata cu trepte obositoare si monotone. Norocul nostru este padurea de foioase destul de deasa care ne tine umbra dar nu racoreste deloc aerul.  

             Trecem de un izbuc si  frumoasa cascada Enipeas rasfirata in doua fire pe o cadere de 5 metri , la 10 minute de la momentul startului, dar deja mintea noastra se refugiaza sub stropii de apa salvatori.    

          Fara sa stim, dar nu mai dam de nici un strop de apa pana la intoarcere in acelasi loc: 8 ore si jumatate.  

          Poteca urca sustinut in nesfarsite zig-zag-uri pe un mal sau pe celalalt al vaii Mavrologos.Iesim oarecum din padure si avem in fata atat refugiul A, undeva in stanga in apropiere, la capatul unei muchii care se rupe brusc spre valea pe care urcam, dar in fundal printre pinii maturi, parca agatate de cer sunt meterezele Olimpului, asa numita ZONARIA .

      

            Ajungem extrem de repede (1h+50 min.) la refugiul A (Zolotas) situat la 2.060 metri altitudine (fata de un parcurs uzual de 3 ore). Refugiul , comparativ cu ceea ce suntem obisnuiti noi , este de fapt o cabana in toata regula administrata de familia Zolotas prin fiica Maria si ginerele batranului Zolotas care, la 70 de ani a coborat , de pe munte, dupa de a construit efectiv acest minunat si binevenit loc de popas.  Are aproximativ 100 locuri de cazare (10 EUR/noapte/persoana, restaurant, magazin cu mici suveniruri). Se poate si campa contra a 4,2 EUR/persoana/noapte. Pentru o zi, fara cazare, se percepe un tarif de 1,6 EUR/persoana (accesul la apa, WC)

            Ne racorim la un izvor captat din munte de cabanieri (apa este extraordinar de rece), ne odihnim, mancam putin si la ora 11,00 reincepem urcusul.           

            Dupa ce traversam doua vai abrupte, din care una alimenta (prin topirea unei limbi de zapada) izvorul de sub refugiu, vai care ne aduc aminte de padinile din Crai, prindem muchia  Chondhromesorachi (ce denumire!) care urca sustinut spre lumea de stanci a zeilor Olimpului. In jumatate de ora , trecem si de ultimii pini bosnieci, ultimul refugiu in fata vapailor de foc .

Sunt peste 40 grade Celsius, la 2.500 metri in miezul zilei.

Intram in partea finala a ascensiunii, poteca trecand pe versantul sudic al vf. Skala, unde mai distingem limbi de zapada.

                          

                                                                                              

Contrastul este aproape ireal avand in vedere ca suntem inconjurati numai de piatra, praf, caldura si un soare nemilos.Vedem in dreapta, dar foarte sus, varful Skala, situat la 2.866 metri deasupra nivelului marii, asa cum suntem obisnuiti sa zicem. Dar foarte curios si tonic in acelasi timp marea trona albastra undeva sub noi…

Ne regrupam toti pe vf. Skala dupa aproape 2 ¼ ore de la plecarea de la Refugiul A (fata de 3 ore in mod normal).

Cu exceptia subsemnatului, altitudinea atinsa reprezenta un frumos suport moral si un mic record personal in acelasi timp.Foarte multa lume pe varf: greci, polonezi, cehi. Unii dintre ei ne-au insotit din Prionia.

            Priveliste fabuloasa: spre est marea si drumul parcurs pana aici, spre vest vf. Skolio (2.905 metri), spre sud pantele line si pietroase ale Olimpului (asemanator cu Iezerul ,dar fara apa si aproape fara vegetatie) iar spre nord zeii insisi: vf. Mitikas si undeva in spatele lui vf. Stefani (2.909 metri) .

            Pentru ca memoria noastra sa nu aiba baza de comparatie, am zarit sub noi un hau imens:KAZANIA (Meghala Kazania in dreapta, zona cea mai impresionanta si Mikra Kazania, in  stanga chiar sub vf. Skolio) , o vale care aduna aproape rotund, dupa un gol de 600-700 metri, resturile desprinse din varfurile care dominau zona: Skala, Mytikas, Skolio, Stefani.

              Urmeaza asaltul final.

              Desi ne-am asigurat ca timpul ne va fi thnicent pentru atingerea celor doua varfuri gemene din Olimp: Mytikas (2.918 metri) si Stefani (2.909 metri), vedem ca socoteala de acasa nu se potriveste deloc cu ceea ar trebui sa urmeze.

Peste toate, caldura ne macina increderea in propriile forte. Luam decizia thni impartim: majoritatea coboara pe acelasi traseu, iar eu si Zoli (Zoltan Mathe) abordam vf. Mytikas. Chiar inainte de plecare un grup de greci vine compact din directia varfului si le cerem informatii: nu este nevoie de material thnic de escalada, dar timpul avansat de ei, 2 ore , mi se pare exagerat, pentru ca varful este in fata noastra iar traseul este vizibil. In fine incepem sa coboram. De mentionat ca din vf. Skala pana in Vf. Mytikas marcajul punct rosu este insotit o portiune de circa 10-15 minute in coborare, de marcajul punct galben care coboara direct in poteca care leaga cele mai importante refugii:  refugiul A de refugiul S.E.O si platoul muzelor .

