Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Februarie 2024
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
26272829

Martie 2024
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Online

Vremea
Varful Vanturarita
Muntii Capatinii

Muntii Pirin(4): Caldarile glaciare Popovo si Golyami Valyavishko (Muntii -- Munti din afara Romaniei --)


   Sunt unii oameni de munte, din cei cu ștate vechi în meserie, care ajung în relația intimă cu muntele la un fel de idolatrie. Expresii ca El, Muntele, Măria-Sa Muntele etc. ajung să le pătrundă în fondul principal de cuvinte.

   Problema apare abia tunci când venerabilii domni lasă să se înțeleagă că aceste raportări la munte ar reprezenta adevărata iubire a acestuia, ultima la care se poate ajunge.

   Pentru a limpezi lucrurile, să încercăm să facem distincția între iubire și idolatrie.

   La iubire cei doi se află în același plan. Nu se deosebesc prea mult unul de celălalt, iar afectivitatea e reciprocă, trece permanent de la unul la altul. Aici micile diferențieri se transformă în comlementaritate.

   Nu există ierarhii, raporturi de subordonare, îndatorii avant la lettre.

 

   Pe de cealaltă parte, trebuie să înțelegem că nu ne putem îndrăgosti de statui. Aici idolul e mereu deasupra și la mare distanță. Idolul și idolatrul nu trăiesc în aceeași lume.

   Idolatrizat, muntele nu se mai coboară la nivelul nostru. Când noi sporovăim liniștiți în refugiu, constatăm ca Muntele a rămas afară, singur, undeva sus, și vedem pe fereastră cum tună și fulgeră mânios. E rece, străin, invulnerabil.

   Idolatria face să luăm un lucru drept altceva decât este în realitate.

   Obediența noastră, ca idolatri, nu ne face bine. Ne slăbește încrederea, ne face să privim muntele nu cu dragoste, ci cu suspiciune și cu teamă. Și ruptura nu poate fi prea departe...

   Deci să lăsăm muntele doar cu numele pe care i l-au dat oamenii, fără al venera ca pe o divinitate!

     Dintre atâtea nume frumoase de munți acum îmi vine în minte Muntele Verdele-Cățeaua, din Vrancea și Valea Jgheburoasa, de sub Curmătura Zârnei.

 

   În seara petrecută la Refugiul Tevno am sărbătorit ziua de naștere a lui Adi Petroiu. Nu am venit la festivitate la frac și papion, dar orișicât... Ne-am gătit cu ce aveam mai bun la noi.

   Trebuie amintit că la toate cabanele pe la care am stat în cele 10 zile în Bulgaria am putut face duș fierbinte, ne-am bărbierit și ne-am putut spăla lucrurile murdare. Astfel, în permanență ne-am simțit curați și ușori.

   Spun aceste lucruri cu gândul la câte o tura de 6-7 zile pe creasta Făgărașului...

   Veseliei de la masa noastră se adăugă, complementar, veselia de la masa nemților. Era foarte evidentă ideea că, iată, ,,stăm la masă cu bogații Europei”.

   N-am vrut să aflăm și părerea nemților în această problemă, în schimb am vorbit cu cei doi ghizi bulgari care însoțeau grupurile de străini. Și am avut surpriza să aflăm că pentru a doua zi aceștia plăniuau aceleași traseee ca ale noastre și pentru clienții lor.

   De unde... profesionalismul ghizilor nostri.

 

   Dimineața găsim lacul Tevno Ezero superliniștit. Cu suprafața ca o oglidă. De parcă îl surprinsesem încă dormitând.

 

/Pirin3b/img_3207-j3.jpg

 

   Și pe cer un soare călduț, care înveselește echipa noastră și îi dă speranțe pentru încă o zi reușită în Munții Pirin: Dan Popa, Adi Petroiu, Doina Popa, Vasile Gavriliță, Edi Munteanu (jos), Doru Stoica, Laurențiu Popa, Alexandra Ghiță, și cu mine 9.

