Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Mai 2020
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Iunie 2020
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Muntii Cernei:Varful Vlascu Mare (Muntii Cernei)

(Psihologia neamului-prost si psihanaliza focului)

 

   Cand ne intorceam din prima tura,cea de pe Varful Arjana,cu bocancii tarsiti pe 5km de asfalt,ne opreste cineva cu o Dacie-papuc.Noi gandim ca norocul ne suradea cam tarziu pentru un ,,ia-ma nene" caci eram aproape de masina noastra.Ne intreaba daca venim cumva din crovuri.Era Valentin Jujea (jujea) din Drobeta Turnu Severin si astepta grupul lui Emma (emma) din Cluj sa coboare din crovuri.Ce mica e lumea!Carpatii sunt prea mici pentru carpatisti...

   Din vorba in vorba Vali ne invita pentru a doua zi sa urcam pe Varful Vlascu Mare ,pe Cracul lui Stepan.Cum tura se regasea si in lista noastra acceptam invitatia pe loc.Deci maine la sapte la Crucea Ghizelei.Ce romantic!Doar ca nu e intr-un cimitir Crucea Ghizelei,ci pe marginea drumului de pe Valea Cernei,la km4,5 ,pe un pinten inaltat deasupra raului.

 

   Ajungem la intalnire cu un sfert de ora mai devreme,dar Valentin,cu Alina si Darius sunt deja pe pozitii.

   Valentin ne spune ca asteptam si pe doamna Naziana si domnul Octavian Mosanu din Drobeta sa mearga cu noi.Tresar cand aud cele doua nume,pentru ca citisem multe articole publicate de de dumnealor in revista Muntii Carpati.Sansa sa urcam impreuna in Muntii Cernei am perceput-o ca o atingere de aripa d-aia...de sus...

   Sosesc si cei asteptati,in scartait de frane (doamna Naziana conduce mai mult decat sportiv),facem prezentarile si urcam din nou in masinile noastre pana la km23.

 

 

 

Carpati.org

 

 

 

   Poteca marcata cu TA de pe Cracul lui Stepan porneste din Valea Cernei din zona Cheilor Bobotului si urca pana pe Varful Vlascu Mare (1678m alt.) de pe creasta principala a Muntilor Cernei.

   Noi vom urca vreo 7km cu masinile pe Valea Topenia,pe un drum forestier ce incepe la 100m mai sus de parcarea din fotografie.

   Ne pregatim rucsacii si ne imbarcam doar in doua dintre masini.

 

Carpati.org

 

 

   Drumul forestier se prezinta destul de bine,dar urca tare pe numeroase serpentine stranse.

   Oprim chiar la capatul drumului,in zona cu utilajele de la o exploatare forestiera.

 

 

Carpati.org

 

 

   La capatul drumului trece si Paraul Topenia.Din deschiderea poienii aruncam o prima privire spre Culmea Vlascu.Aflam ca aceasta culme e formata din trei Varfuri:Zglivar 1708m, Vlascu Mic 1733m si Vlascu Mare 1678m.In poza apare zona dintre Zglivar si Vlascu Mic.Care e mai inalt decat Vlascu Mare...

 

 

Carpati.org

 

 

   Inainte de a pleca in traseu vorbim cu muncitorul din vagon despre cum a fost vremea pe munte in ultimile zile.Nu prea buna...

 

 

Carpati.org

 

 

   Pornim la pas asezat pe marginea unui drum de TAF,rupt de ape pe multe portiuni.

 

 

Carpati.org

 

 

   Drumul urmeaza cursul unui paraias,de fapt un torent care arata cat de putrenic poate fi dupa ploi.

 

 

Carpati.org

 

 

   Pozez un cuib de viespe de pe marginea potecii.Cand coseam cu tata langa Cabana de la Valea Stanii am dat cu coasa intr-un viespar si m-au intepat vreo cinci.Am bojit vreo doua ore cu febra si frisoane.Acum,cand le vad,am doar frisoane.

 

 

Carpati.org

 

 

   Ciuperca denumita in zona Piciorul caprioarei,sau Ciopartac.Culeasa de echipa din Drobeta pentru a fi prajita pane.Noi,in Prahova,nu o mancam.Pana acum...

 

 

Carpati.org

 

 

   Un paianjen postat in centrul afacerii sale e leganat de vant.Poate ca ii place.

 

 

Carpati.org

 

 

   Cu cat urcam prin padure vantul bate tot mai tare.

