Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Iunie 2025
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Iulie 2025
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Online

Vremea
Varful Piscul Negru
Muntii Fagarasului

Muntii Valcan: Creasta Oslei (Muntii Valcan)

   Situat în nord-vestul masivului Vâlcan, Muntele Oslea constitue legătura orografică a munților din sudul Jiului de Vest cu creasta prelungă și mai scundă a Munților Mehedinți.

   Din punct de vedere geologic creasta Oslei se prezintă ca o stivă destul de subțirică de calcare jurasice așezată pe un fundament cristalin.

   Stratele de depunere au fost întoarse de către mișcările tectonice până aproape de verticală, astfel încât capetele de strat apar la lumina zilei sub formă de ace și lame înguste, asemănate de bogata imaginație a localnicilor cu solzii de pe spatele unei reptile uriașe.

   Și astfel s-a născut legenda...

 

   Iovan Iorgovan era un voinic din Novaci (novac înseamnă în limba populară- uriaș). Auzind el că o spurcăciune de balaur s-a dedulcit la prospețimea unor fecioare din zonă, pornește pe calul său în urmărirea fiarei, înarmat mai întai cu un arc cu săgeți.

   Nefiind aplecat cum se cuvine asupra amanuntelor esențiale, constată la finalul primei confruntări că avea în tolbă cu o săgeata mai puțin decât numărul de ochi ai balaurului.

   Asumându-și acest prim eșec (legenda e minunată doar și prin recunoașterea acestei naturi umane a personajului, supusă greșelii, dar perfectibilă în cele din urmă), voinicul nostru care nu prea luase bac-ul la mate, se intoarce la Novaci hotărât să-și facă temele mai bine și comandă o sabie uriașă, cui altcuiva decât unui făurar (fierar) uriaș.

   Balaurul se uita lung spre satul oltean (cu singurul ochi pe care îl mai avea) și-și nota în jurnalul său: ,,Luni. Iorgovan întărzie. Mă plictisesc.”

 

   Oslea e un munte svelt, imaginea sa inconfundabilă putând fi văzută de la mari depărtări.

   Prima oară am remarcat frumusețea acestei creste eram în zona Godeanu-Retezatul Mic, cu câțiva ani în urmă, în tura de parcurgere a Carpaților Meridionali.

   Deasemeni creasta Oslei poate fi văzută hăt... tocmai din Podișul Mehedinți, când ieși din Baia de Aramă și te îndrepți spre Târgu-Jiu.

   Era de la sine înțeles că, la rândul ei, Oslea avea de oferit celui ce o străbate niste priveliști de zile mari.

   Și iata că răbdarea întinsă pe mai bine de zece ani mi-a fost pe deplin răsplătită într-o frumoasă zi de iulie, lucru care mă face să cred cu convingere că și ție, cititorule, asteptarea îți va fi răsplatită cu vârf și îndesat de creasta Oslei, aceasta soră mai mică, dar mai frumoasă (totdeauna mezina fetelor de împărat e cea-mai-cea...) a Pietrei Craiului și Vânturariței.

 

   Cea mai lesnicioasă cale de acces până la creastă (nu i-aș zice și cea mai lejeră) porneste din Valea Jiului de Vest.

   Noi am hotărât să parcurgem porțiunea de înălțime de la est la vest din considerentul ca e mai ușor de găsit intrarea în traseu de pe marginea drumului de pe Valea Jiului de Vest și nu coborărea pe un pârâu ales la întâmpare din creastă.

   Am ales să pătrundem în masiv pe Valea Ursului.

   Nu că ne-ar fi frică de urs, dar așa, pentru moralul trupei am zis ca numele văii vine de la nenea Vasile Ursu, paznic de vânătoare la Câmpușel. Dacă se numea ,,Valea Turmelor de Urși” mai era ceva...

   Din drumul asfaltat de pe Valea Jiului de Vest trecem podul și mai privim odată în spate pentru a reține locul de intrare în traseu.

 

/Oslea1/img_4106-j1.jpg

 

   Imediat pe stânga drumului forestier găsim Cantonul Silvic Câmpușel aflat acum într-un stadiu avansat de degradare.