 

/Pirin4a/img_3208-j4.jpg

 

   Vine până în pragul refugiului, pentru a ne conduce și pentru a ne ura drum bun, chiar doamna de la cabană.

 

/Pirin4a/img_3211-j4.jpg

 

   Refugiul Tevno Ezero văzut din spate, pe unde se intră la dormitoare.

 

/Pirin4a/dsc_0495-j4.jpg

 

   Pentru început pornim de la refugiu înspre direcția est, ca și când am fi continuat traseul întrerupt aseară.

   Totuși nu continuam acum pe traseul de creastă, marcat cu bandă roșie, ci pe marcajul bandă albastră, care ne va trece prin doua mari căldări glaciare de pe versantul nordic al Munților Pirin.

 

/Pirin4a/img_3212-j4.jpg

 

   După scurt timp de la plecare vizăm o fereastră la nivelul crestei din față, o șa îngustă prin care acum chiar pătrunde soarele. Ca de fiecare dată, în creastă se ajunge trecând printr-o mare de bolovani.

 

/Pirin4a/img_3213-j4.jpg

 

   Tevno Ezero și refugiul cu același nume rămânând în urma noastră.

 

/Pirin4a/img_3214-j3.jpg

 

   Cam repede am fost luați în primire de coastele abrupte ale muntelui... Încet-încet ne acomodăm la efort, la respirat din toți rărunchii.

 

/Pirin4a/img_3215-j4.jpg

 

   Ajungem în Kralev Dvor (Poarta Regelui) 1730m alt. și de partea cealaltă suntem întâmpinați cu aceleași privelisti de fotografie din Retezat: creste ascuțite, pietre năruite din pereți, limbi de zăpadă, ochiuri de smarald ale lacurilor glaciare.

 

/Pirin4a/img_3216-j4.jpg

 

   Dincolo de creastă trecem imediat peste 2-3 porțiuni cu zăpadă apoasă.

 

/Pirin4a/p1550795-j4.jpg

 

   Încă un grohotiș și încă o limbă de zăpadă.

   O privire înapoi, spre Poarta Regelui.

 

/Pirin4a/img_3218-j4.jpg

 

   Mai jos trecem pe lângă Lacurile Zânelor. Pe lângă culoarea verde-smarald și pe lângă limpezimea lor fără cusur, remarcăm aici și portița de piatră care le leagă.

 

/Pirin4a/img_3232-j4.jpg

 

   Căldarea glaciară Popovo e o succesiune de trepte ce adăpostesc fiecare câteva lacuri și lăculețe.

   Trecerea spre etajele de mai jos se face pe versantul drept al văii, printre jnepeni. Emisarul care trece apa dintr-un lac în altul, până mai jos, trece peste treptele dintre terase prin câteva cascade.

 

/Pirin4a/img_3241-j4.jpg

 

   Din nou o privire în urmă. În creastă se remarcă Kralel Dvoro Porta, strunga prin care am patruns în căldarea Popovo, iar mai în stânga se intuiește circul superior, cel cu Lacurile Zânelor.

 

/Pirin4a/img_3242-j4.jpg

 

   Trecem pe lângă un alt lac, după care ne îndreptăm spre marginea circului.

 

/Pirin4a/img_3246-j4.jpg

 

   Ne strecurăm printre bolovanii prăbușiți din pereți.

 

/Pirin4a/img_3251-j4.jpg

 

   Depășim prin câteva serpentine diferența de nivel până la depresiunea în care e cantonat lacul glaciar Popovo Ezero (Lacul Popii), cel cu suprafața cea mai mare de pe tot cuprinsul Munților Pirin, 1,32ha și 30m adâncime. Aici ne aflăm la altitudinea de 2234m.

 

/Pirin4a/img_3260-j4.jpg

 

   La partea din amonte Lacul Popovo e înconjurat de o vastă platformă de turbă, o ,,câmpie” găurită din loc în loc de câteva lăculețe cu apa închisă la culoare.