 

 

Carpati.org

 

 

 

   Asa cum spune o lege a lui Murphy,cand iesi la gol se pune ceata.

 

 

Carpati.org

 

 

 

   Revenim la drumul de tractor forestier.Pasajul e abrupt si ros de ape.

 

 

Carpati.org

 

 

   Ceata ne ia in primire din padure si ne temem ca nu vm putea urca in culmea muntelui.

 

 

Carpati.org

 

 

   Iesim pe plaiul de munte numit Cracul lui Stepan.Atmosfera e inchisa.

 

 

Carpati.org

 

 

   In poiana stanii din Vlascu Mare ceata se mai risipeste.Intre cele doua adaposturi ale stanii e cantonat un lac cu apa provenita din ploi.

 

 

Carpati.org

 

 

   Mai sus de lac,cuibarit sub poala padurii,gasim si stana propriu-zisa,mai degraba un bordei,dupa cum vom vedea.

 

 

Carpati.org

 

 

 

   Inaintam prin poiana ce musteste de apa.Parca ceturile se ridica pe masura ce inaintam.

 

 

Carpati.org

 

 

   Ajungem la stana unde suntem intampinati de unul dintre ciobani.Cainii sunt plecati cu oile la pascut.Toti.

 

 

Carpati.org

 

 

   Ramasi mai in urma Alina si Valentin se intalnesc cu bacita, o cunostinta mai veche.

 

 

Carpati.org

 

 

   Lucian e uimit de ce poate aparea din padure.

 

 

Carpati.org

 

 

   Si doamna Mosanu e o veche cunostinta a celor de la stana.Acum le-a adus fotografiile facute impreuna intr-o tura anterioara.Asta pentru a intarii si mai mult legatura de prietenie cu oamenii locului.Iar sentimentele astfel investite i-au fost intoarse pe deplin...

   Foarte amabila,bacita i-a vandut doamnei casul cu 18 lei pe kg,cand la piata era cu 13,iar la Galati vine cineva de peste Dunare si ti-l da la usa apartamentului cu 10 lei.

   In aceeas nota de fraiereala rosiile costa 1,5 lei la Barcea,in nordul judetului Galati si numai 1 leu la Galati,la piata.

   Oare cum gandesc taranii astia?

   La fel ne-am intrebat si la stana de deasupra Cheilor Tesnei,cea cu afisele pe copaci.

   Acolo ne-au dat sa gustam,asa,din varful cutitului,cate un bot de cas si de urda,apoi au venit cu oferta:daca avem bani ne pot face pe loc o mamaliguta,cu cas,cu urda,cu lapte fiert etc.Ne costa 19 lei de persoana.Daca avem bani...Avem.

   Cat framanta mamaliguta,cu ceaonul luat de pe foc si tinut intre picioare,bacita de acolo ne povesteste cat de impresionati au fost niste belgieni...Rastoarna ceaonul si taie mamaliguta cu o ata zgrumturoasa.Apoi crezandu-ne naivi,ca toti turistii straini,ne spune ca ne-ar fierbe niste lapte,dar ceaonul a prins coaja de la mamaliga...Ca si cand noi nu stiam ca cel mai bun lapte fiert se face in ceaon,dupa mamaliga.

   Si acestea toate pentru ca noi,turistii,ne comportam in fata localnicilor,a taranilor,a ciobanilor,cu o naivitate infantila,incantati de ce vedem si auzim la ei...

   Un neam-prost se simte ca pestele in apa intr-o mare de oameni cu bunsimt!

 

   Mereu vrem sa subliniem calitatile morale ale romanilor,popor primitor,pasnic,popor ,,ales"etc. Avem un comlex de ,,buric al lumii".Dar de afara cum ne vedem?

   Am avut la facultate un coleg din Insulele Capului Verde:Alcidio Battista.Baiat destept,dar sarac,venit printr-o bursa a ONU.

   ,,Alcidio,ce stiai despre Romania inainte sa se hotarasca sa vi la studii la Galati?"

   ,,Stiam ca Romania are o mare flota de pescuit oceanic,la fel ca Uniunea Sovietica,ca Polonia,ori RDG.Mai stiam ca la Olimpiade Romania e buna la gimnastica si canotaj..."

   ,,De Nadia,de Nastase auzisei?"

   ,,Nu."

   ,,Nici de Ceausescu?"

   ,,Nu."

   Apoi ne-a povestit ca in anul pregatitor facut la Timisoara a invatat la Istoria romanilor despre Decebalu si Traianu.

   ,,Auzisei de romani,de daci?"