Impresia mea este ca ne aflam undeva in Fagaras in Custura Saratii.

In stanga, o fisura adanca ne arunca privirile din nou spre infernul numit Kazania.

Incepem urcusul spre varf. Relaxant si usor intrucat in marea majoritate sunt prize sub forma de trepte. Atentia trebuie acordata zonelor friabile.

               Dupa circa 30 minute socotite de pe vf. Skala atingem fericiti vf. Mitikas:   2.918 metri.                  

             Pe varf exista si un jurnal ingenios introdus intr-o caseta metalica. Ne gandim la o viitoare tura pentru vf. Stefani care este langa noi, dar este in mod clar mult mai tehnic. Chiar vedem un grec ce se strecoara in coborare spre Stefani, dar deja suntem concentrati la drumul de intoarcere.

           

           Coboram cu atentie si prindem un valcel nemarcat care in traversare spre dreapta ne scoate in marcajul punct galben. Grohotisul nu este compact, alterneaza cu zone de bolovani , dar in circa 30 minute din varf ajundem in poteca ce leaga refugiile mentionate .

           Lasam in urma zidul Olimpului si dupa o ora de coborare ne adunam cu totii la refugiul A.

           Drumul de intoarcere , fiind cunoscut, il abordam cu viteza a 5-a si intr-o ora ajungem in Prionia, nu inainte de a testa ,,romaneste” cascada Enipeas. Chiar daca acest lucru era interzis (placa indicatoare), eu si Theo am cedat ispitei….

            Muntii Pirin (vf. Vihren )- Bulgaria: 25 august 2006

            La intoarcerea acasa, pentru ca 1.100 km de condus intr-o singura zi este prea mult, am rezervat o zi pentru a urca pe vf. Vihren ( 2.914 metri), al doilea varf din Bulgaria, dupa vf. Musala ( 2.925 metri situat in masivul Rila , mai in nord, destul de aproape de Sofia , circa 70 km).

            Dupa 315 km ( port Litohoro (ora 8,00)-Salonic-Kulata-granita Bulgaria-Simitli-Bansko), am ajuns in Bansko, un oras statiune situate la intrarea in muntii Pirin.

            Fata de imaginea din tura de vara din 2002, acum am gasit un oras nou: peste tot, aproape de finalizare, hoteluri si  pensiuni construite occidental erau oferite pentru vanzare ( incepand cu 45.000 EUR)..

            Drumul de acces inspre Vihren continua circa 25 km in amonte. Asfalt acceptabil, dar traficul in toi. Traversam  la un moment dat realmente o partie de ski in amenajare, vedem noile facilitate din zona ( teleski ce ducea undeva la 2.500 metri, patinoar, etc) si intelegem acum de ce se refacea si drumul de legatura intre Bansko si drumul European ce lega Sofia de Grecia.

            Cred ca romanii si nu numai ei , in cativa ani, vor asalta zona in sezonul de iarna.

            Ajungem nu fara emotii ( asfaltul distrus in cateva zone pe ultimii doi kilometri intre cab. Banderica si refugiul Vihren-1950 metri) la ora 15,30 si fara sa pierdem timpul ne echipam, luam apa suficienta si abordam, in formatie aproape completa, urcusul de 3 ore spre Vihren.

            Din experienta turei din 2002, durata trecuta pe indicator este ,,pentru toata lumea”, asa ca eu am prognozat un traseu dus-intors de cel mult 4 ore. Vremea este nehotarata, dar norii care par a aduce ploaia nu ne dau emotii. Doar temperatura este normala, fata de cuptorul de pe Olimp.

             Iesim repede in prima trepta glaciara si sondam imprejurimile: combinatie Fagaras-Retezat, creste semete, vai glaciare care adapostesc lacuri familiare noua.

     

            Apare in drepta cum urcam si un ciopor de cateva capre negre. Lume multa in coborare, intre care si trei romani care parcurgeau Rila si Pirin .

            In saua Vihreski (aprox 2.600 m) ne regrupam si in fata ,,Golgota” de calcar ne asteapta: o diferenta de nivel de 300 metri desfasurata pe o fata aproape neteda, la capatul careia trona vf. Vihren.

            Intram in zona de calcar si fie pe poteca marcata, fie la voia fiecaruia, atingem pe rand varful dupa 1ora si 50 minute .

            Tur de orizont partial obturat de norii risipiti de vantul rece.

            Regretam ca timpul avut la dispozitie nu ne permite un circuit mai lung: varful Kutelo (2.908 metri), piramida alba geamana a varfului Vihren, continuata cu creasta calcaroasa Konceto, o adevarata lama calcaroasa in dreapta careia se deschide, (foarte curioasa pentru noi denumirea): valea Kazania ( oare ce legatura este cu omonima din Grecia?).  