   Băgăm de seamă că el nu se află cu fața spre drum, ci spre munte. Pentru că aici n-au locuit țațe, ci bărbați adevărați, mereu cu ochii după crăpioare.

   Trebuie făcută deosebirea între această cladire mai veche și Cabana de Vânatoare Câmpușel, aflată ceva mai sus, la gura de varsare a Pârâului Jidanului.

 

/Oslea1/img_4107-j1.jpg

 

   Se vede treaba că drumul forestier a urcat pe Valea Ursului cu foarte mulți ani în urmă. Acum ultimele sale urme dispar repede sub pietrisul adus de ape și sub vegetația crescută din abundență.

 

/Oslea1/img_4109-j1.jpg

 

   În tura de azi am pornit în aceeași formula de patru în care vom mai evolua și la alte ,,aparate” în zilele ce vor urma: Adriana Cepoiu, Alex Grigoraș (alex-sandrin), Edy Munteanu (edo) și cu mine.

 

/Oslea1/img_4111-j1.jpg

 

   După ploile de nopțile trecute pârâul e destul de umflat și noi trebuie să-l sărim dintr-o parte în alta de mai multe ori.

 

/Oslea1/img_4112-j1.jpg

 

   De cărare nici nu poate fi vorba... Ca să nu mai vorbim de marcaj.

   Totuși în câteva rânduri am găsit benzi de plastic legate de crengile unor făguți tineri, numai bune pentru a ne confirma direcția bună de mers.

   De la bun început am bănuit că ele au fost puse în teren de Mugurel Motea (mugurel64). Amintesc aici că o serie de imagini ale locurilor pe unde aveam să mergem azi le-am găsit pe blogul Cristinei Stanciu (siriso21).

   La sfârșit de iulie și după o noapte ploioasă frunzele mari de brusture (numit în zonă lipan) și de urzică sunt ude și doar jambierele impermeabile ne scapă de udeala și pișcături.

   Știți cum pișcă o urzică d-asta bătrână, uricioasă, cu sămânță pe pielea udă?!...

 

/Oslea1/img_4114-j1.jpg

 

   După mai bine de o oră de înotat prin bălăriile ude ieșim mai la lumină și zarile încep să se deschidă spre Retezatul Mic.

 

/Oslea1/img_4120-j1.jpg

 

   O cascadă formata chiar pe pragurile pe care se iese la golul subalpin.

 

/Oslea1/img_4122-j1.jpg

 

   Desupra cascadei creasta începe să ni se înfățișeze în toată măreția ei.

   Pentru început optăm să urcăm pe cracul de munte din dreapta (interfluviul dintre cele două pârâiașe ale cascadei), dar vedem ca cel din stânga e mai înalt și promite că ne va conduce mai repede spre creastă.

   Și mai spre capătul ei dinspre est, adica spre Coada Oslei.

 

/Oslea1/img_4132-j1.jpg

 

   În spate se conturează tot mai clar creasta principală a Retezatului Mic, extremitatea sa vestică, la contactul cu Munții Godeanu.

 

/Oslea1/img_4134-j1.jpg

 

   Jocul nuanțelor de verde și albastru, muntele în mijlocul verii, genul de fotografie care pe mine ma încânta cel mai mult.

 

/Oslea1/img_4135-j1.jpg

 

   Panta e accentuată, luăm repede înălțime și creasta zimțată se dezvăluie tot mai departe spre vest.

   Nori pufoși se ridică dinspre sud, dar pe cât sunt de fotogenici acești cumulus, pe atât de repede se pot transforma într-o furtună cu descărcări electrice. Ceea ce n-ar fi de bine...

   Dar aici totul e atipic, chiar invers decât cele învățate de mine până acum pe munte.

   Mai întâi în ceea ce privește configurația acestui munte: Oslea e mai prapastioasă înspre sud decât pe fața nordică, invers decât știm noi din Moraru, din Bucșoiu etc.

   Apoi aici fața nordică e însorită în timp ce pe cea sudică se ridică nori de ploaie, invers decat se întâlnește frecvent în Făgaraș, să zicem...

   Mai mult, într-o săptămâna petrecută pe Valea Jiului de Vest am constatat că dacă diminețile sunt înnorate, după-amiezele sunt totdeauna însorite.