   ,,Nu."

   Lui i-a placut de Mihai Viteazu,un fel de Simon Bolivar...

   ,,De Stefan cel Mare ai invatat la Timisoara?"

   ,,Da,el s-a batut multi ani cu turcii..."

   ,,De turci auzisei inainte?..."

   ,,Da."

 

 

Carpati.org

 

 

  In stana e cam dezordine.Toate sunt aglomerate pe marginile bordeiului.In mijloc arde nelipsitul foc din stana.

 

  Ma gandesc ca,in general,despre foc avem doua imagini-cadru: una cu focul din gura sobei,foc intalnit si in pastelurile lui Alecsandri, ,,omul trist cade pe ganduri si se-apropie de foc",iar cealalta cu focul de tabara,sau focul mic,din fata cortului,langa care zabovim pana ne ia somnul, ori frigul...

  In fata fiecaruia dintre cele doua focuri cadem pe ganduri...In fata focului nu se gandeste-se cade pe ganduri,care e cu totul altceva.E un fel de reverie,de dezlegare a spiritului si lasat sa zboare.Gandurile alearga liber in toate directiile si nu urmeaza o logica liniara.

  Dintre toate fenomenele naturale focul este singurul care poate fi investit cu doua valori contrarii: binele si raul. El straluceste in Paradis,dar arde si in infern. E placere si tortura. e bucurie si apocalipsa.

  Dincolo de materia sa fizica focul poate fi perceput si ca un fenomen social si asta nu neaparat daca privim inapoi la rolul focului in comunitatile primitive,ori la rolul focului de tabara din zilele noastre in crearea atmosferei de socializare.

  In viata fiecarui om focul apare mai intai ca o interdictie si nu ca o experienta proprie. Parintele interzice copilului sa se joace cu focul.

  Cand libertatea fata de parinte e suficient de mare, copilul fura chibritele si se ascunde pentru a aprinde focul. Pentru a incerca experientele vazute la parinti si interzise lui.

  In psihanaliza acest lucru se cheama ,,complexul lui Prometeu". Sunt nazuintele noastre care ne indeamna sa stim cat parintii nostri,mai mult decat parintii nostri,cat dascalii nostri,mai mult decat dascalii nostri.

  ,,Comlexul lui Prometeu nu e decat un ,,complex al lui Oedip"trecut din planul sexual in cel intelectual. E cel care impinge inainte cunoasterea umana.

 

   Substanta care se apropie cel mai mult de natura focului este alcolul. Alcolul este apa de foc. El se aprinde la cea mai mica scanteie si totodata el arde limba si incalzeste corpul dinspre interior cand este inghitit. E legatura dintre viata si foc. e convergenta dintre experientele obiective si cele subiective.

  Un mod spectaculos de preparare al rachiului fiert e prin flacara directa. Pe o farfurie se toarna rachiu si se aseaza bucatele de zahar.Alcolul arde cu flacara albastra, iar daca ritualul se desfasoara pe intuneric,atmosfera devine fantastica,de un romantism medieval,luminile focului jucand pe fetele livide ale celor din jurul mesei.

  Acest motiv al flacarilor albastre se regaseste constant in opera poetului german Hoffmann, el fiind si cel care a dat numele ,,complexului Hoffmann".

 

  Aceste denumiri licentioase ma duc cu gandul la o faza petrecuta cu ceva vreme in urma.

 

  Eram intr-o tabara de schi la Cabana Babele, in februarie, dupa sesiune. Pentru sambata si duminica venise peste noi un grup de elevi de liceu. Discoteca lor se prelungea prea mult in noapte.Victor Prefacutu aprinde lumina si roaga sa se faca o clipa de liniste.

  ,,Va rog sa fiti atenti! Iata,avem aici un dispozitiv simplu, care poarta numele inventatorilor lui: Hoffmann-Buniacovski.Deci e vorba de un neamt si de un rus,sau de un evreu,nu sunt tocmai sigur,care au inventat simultan,adica in acelas timp aceasta minunata scula electrica.

  Dupa cum lesne se poate vedea,dispozitivul este format dintr-o sarma indoita in forma literei U. Latura de jos are exact 2cm, iar cele doua brate, dezizolate la capete, au o lungime care sa asigure securitatea utilizatorului.

  Va rog incaodata sa fiti atenti la mine! Iata,prindem dispozitivul cu doua degete, intre aratator si degetul mare, exact de la mijlocul laturii mici si...iata,il introducem in priza."