 

/Pirin4a/img_3270-j4.jpg

 

   Dinspre Breznitsa Porta vedem două persoane coborând pe cornișa de zăpadă rămasă încă sub creastă.

 

/Pirin4a/img_3274-j4.jpg

 

   Poza de grup de pe malul lacului Popovo Ezero.

 

/Pirin4a/img_3279-j4.jpg

 

   De data aceasta ocolim lacul prin stânga, printr-o adevărată grădină înflorită.

 

/Pirin4a/img_3284-j4.jpg

 

   Tot mergem, de parcă poteca ar vrea să dea ocol întregului lac.

   Pe malul dinspre aval al lacului întâlnim câteva grupuri de turiști francezi și olandezi.

Ne recunosc tricolorul prins de rucsac, apoi câteva persoane mai în vârsta se declară încântate atunci când constată că putem discuta lejer în franceză. Sau poate doar pentru faptul ca nu am întins mâinile să le cerem bani. Ca ,,verii’ noștri ,,belgieni” de pe Champs Elysees...

   (Zice că în centrul Bruxelles-ului s-au luat la bătae două găști: una de valoni și alta de flamanzi. Printre ei se amestecă și câțiva țigani oportuniști, pentru ceva ,,ciordelis”. Intră în scenă poliția municipală și ordonă: ,,Flamanzi în stânga și valonii în dreapta!...” Rămân în mijloc țiganii: ,,Mo,și noi, belgienii?...”)

 

/Pirin4a/img_3287-j4.jpg

 

   Un alt lac ascuns printre jnepeni.

 

/Pirin4a/img_3291-j4.jpg

 

   Și un altul...

 

/Pirin4a/img_3292-j4.jpg

 

   Fetele din echipa. De remarcat că Alexandra a mers prin Pirin în fustiță.

 

/Pirin4a/dsc_0532-j4.jpg

 

   Și ,,emisarul”, care spuneam că face legatura între lacurie dispuse pe diferite trepte.

 

/Pirin4a/img_3293-j4.jpg

 

   O confluență de emisari.

 

/Pirin4a/dsc_0639-j4.jpg

 

   Mai jos locurile se mai liniștesc și vedem pe o culme din față pe unde ne va purta poteca noastră marcată cu bandă albastră.

   ...Doar că ajungem la o intersecție de poteci și noi părăsim poteca marcată cu bandă albastră. Facem la stanga, pe marcajul bandă galbenă.

 

/Pirin4a/img_3299-j4.jpg

 

   Și iata-ne din nou la urcat...

   Trebuie să ajungem mai întâi în Djengalska Porta, la 2500m altitudine, pentru ca apoi să trecem creasta într-o altă căldare, în căldarea Golyamo Valyavishko.

 

/Pirin4a/img_3302-j4.jpg

 

   O imagine ,,iconică” pentru ,,smaraldul” Pirinului: stânci, lacuri, jnepeni, ienuperi. Totul verde...

 

/Pirin4a/img_3303-j4.jpg

 

   Luăm repede în altitudine, dar totul are un preț. Aici prețul este pus de caldura istovitoare.

   Suntem rupți de sete și aici locul e sterp. Și până în trecatoare mai avem.

   Da, uite, parcă e cineva chiar acum sus, în poartă.

 

/Pirin4a/img_3305-j4.jpg

 

   Ajungem din nou la 2500m alt și vedem că Djengalska Porta e doar o porțiune mai joasă a unei custuri înguste.

 

/Pirin4b/img_3322-j4.jpg

 

   În cealaltă caldare glaciară identificam ușor lacul Golyamo Ezero (Lacul Mare). Se deosebește de Popovo Ezero doar prin faptul că acesta are pe suprafața sa întinsă chiar două insulițe.

 

/Pirin4a/img_3311-j4.jpg

 

   La coborâre din noua creasta nici urmă de potecă. Urmăm marcajul bandă galbenă așternut ici-colo pe bolovani.