   Iar noi știam ca la munte totul se petrece invers...

   Asta e, fie și-un lup mâncat de oaie!

 

/Oslea1/img_4141-j1.jpg

 

   Ne ridicăm puțin deasupra lizierei pădurii și identificăm în Retezatul Mic zonele prin care am urcat zilele trecute: Stănuleții Mari în stânga, apoi Piatra Iorgovanului și Căpățâna Albelor mai spre dreapta.

 

/Oslea1/img_4144-j1.jpg

 

   Mai sus totul devine egal cu sine și ochiul face eforturi să se agațe de o mica imperfecțiune a feței de munte.

   Daca n-ar fi aceste nuanțe de verde ne-am putea lesne închipui că urcăm pe ceva dune de nisip prin Iordania ori Emirate...

 

/Oslea1/img_4146-j1.jpg

 

   În spate, mai spre vest, deslușim desfășurarea picioarelor de munte desprinse din culmea principală a Godeanului: Cracul Măneasa, Sturul, Gârdomanu, Galbenu... ce coboara până în valea seacă a Cernișoarei, dincolo de Pasul Jiu-Cerna.

 

/Oslea1/img_4149-j1.jpg

 

   La nivelul pădurii fața de munte e brăzdată de hățașe de oi ce duc spre stâna de pe piciorul acela mai prelung.

 

/Oslea1/img_4157-j1.jpg

 

   Nori de vată transparentă se vălătucesc dincolo de creastă. Deocamdată totul se întâmpla dincolo...

   La noi soarele arde cu putere și ne secătuiește de ultimile forțe.

 

/Oslea1/img_4160-album-j1.jpg

 

   Ajungem într-o zona cu lespezi mari de rocă cristalină.

   Știm că Oslea e o creastă de calcare, dar noi mai urcăm o vreme pe holde întregi de grohotișuri mari, bine fixate, ce ne amintesc de Retezatul Mare, de circurile glaciare din Godeanu...

 

/Oslea1/img_4163-j1.jpg

 

   Contrar așteptărilor, pe colțanii ăștia încinși de soare se înaintează mai ușor dacât pe iarba uscată.

 

/Oslea1/img_4164-j1.jpg

 

   Din treimea superioară a pantei privirea poate zbura până dincolo de Șaua Scorota (cea cu jnepeniș), unde răsar, cam în nori, vârfurile Peleaga și Păpușa.

 

/Oslea1/img_4165-j1.jpg

 

   Edy încurajează echipa prin bucuria unei victorii parțiale.

   Ca la o echipa ajunsa în semifinale...

 

/Oslea1/img_4166-j1.jpg

 

 

   Ajungem aproape de Vârful Coada Oaslei 1899m alt. Și privim spinarea cu solzi a Dragonului Verde.

 

/Oslea1/img_4170-j1.jpg

 

   Facem o pauză aproape de vârf. În spate privim spinările greoaie ale Godeanului și crestele mai pline de energie de relief ale Retezatului calcaros.

   În stânga-jos e gura Văii Ursu pe unde am răzbătut până la gol și piciorul acesta de munte care ne-a săltat pâna în creastă.

 

/Oslea1/img_4171-j1.jpg

 

   Ajungem în creasta Oslei și vedem că pe versantul sudic vremea e cam așa-și-așa...

   Un plai de munte coboară din Vârful Oslița până în Șaua Nedeilor 1482m alt., apoi culmea munților Vâlcan urcă spre Vârful Nedeilor 1619m alt. (cel cu nor pe el) și mai departe pâna în Vârful Arcanu 1760m alt

 

/Oslea1/img_4175-j1.jpg

 

   Gura Văii Ursu. Firicelele de apă își au izvoarele mult mai sus, aproape sub creastă.

   Dealtfel pe întreaga creastă de peste 4km lungime am observat ca în orice moment se poate începe o retragere de urgență pe fața nordică.

 

/Oslea1/img_4180-j1.jpg

 

   Sa încercăm sa identificăm elementele de relief de pe creasta Retezatului Mic: de la stânga, Șaua Soarbele 1930m, Stănuleții mari 2025m, Piatra Iorgovanului 2014m, (sub Piatra Iorgovanului se vede Muchia Iarului pe care am urcat noi ieri. Vom ajunge și acolo într-un alt jurnal.)