            Coboram destul de repede , nu inainte de a intersecta din nou caprele negre, in formatie completa de aceasta data ( vreo 15 la numar) si ajungem intr-o ora la refugiu.

            Aici cabanierul ne-a intampinat cu o acreala surprinzatoare, si cum cabana este din piatra, rece (ceva de genul Podragul la noi) iar cazarea este 10 leva de persoana (aproximativ 5 euro de persoana) , camparea fiind posibila numai la 15 minute, undeva deasupra cabanei, coboram initial la cabana Banderica unde nu gasim nimic nou in bine fata de acum patru ani, si dupa inca jumatate de kilometru in aval, campam intr-o  zona amenajata in terase pentru hoinarii de aiurea.

             Si pentru ca stiam ca aici suntem bine primiti , am ramas tarziu in noapte langa o șopsca (salata bulgareasca de rosii , castraveti si branza rasa) si multiple beri, bucurosi de inca o zi reusita. 

            Informatii utile pentru o masina cu patru turisti :

trecerea frontierei Romania –Bulgaria-Grecia

      1. la ducere : Calafat (ora 6,45) -Vidin-feribot ( ora 9,00) : vineri 18.08.06

                *taxe Romania :

                                                300.000 lei taxa Primaria Calafat

                                             1.320.000 lei tarif trecere cu  feribotul

                Foarte important: la romani atat la ducere cat si la intoarcere nu am dat nici un leu spaga ( nici macar nu ni s-a sugerat!!!)     

                 *taxe Bulgaria:

                                            2 EUR –dezinfectie

                                            7 EUR –taxa drum (vigneta)

                                          28 EUR –taxa tranzit 4 persoane

                                             O EUR – SPAGA: (detalii : vamesul m-a abordat frumos asupra destinatiei, locului de munca etc si in final intr-o romaneasca neaosa m-a intrebat: PENTRU CAFEA?. Eu (care de obicei nu excelez la capitolul spontaneitate), de data asta intr-o engleza la fel de neaosa i-am zis fara ezitare ; I DON”T UNDERSTAND !!! care l-a lasat masca pe TOVARASUL bulgaroi).

·         drumul prin Bulgaria: la ducere pana aproape (15 km) de localitatea bulgareasca Montana drumul European era in reabilitare , deci am ocolit pe drumuri secundare extrem de grele si prost marcate prêt de 105 km. Din Montana drum extrem de bun, continuat cu o autostrada foarte buna . A nu se intra cu autoturismul in Sofia! Autostrada (foarte buna) care duce spre Sofia se paraseste si trebuie urmata varianta ocolitoare spre Pernik-Kulata (localitate de granita)

                  *taxe Grecia: O EUR ( LA INTRARE)

                                         2 EUR/autoturism la fiecare intrare pe autostrada

          

        2. la intoarcere: Oreahovo (feribot) (ora 17,00)- Bechet (ora 19,15) : sambata 26.08.06

·         inainte de a intra pe varianta ocolitoare a capitalei Sofia, apare deasupra indicatoarelor rutiere obisnuite de pe autostrada un indicator ferryboat Oreahovo. Se urmeaza strict acest indicator si in final se ajunge foarte comod la Oreahovo , la Dunare. Drumul acesta si feribotul au fost modernizate prin bani europeni acordati in comun Bulgariei si Romaniei  

                   *taxe granite Grecia-Bulgaria : O EUR

                    *taxe Bulgaria             

                                            2 EUR –dezinfectie

                                            4 EUR –taxa drum (vigneta)

                                          10 EUR –taxa tranzit 4 persoane

                                              5 EUR- SPAGA FRATILOR!!! (vorba lui Sandu Boru) (era sambata tarziu si nu aveam nervi si timp sa fim opriti aiurea) .

        3. Bulgaria :

a. kilometri parcursi

             -la ducere: 480 kilometri ( intre orele 9,00—18,45): Vidin-Montana-ocolitoare Sofia-Blagoevgrad-Kulata

            -la intoarcere: 540 kilometri: Kulata-Simitli-Bansko-Razlog-ocolitoare Sofia-Oreahovo

b. respectati restrictiile de viteza (foarte multe de 40 si 50 km/ora) si nu depasiti neregulamentar. Desi am intalnit destule radare , unele chiar mobile , nu am avut nici o problema . Important: soferii nu  atentioneaza cu farurile prezenta radarelor !     

     4.costuri benzina:

             --BULGARIA:aprox 1,87-1,93 LEVA/LITRU BENZINA DE 95 FARA PLUMB                              (1 EUR = 1,90-1,94 LEVA). Benzinarii recomandate: Lukoil (peste tot) si ROMPETROL (proprietatea lui Dinu Patriciu-am intalnit vreo 3-4)

             --GRECIA: 1,03-1,12 EUR/LITRU BENZINA DE 95 FARA PLUMB

          

Codrin Constantin



Joi, 11 februarie 2010 - 15:18 
Afisari: 2,907 


Postari similare:





Comentariile membrilor (0)

Nu exista niciun comentariu
 

 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0652 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org