 

/Pirin4b/img_3326-j4.jpg

 

   Căldarea pare a fi de mai mici dimensiuni față de cea prin care am coborat în prima parte a turei. În plus, ne-am tot rotit la stanga și suntem cu totul dezorientați.

   Dacă ne-ar fi întrebat cineva încotro e nordul...

 

/Pirin4b/img_3329-j4.jpg

 

   Pe flancul stâng valea e străjuită de custuri ascuțite.

 

/Pirin4b/img_3330-j4.jpg

 

   De sus părea că vom ajunge repede la Lacul cel Mare. Dar am obosit de când tot sărim printre bolovani.

 

/Pirin4b/img_3337-j4.jpg

 

   Lacul Golyamo Ezero se află la altitudinea de 2280m, are o suprafață de 0,8ha și o adâncime de 18m.

   Obosiți, ne-am oprit pe malul lacului pentru a mânca de prânz. Vedem că ceva mai încolo, tot pe malul lacului, poposiseră și cele două grupuri de nemți. Sunt cei care au plecat de la refugiul Tevno Ezero puțin înaintea noastră.

   Nu doar că i-am prins din urmă, dar, iată, facem de unii singuri același circuit pe care ei îl fac însoțiți de ghizi.

 

   Poza de grup (toți 9) pe malul lacului Golyamo Ezero.

 

/Pirin4a/dsc_1462-j4.jpg

 

   Partea interesantă e că la masă am scos ultimile conserve și felii de pâine, ultimile ciocolăți și ultimile alte căcățișuri dulci.

   Să fi calculat noi atât de bine cantitatea de alimente pentru patru zile pe care le-am luat în rucsaci încă de la Cabana Iavorovo?!...

   Pornim la drum și ocolim lacul prin partea dreaptă.

 

/Pirin4b/img_3339-j4.jpg

 

   ,,Grădinile suspendate” din Pirin.

 

/Pirin4b/-bun.jpg

 

   Pe aceeași vale, mult mai jos.

 

/Pirin4b/img_3348-j4.jpg

 

   Tot felul de floricele...

 

/Pirin4b/img_3350-j4.jpg

 

   La partea de jos, căldarea Golyamo Valyavishka debușează în valea glaciară Demianitsa. Aceasta e străjuită pe versantul drept de vârfuri de 2822m alt.

   Încet-încet începem să recunoaștem locurile. Creasta din față e chiar creasta principală a Munților Pirin, cea pe care treceam noi aseară, de la dreapta spre stânga, când tot căutam cu privirea un lac pe malul căruia să fie și un refugiu...

 

/Pirin4b/img_3351-j4.jpg

 

   Poza de grup în partea superioară a Văii Demianitsa.

 

/Pirin4a/dsc_0686-j4.jpg

 

   Pe firul văii glaciare Demianitsa întâlnim marcajul bandă albastră, marcaj care coboară de la refugiul Tevno Ezero mai pe direct, pe acolo pe unde aseară am văzut traversând cărarea noastră traseul acela alpin, prevăzut cu multe lanțuri.

 

   Pe Valea Demianitsa.

 

/Pirin4b/img_3361-j4.jpg

 

   Apa din pârâu e limpede, rece și bună de băut.

   ...Puțin mai târziu am văzut că pe lângă toate acestea, apa de pe vale e și plină de păstrăvi.

 

/Pirin4b/img_3368-j4.jpg

 

   Valea văzută spre amonte.

   În partea cea mai din spate, în dreapta, identificăm Mazgovska Porta, trecătoarea înaltă prin care, aseară, ajunși la capătul răbdării, am trecut spre lacul Tevno Ezero.

 

/Pirin4b/img_3376-j4.jpg

 

   Poteca de coborâre se ține tot pe partea stânga a văii.

   Pe partea dreaptă se văd poienile pe care pasc vitele. Mai jos vom intra în padure, cu toate că nu am coborât încă sub altitudinea de 2000m.