   La dreapta Pietrei Iorgovanului e Șaua Găuroane și pereții de calcar spălat ai Găuroanelor. Apoi Stănuleții Mici 1930m, Vârful Albele 2013m și platoul Balboroși 1870m, cel de deasupra pâlniei largi în care se cuibărește Stâna Scorota.

   Jos, în stânga, pe Valea Jiului de Vest se ghicește poiana cu locuri de cort de peste drum de Cabana de Vânătoare Câmpușel.

 

/Oslea1/img_4182-j1.jpg

 

   Înaintăm pe creastă și vedem oile de pe fața foarte înclinată a Osliței.

   În planurile doi și trei vârfurile Piule 2081m, cel mai înalt din Retezatul calcaros și Peleaga 2509m, cel mai înalt din Retezatul Mare.

 

/Oslea2/img_4183-j1.jpg

 

   Creasta Oslei e materializată de capetele stratelor calcaroase întoarse aici până aproape de verticală.

   Ea este însoțită pe toată lungimea de marcajul bandă roșie.

   Acest marcaj ar putea induce ideea că ne aflăm pe creasta principală a Carpaților.

   Dar nu, ținând cont că apele Jiului de Vest se scurg în cele din urma spre sud, înseamnă că acea cumpănă de ape care materializează geografic creasta Carpaților trece din Godeanu pe o bucată din Retezatul Mic, apoi prin Șaua Plaiului Mic, Vârful Custura, Lazăru, Munții Tulișa etc.

   Totuși până în anul 1918 chiar pe aici, pe creasta Oslei , trecea granița dintre România și Imperiul Austro-Ungar, în prezent limita județelor Gorj și Hunedoara.

 

   Când ajung în creastă caut mereu să văd locurile pe unde trecea vechea graniță.

   Ca un bătrân de la munte ce mai trece din când în când pe la fâneață să vadă dacă nu cumva vecinul a mutat spre el ,,ciufele”, acele bețe înfipte în iarbă și care marchează hotarul dintre haturi, importante mai ales când cositorii tocmiți se apucă de treabă și intră primii în brazdă.

 

/Oslea2/img_4198-j1.jpg

 

   Deliciul acestei ture e dat de faptul că, fără a fi dificilă, Oslea asta e deosebit de spectaculoasă și aeriană până la Dumnezeu...

 

/Oslea2/img_4205-j1.jpg

 

   Urcăm și coborâm dinții de fierăstrău ai crestei.

   Cu gândul aiurea...

   Nu sunt un ins revendicativ. Când trec strada nu fac caz că am prioritate pe zebră.

   Nu strig că oamenii politici au furat bogățiile țării mele. Mi-e clar că un bun e al aceluia care poate hotărî ce să facă cu el.

   Bun, e țara lor, dar doar în acte, căci ei se pierd în traficul orașelor aglomerate și în sălile de ședințe simt doar adierea aerului condiționat.

   Să se ocupe ei de treburile țarii și să fiu eu acela care să mă bucur de frumusețile ei!...

   Un vecin mai în vârsta are o cățelușă superjucăușă. Alerg cu ea prin parc, o tăvălesc prin iarbă, o hârjonesc.

   Cu toate ca bătrânul o îngrijește ca pe un copil, se pare ca pe mine mă iubește mai mult.

   Diferența dintre soț și amant.

 

   Să-mi fie iertată comparația total nepotrivită la care am ajuns!

   Când ajungeți pe creastă mai verificați ,,ciufele”, căci vecinul adulmecă hulpav parfumul florilor din fâneața noastră!

 

/Oslea2/img_4207-j1.jpg

 

   Fără a mai ține seama de potecă ori marcaj noi ținem pe sus creasta colțoasă.

 

/Oslea2/img_4210-j1.jpg

 

   La fiecare dinte mai înalt vedem că partea sudică e mai stâncoasă.

   Aici, la nivelul norilor, pașii par doar un preludiu la iminentul zbor...

   Cum spunea un eseist: ,,Rugați-vă să nu vă crească aripi!”