  BUM!...Magnetofonul si orga de lumini amutesc pe loc.Odata cu ele vitrinele frigorifice cu bere si spoturile de deasupra barului...

 

 

 

Carpati.org

 

 

   Dupa cum spuneam,in fata focului omul cade pe ganduri.E o stare de visare cu ochii deschisi.Doar ca aici ne cam ustura ochii de la fum.

 

 

Carpati.org

 

 

   Dupa ce stam la taclale cu bacita batrana iesim afara sa luam o gura de aer curat.

   Abia acum ne dam seama ca noi inca n-am mancat de dimineata.Ne asezam la masa pe niste lemne de langa stana.

   Vantul bate cu putere si mai impinge teturile in sus,spre varf.

   Dupa ce stragem masa intocmim repede o echipa de patru,cu Marin, Octavian, Valentin si hotaram sa urcam pana la varf.

 

 

Carpati.org

 

 

   Cu cat urcam mai sus pe poteca cu serpentine stranse,vantul sufla tot mai puternic.Pentru a face o poza trebuie sa te asezi in genunchi.Pentru a-ti mentine echilibrul trebuie sa te sprijini in bete.

 

 

Carpati.org

 

 

   Mai sus ceata ne-a invaluit cu totul si nu ne-am mai chinuit sa facem poze.Doar poza de varf.

 

 

Carpati.org

 

 

   Tineti-va bine! Inca o poza de varf pentru albumul lui Valentin.

 

 

Carpati.org

 

 

   De pe varf comunicam prin statie cu cei ramasi la stana.Ne spun ca varful nu se vede din nori.

   Coboram cam jumatate din distanta si iesim din nou la lumina.Acum ne spun de jos ca ne vad.

 

 

 

Carpati.org

 

 

   Ceturile trec peste noi in viteza,duse de vantul care nu slabeste deloc.

 

 

Carpati.org

 

 

   Valentin se lasa putin in dreapta,spre Valea Topenia si trage pe fuga doua-trei cadre, inainte de a fi invaluit de nori. 

 

 

 

Carpati.org

 

 

   Cracul lui Stepan coboara pana in Valea Cernei si se termina brusc deasupra apelor,prin Dintele Bobot. Traseul marcat cu TA urca prin dreapta Dintelui Bobot,urmand pe o mica portiune drumul forestier de pe Valea Iauna.

   Pana la stana de aici se fac 2,5-3h,iar pana in Varful Vlascu Mare inca trei sferturi de ora.

 

 

Carpati.org

 

 

   Spre nord vedem Varful Burbei 1698m alt. situat putin sub creasta principala a Muntilor Cernei.Aceasta urca aici pana la 1800m alt. in Varful Baldoveni,aflat putin mai in stanga,acum sub nori.

   Sub creasta se desfasoara amfiteatrul de formare al Vaii Iauna.

 

 

Carpati.org

 

 

   In primul plan al fotografiei vedem Valea Topenia si capatul drumului forestier,unde am lasat noi masinile.

   Dincolo de Valea Cernei se ridica Varful lui Stan,cel mai inalt din Muntii Mehedinti.

   In stanga sa e Valea Arsasca,cea pe care urca DN67 spre Baia de Arama.

   In dreapta varfului incep Poienile de sus,prima fiind Polia Beletina. 

 

 

 

Carpati.org

 

 

   Platoul crovurilor din Muntii Mehedinti.In centru se vede Fueroaga Tamna,pe care am urcat noi intr-o tura anterioara.

 

 

Carpati.org

 

 

  Vremea se mai imbuneaza si profitam de limpezirea cerului pentru a mai face cateva fotografi.

 

 

Carpati.org

 

 

  Ca de obicei,in Muntii Mehedinti e vreme frumoasa.

 

 

Carpati.org

 

 

   Spre nord vedem doua culmi paralele,perfect impadurite.

 

 

Carpati.org

 

 

   A sosit timpul sa prezentam echipa...Alina, Valentin, Lucian, Naziana, cele doua gazde de la stana, Marin, iar jos Darius (Jujea) si Aida. 

 

 

Carpati.org

 

 

   Tot noi,impreuna cu gazdele.Tura viitoare le aduc eu fotografiile pentru a obtine un pret mai bun la branza.

 

 

Carpati.org

 

 

  Uite ca ne-am infipt si noi,domnul Mosanu si cu mine!

 

 

Carpati.org

 

 

   Mai stam odata? Gata.