 

/Pirin4b/img_3384-j4.jpg

 

   Mai jos tura devine o plimbare lipsită de griji. În curând vom ajunge la cabana Demianitsa, unde deja avem rezervate locurile de cazare.

 

/Pirin4b/img_3386-j4.jpg

 

   În dreapta potecii vedem un exemplar de zâmbru.

 

/Pirin4b/img_3395-j4.jpg

 

  Ajungem la Cabana Demianitsa și mai întâi de toate mergem să vedem cele câteva camioane rusești, ale căror rămășițe pământești zac în parcarea din fața cabanei, ca într-un cimitir al elefanților.

 

/Pirin4b/img_3401-j4.jpg

 

   Un ,,Zil” cu tracțiune pe toate cele șase roți.

 

/Pirin4b/img_3402-j4.jpg

 

   ,,Dobre doșli v Demianitsa!” Bine ați venit la Cabana Demianitsa! 1895m alt.

 

/Pirin4b/img_3403-j4.jpg

 

   Apoi ne tragem la umbră și ne răcorim cu câte o bere ,,Pirinska”. Deocamdată nu merge nimeni să vorbească de cazare. Ne place să mai savurăm puțin suspansul și nesiguranța.

   A, da, telefoane acasă, după 4 zile fară semnal...

 

/Pirin4a/dsc_0727-j4.jpg

 

   După care mergem să vedem vâltoarea din spatele cabanei. Mașina de spălat la care, mai târziu, am apelat și noi pentru a ne clati rufele spălate.

 

/Pirin4b/img_3405-j4.jpg

 

   Ia să încercăm să dăm o cheie la bătrânul ,,Zil”.

 

/Pirin4b/img_3413-j4.jpg

 

   Bordul bolidului. În dreapta are o multime de manete, ca la buldozer...

 

/Pirin4a/dsc_0738-j4.jpg

 

   Seara puținii bulgari din cabană s-au uitat la cea de-a doua semifinală de la Mondialul din Brazilia.

   Mi-am amintit că astăzi, printre turiștii întâlniți la Lacul Popovo, erau și câțiva mai în vârstă, veniți din Olanda. O doamnă m-a întrebat, așa, ca să dăm o oarecare direcție discuției, dacă știu ce a făcut Olanda în semifinală.

   I-am spus că știu, dar că ar fi mai bine să creadă că nu știu...

   S-a întors repede spre grupul dumneaei și a zis tare ceva, nu am înțeles ce, dar toți au fost dezamăgiți...

 

   Înainte de ivirea zorilor Edi și Vasile au plecat în vale, la Bansko. Vor lua mașina lui Edi, adusă aici, la ieșirea din munte, încă din prima zi, și vor urca încă o dată imposibilul drum până la Cabana Iavorovo, unde aștepta mașina lui Dan.

   După cafeaua cu lapte de dimineața, pornim și noi spre Bansko.

 

/Pirin4b/img_3415-j4.jpg

 

   Un adăpost de piatră întâlnit pe drumul de coborâre.

 

/Pirin4b/img_3418-j4.jpg

 

   ,,Pinus peuce”, o specie de pin de care nici măcar nu am mai auzit.

   Are coaja lucioasă, ca la mesteacăn.

 

/Pirin4b/img_3420-j4-bun.jpg

 

   Și o floricică trasă mai la umbră.

 

/Pirin4b/img_3421-j4.jpg

 

   Tot felul de alte flori, văzute aici pentru prima dată.

 

/Pirin4b/img_3423-j4.jpg

 

   Bansko, orășelul-stațiune de ski, e străbătut chiar prin mijloc de râul care coboară apele de la toate lacurile glaciare întâlnite ieri pe munte.

 

/Pirin4b/img_3425-j4.jpg

 

   Am umblat puțin prin Bansko și am văzut că, la fel ca Predealul, vara oarașul e mai mult mort.