   Nu de alta, dar aici zborul ți-ar fura un alt mare vis al omului, acela de a păși pe cele mai înalte creste...

 

/Oslea2/img_4214-j1.jpg

 

   Suntem într-o zonă mai joasă a crestei și vedem că mai trebuie să și urcam...

 

/Oslea2/img_4215-j1.jpg

 

   Pierduți printre ,,munții” înălțați dealungul crestei.

 

/Oslea2/img_4219-j1.jpg

 

   Coborâșurile sunt scurte, dar n-avem timp sa fim dezamăgiți, căci ne așteapta un alt vârf intermediar.

 

/Oslea2/img_4220-j1.jpg

 

   Muntele Oslea își trimite picioare lungi până spre Scocul Jiului de Vest.

   Sunt variante de coborâre înșelătoare, căci ajunși deasupra drumului de pe vale poți avea surpriza să te trezești deasupra unui perete de 150-200m înălțime.

 

/Oslea2/img_4223-j1.jpg

 

   Steiuri de calcare verticale.

 

/Oslea2/img_4227-j1.jpg

 

   Aici nu trebuie sa rezolvi dificultățile traseului, ci sa le cauți cu tot dinadinsul.

   Alegem de fiecare dată varianta cea mai colțoasă.

 

/Oslea2/img_4228-j1.jpg

 

   O privire în spate. Peisaj asemănător cu Urechile Iepurelui din Făgăraș, de deasupra Lacului Urlea.

 

/Oslea2/img_4230-j1.jpg

   Atac frontal la un alt vârf intermediar.

 

/Oslea2/img_4232-j1.jpg

 

   De sub vârf avem o imagine de ansamblu a segmentului de creastă parcurs până aici.

   În dreapta se vede plaiul ce coboară spre Șaua Nedeilor.

 

/Oslea2/img_4234-j1.jpg

 

   Ce bine că mai continuă! Am vrea să ținem creasta până hăt... la Herculane!

 

/Oslea2/img_4238-j1.jpg

 

   Lustruită de ape, de ghețuri și de viscole, aici creasta ajunge să se asemene cu un vechi drum roman...

 

/Oslea3/img_4241-j1.jpg

 

   Spre sud o stână stă agățată pe interfluviul dintre pâraiele de formare a Râului Bistrița.

   E vorba de Bistrița olteană, alta decât cea de la Vatra Dornei.

   Toponimul vine din limba slavă si denumește o ,,apă repede”, un ,,râu vijelios”.

 

/Oslea3/img_4244-j1.jpg

 

   Prin cotloanele de dinainte de Vârful Oslea.

 

/Oslea3/img_4246-j1.jpg

 

   Într-o șa mai largă facem o pauză. De fiecare dată pauzele acestea le-am folosit pentru fotografiat și pentru recunoașterea munților pe care îi vedem înspre toate zările.

   De mâncat și de băut vom avea tot timpul când vom ajunge în vale...

   Încă un sfert de ceas până pe Vârful Oslea și de acolo estimăm că mai facem încă o jumătate de oră pâna la capătul crestei, pe Vărful Peștișanu.

 

/Oslea3/img_4250-j1.jpg

 

   Ajungem pe Vârful Oslea 1945m și observăm că numai deasupra noastră e o fereastră de cer senin. În spate creasta e deja umbrita de nori.

   Poza de vârf cu Edy, Alex și Adriana.

 

/Oslea3/img_4264-j1.jpg

 

   De pe vârf se vede clar că până pe Peștișanu mai avem încă un act din acest balet aerian.

   Cum spunea regretatul Pitiș: ,,Ține minte, sfârșitul nu-i aici!”

 

/Oslea3/img_4254-j1.jpg

 

   Partea estica a Retezatului Mic, cu pâlnia largă a Scorotei si vârfurile Piule și Pleșa.

 

/Oslea3/img_4260-j1.jpg

 

   Privind creasta dintr-o astfel de perspectivă vedem că pâna la capat vom avea doar de coborât.

 

/Oslea3/img_4269-j1.jpg

 

   Încă de pe Vârful Oslea am observat că dinspre Peștișanu vine spre noi un cioban însoțit de patru câini.