 

 

Carpati.org

 

 

  In urma noastra stana ramane pustie. O stana fara turisti e ca o casa fara copii. Cu toate ca ei se poarta uneori cam peste mana cu noi,ii iubim neconditionat. Macar ciobanii nostri sunt autentici in ceea ce fac, in ceea ce sunt, in felul cum se poarta. Nu ca beduinii ce merg spre pustiu in autocar cu turistii, ca un obiect de inventar oarecare al ofertei turistice.

   Si stana, in majoritatea cazurilor, nu e decat un loc de munca.Unul dur, primitiv, plin de privatiuni. Pentru omul modern, lenevit in confortul urban, viata de aici poate fi perceputa ca un episod din documentarele despre supravietuirea in natura salbatica. Doar ca aici episodul dureaza de doua mii de ani. Eu as face un serial ,,Tehnici esentiale de supravietuire ca neam".

  Am putea macar sa ne inchipuim cam cum se traia si cum se muncea la stana cu ceva vreme in urma? Fara banalele chibrituri (eventual de la fabrica din Gherla a lui Mircea Badea). Probabil ca focul se aprindea cu un amnar de otel, cu o piatra de cremene si o iasca scamosata.

   Fara detergent de vase. Probabil ca se folosea cenusa din vatra, ori lesia ramasa de la fabricarea sapunului de casa.

   Fara tacamuri chinezesti, 12 la set.Se manca cu linguri de lemn.

   Fara ceas. Fara frigider,cand taiau o oaie si probabil ca afumau carnea. Fara masina de spalat in care sa arunci tricoul imbracat o singura zi. Fara sapun ,,Duru"de lamaie.Fara deodorante. Si probabil ca altele erau mirosurile din acele timpuri.Fara bic de barbierit.Probabil briciul era vechi si tocit. Fara prosop de bumbac, curat,uscat bine si putin mai aspru pe o parte. Fara pasta de dinti.

   Fara bec electric si fara emisiunea cu ,,domnu Gadea" din fiecare seara. Fara lanterna,ori frontala noaptea, cand intra ursul in tarcul de oi.

   Fara cafeaua de dimineata si fara tigari (fara tigari!!!). Fara un algocalmin cand te dureau maselele, ori capul. Fara nici o sansa de salvare cand te musca o vipera.

   Fara o moasa cand ii venea vremea gravidei. Si fara un doctor care sa hotarasca daca e cazul de cezariana.

   Si pana la urma fara un prieten alaturi, cu care sa schimbi o vorba, ori sa-i impartasesti un necaz.

   Si fara de cate alte lucruri care ne par atat de firesti ca nici nu ne mai vin in minte...

   Iar ei, ciobanii, gaseau rezolvarea in toate. Tocmai asta ii fascina pe belgieni...

   D-apai si in tara lor...Cat vezi cu ochii...nu vezi nimic!

 

 

Carpati.org

 

 

   Coboram prin dreapta lacului.Acum vantul ne bate din spate si ne poarta spre padure. 

 

 

Carpati.org

 

 

   Mai jos de stana Cracul lui Stepan e imbracat de o plantatie tanara de brad.

 

 

Carpati.org

 

 

 

   De aici coboram prin padurea din dreapta si urmam drumul priporos de TAF pana la masini.

 

   Darius isi ia la revedere de la toata lumea!...

 

 

Carpati.org

 

 

   Ne vedem la Intalnirea de vara!

 

 

   O sa fim multi!...

 

 

   Carpati.org

 

 



Duminică, 16 august 2009 - 14:40 
Afisari: 7,522 


Postari similare:





Comentariile membrilor (4)

jujea
jujea
Cort
 
1
frumos,ca si pisicile.sper ca va avea urmari placute pentru turismul din zona.oricum va fi va mai asteptam.


Sâmbătă, 15 august 2009 - 21:26  

dumitru51
dumitru51

 
2
frumos


Duminică, 16 august 2009 - 11:15  

andy79
andy79
Busola
 
3
Asta cu branza e ca si cu pastravul: in piata e 18 lei, iar la pastravarie in creierii muntilor e 25. In rest o tura foarte faina...observ ca ati trecut de la geomorfologie la psihanaliza! Oare cu ce ne veti mai surprinde in urmatorul RT?


Luni, 17 august 2009 - 09:40  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
4
Dupa Intalnirea de vara din Ciucas a carpatistilor l-as parafraza pe Fanus Neagu si as adauga o fila la ,,A treia carte cu prieteni".


Luni, 17 august 2009 - 18:24  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0690 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org