   De la Răzlog și pasul Predel revenim în drumul spre Sofia. Urmăm acest drum de la Simitli până la Dupnița, după care facem dreapta spre localitatea Sapareva Banya, un fel de mică stațiune balneară, încropită pe lângă un izvor termal. Izvorul e ceva mai renumit, el fiind un fel de gheizer, cu apa ajungând până la temperatura de 103 grade Celsius, fiind astfel cel mai fierbinte izvor termal din Europa.

 

   Suntem la baza Munților Rila și un drum de munte asfaltat ne va duce, după 14km, la Cabana Pionerska, o fostă tabara de copii.

 

/Pirin5a/img_3428-j5.jpg

 

   Munții Rila sunt cu mult mai întinși decât Munții Pirin. De aceasta dată suntem pregătiți doar să urcam pentru Circuitul celor 7 Lacuri și pentru vârful Musala, la care vom urca de mai departe, de la Boroveț.

   Dar acestea vor fi alte două povești...

   Deocamdată e bine că am ajuns și până aici. Mai ales că avem la îndemână, pentru prima dată, toate proviziile din mașini. Adică și bidonul de 5l plin cu vin alb de Panciu.

 

/Pirin5a/img_3427-j5.jpg

 

 

   O fi el, românul, frate cu codrul... dar e bine să mai aibă și câte un verișor prin podgorii... pe la Panciu...pe la Nicorești...

 

  

 

  




Luni, 25 august 2014 - 17:34 
Afisari: 2,285 


Postari similare:





Comentariile membrilor (5)

zoly
zoly
Busola
 
1
Faine toate cele patru episoade ale jurnalului!
Multumesc pentru bogatia de poze ce mi-au trezit amintiri atat de frumoase.


Comentariu modificat de autor!

Luni, 25 august 2014 - 22:54  

doina68
doina68
Coarda
 
2
In starea de "indragosteala de munte" ma aflu in permanenta. Poate fi trecuta si la capitolul idolatrizare , dar ce dulce este dependenta asta pe viata de MUNTE si cat de binefacatoare...

Iti multumesc Gigi pentru continuarea romanului- foileton ai carui protagonisti am fost in aceasta vara. Mi-a placut mult aceasta tura si in egala masura imi plac si jurnalele tale .
Suntem norocosi , ce mai, sa avem alaturi buni organizatori, fotografi, jurnalisti .


Marți, 26 august 2014 - 09:00  

dan.popa
dan.popa

 
3
Iubire si idolatrie ? Cateodata se intrepatrund sau se transforma . Grav este cad transformarea continua si apare ura ...ca la struguri prima fermentatie duce la Bahus a doua la otetire , fenomen destul de rapid daca nu ai grija. Muntii Pirin au fost idolatrizati de mine atunci cand piscurile strapungeau nori. Iubiti cad ma oglindeam in smaraldul lacurilor si urati ca nu se numeau Retezat.Patriotism intarziat intr-o Europa libera.Felicitari Gigi pentru repetarea traseului printre aceste ,,Ezero'' din fundul caldarilor , prin dezarhivarea amintirilor mele cu slova ta mestesugita.


Marți, 26 august 2014 - 09:05  

gigicepoiu
gigicepoiu
Rucsac
 
4
@zoly: Multumesc! Am operat in text modificarea sugerata de tine. Mai amintesc ca de multe ori jurnalele tale sunt o sursa de documentare in ce priveste flora spontana.

@doina68: Si eu incerc sa-mi pastrez aceeasi stare de indragosteala de munte, dar dintr-un scop mai precis: mai sunt de scris inca trei episoade... inca nu trag concluzii, dar vin si spun printre randuri: a fost frumos.

@dan.popa: Si eu am auzit de Pirin tot de la ,,Europa Libera"...


Marți, 26 august 2014 - 16:25  

mvc
mvc
Caraba
 
5
Bravo !


Luni, 1 septembrie 2014 - 08:13  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0920 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org