   Trage tare ca nu cumva să ne rateze când noi vom face dreapta spre Plaiul Șarba.

   Vine într-un suflet și ne cere o țigară. Ce mică e probabilitatea să găsești așa ceva în munții ăștia nesfârșiți!

   Bineînțeles că n-avem. Parcă și câinele e dezamăgit...

 

/Oslea3/img_4273-j1.jpg

 

   Mai jos trecem pe lângă o turmă de oi întinse pe jos pentru odihna de prânz.

   Pentru somnul acela de frumusețe...

   Câinii nici nu ne bagă în seamă, fiind doar ochi și urechi la mica bârfă a ciobanilor.

 

/Oslea3/img_4281-al-j1.jpg

 

   Coborâm de pe creasta Oslei și ajungem lin în Șaua La Suliți.

   Denumirea locului îmi reamintește de Iovan Iorgovan. Auzi tu, să găsească el metoda de a ucide balaurul, adică să-i tragă câte o săgeată în fiecare ochi, și să nu-i ajungă săgețile doar cu una... Să rămână fără muniție, adică pana prostului... Mare tăntălău!...

 

   Spre Godeanu abia distingem pereții verticali din circurile glaciare de sub Scărisoara și Gârdomanu.

 

/Oslea3/img_4283-j1.jpg

 

   O ultimă privire spre creastă.

 

/Oslea3/img_4286-j1.jpg

 

   Ne apropiem tot mai mult de Munții Godeanu.

   În stânga al doilea vârf e Godeanu 2230, iar în centrul fotografiei identificăm Piatra Scărișoarei 2245m.

 

/Oslea3/img_4287-j2.jpg

 

   Spre stânga se adânceste Valea Motrului Sec. Se vede bine Piatra Mare a Cloșanilor 1421m, iar în colțul din dreapta-sus ghicim Vârful lui Stan 1460m, cel mai înalt din șirul Munților Mehedinți.

 

/Oslea3/img_4288-j2.jpg

 

   Din Plaiul Șarba, pe care ne aflăm noi acum, se desprinde în stânga (vest) culmea Mormântul Țiganului-Turcineasa 1518m, care face legatura cu creasta Munților Mehedinți.

 

/Oslea3/img_4289-j2.jpg

 

   Se pare că un treseu turistic ceva mai lung ajunge pe Oslea după ce a pornit tocmai de la Mânăstirea Tismana.

 

/Oslea3/img_4291-j1.jpg

 

   Pe aici am făcut pauza de masă.

   Coborâm pe un soare călduț pe drumul pastoral de pe Plaiul Șarba.

   În față avem o deschidere amplă spre Valea Soarbele, limita dintre cristalinul Godeanului și calcarele Retezatului Mic. Locuri ce vor fi descrise în urmatorul jurnal.

 

/Oslea3/img_4301-j1.jpg

 

   Încântați de peisaje, am zis ca aceasta coborâre pe Plaiul Șarba e unul dintre cele mai frumoase locuri din Carpații românești.

 

/Oslea3/img_4304-j1.jpg

 

Coborâm având permanent în fața ochilor steiurile și cotloanele Retezatului Mic, locuri prin care am umblat aproape o săptămână și de unde poate ca voi mai reveni cu câteva jurnale.

 

/Oslea3/img_4317-j1.jpg

 

   Ciuceava Mare 1461m.

   Pornita de sub Plaiul Mănesei, Valea Cernișoarei e străjuită de o parte și de cealaltă de astfel de lame de calcar ce poartă aici, înainte de izvoare, numele de ciuceve, iar mai jos de Cerna-Sat numele de geanțuri.

   Aici ciucevele formează chei înguste, majoritatea seci, iar în pereții lor se deschid câteva guri de peșteri, dintre care unele pot fi străbătute cu usurință.

   Se afirmă ca aceste locuri, până spre Lacul Iovanu, ar fi printre cele mai sălbatice, mai frumose și mai puțin atinse de om, zone din munții noștri, motiv pentru care a fost oprit proiectul de modernizare a șoselei alpine Jui-Cerna, chiar aici, înainte de a pătrunde în Parcul Național Domogled-Valea Cernei.

 

/Oslea3/img_4318-j1.jpg

 

   Strabatem umbra unei braniști de pădure bătrână și ieșim la drum chiar in Pasul Jiu-Cerna, la 1330m altitudine.

 

/Oslea3/img_4321-j1.jpg

 

   În pas întâlnim localnicul care ne-a ajutat în prima zi să găsim intrarea în valea Soarbele.

 

/Oslea3/img_4322-j1.jpg

 

   Din pas prindem drumul spre Valea Jiului de Vest pentru a ne întoarce la mașina lăsată lângă Cantonul Silvic Câmpușel.

 

/Oslea3/img_4324-j1.jpg

 

 

,,Unde sunt ai noștri frați

   Toți voinici ca brazii-nalți.”

 

 

   Pe mâine, când vom urca spre izvoarele Jiului de Vest însoțiți tot de o baladă-rock!

 

  

  

 

 

 

  

 

  



Vineri, 5 august 2011 - 18:19 
Afisari: 12,700 


Postari similare:





Comentariile membrilor (11)

oleg
oleg
Caraba
 
1
Intr-adevar zona este deosebit de frumoasa, iar echipa, una redutabila Carpati.org
Mi-a placut tare mult jurnalul, iar pozele sunt supeeerbeCarpati.org
Felicitari!!!


Vineri, 5 august 2011 - 20:26  

leon37
leon37
Busola
 
2
Frumoase locuri, frumoasa tura, dar nu in ultimul rand frumosi oamenii care au facut acestea! La cat mai multe povestiri fara egal scrise de maestrul Gigi Cepoiu!


Sâmbătă, 6 august 2011 - 09:36  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
3
Minunate imagini si un traseu frumos!Felicitari si multumiri pentru postare!


Sâmbătă, 6 august 2011 - 16:05  

gigicepoiu
gigicepoiu
Rucsac
 
4
Multumesc!
Mai multe ture am facut in Retezatul Mic si, cu toate ca eram sub cod galben de ploi, vedeti bine ce vreme frumoasa era pe munte!


Sâmbătă, 6 august 2011 - 17:36  

gabrielbv
gabrielbv
Busola
 
5
O mare problema am eu cu aceste jurnale Carpati.org.

Cu cat mai multe jurnale apar semnate de d-ul Gigi Cepoi, cu atat imi creste pofta de munte si dorinta de a ajunge in locurile prezentate.

O echipa de invidiat!


Duminică, 7 august 2011 - 10:35  

geo_graful
geo_graful
Caraba
 
6
Felicitări pentru tot ceea ce faceți! Abia aștept următorul jurnal!


Duminică, 7 august 2011 - 18:05  

edo
edo
Caraba
 
7
Călărind dinozaurul Oslei, cu bețele înfipte in spinarea sa, m-am simțit pentru câteva clipe un fremen. Mulțumesc încă o data pentru muzica!


Luni, 8 august 2011 - 11:29  

dan.popa
dan.popa

 
8
Cainii atenti la barfa ciobanilor...Prea erau atenti ; cred ca se povestea meciul lui Bute...Felicitari pentu tura .


Luni, 8 august 2011 - 21:47  

doina68
doina68
Coarda
 
9
Apreciez in mod deosebit complexitatea jurnalelor scrise de dumneavoastra. Si acesta vine sa ne introduca in frumusetea de legenda a acelor locuri unde ati ajuns alaturi de cei mai activi oameni de munte din gasca galatenilor.

Felicitari pentru realizari si multumiri pentru toate relatarile dumneavoastra !


Marți, 9 august 2011 - 10:15  

jhony
jhony
Busola
 
10
Felicitari pentru tura, jurnal, poze...pentru toate. Informatii utile.


Marți, 9 august 2011 - 16:19  

andynho
andynho
Caraba
 
11
Frumos traseu. Doresc sa-l realizez si eu.
Cam care ar fi timpii de parcurgere?
Canton Campusel - Vf. Coada Oslei
Vf. Coada Oslei - Vf. Oslea
Vf. Oslea - Pasul Cerna Jiu
Pasul Cerna Jiu - Cantion Campusel.

Multumesc anticipat.


Marți, 19 august 2014 - 14:23  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0684 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2025) www.carpati.org