Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Decembrie 2021
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Ianuarie 2022
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Online

Vremea
Varful Bora
Muntii Latoritei

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Muntii Bucegi - Soare, ploaie si mult soare (Muntii Bucegi)

Anul 2009, ziua 1 și a 2-a din luna a 8-a.

Traseu:

Sâmbătă 1 august: Bușteni – Gura Diham (cu "tractorașul") – Poiana Izvoarelor – Pichetul Roșu – Tache Ionescu – Mălăiești (BR si CR) – Padina Crucii – Culmea Tigănești – Platoul Vârful Scara – Vârful Omu (BG și BR).

Duminică 2 august: Vârful Omu – Valea Gaura – Bran (CR)


Un preambul oarecum sumbru al călătoriei mele este marcat de dimineață cu nori negri la plecare, urmați totodată și de ploaie. O atmosferă ce întregește temerile unei doamne cu mult în vârstă ce nu înțelege că trenul în care e suită nu este cel cu destinația finală dorită. Cu greu anii bătrâneții realizează la rugămințile asidue ale controlorului că își poate îndeplini în liniște drumul doar dacă în stația următoare așteaptă trenul de drept lăsat din grabă în urmă.

 

Răsfoind în gând cartea vieții prin al meu presupus viitor, revin la prezent citindu-mi paginile tinereții.

 

Deja obișnuit ca și când aș fi gazdă, îmi aștept prietenos temerarii unei noi călătorii de vis în gara Bușteni ce nu se lasă așteptați de data asta prea mult și pornim la drum; 8 la număr, cu soț, 4 fete 4 băieți.

 

Plimbarea cu tractorașul către Gura Diham e plăcută și totodată surprinzătoare pentru mine în partea finală. O adevarată metropolă mobilă luând naștere chiar lângă poalele muntelui. Cred că era mai multă lume acolo decât în toate stațiunile la un loc, bănuiesc că și mizeria pe măsură ...

 

Carpati.org

 

Mersul cu tractorelul se finalizează și după ultimele demersuri intrăm la pas spre ascensiunea de zile mari către culmi mărețe, mai întâi înaintând spre cabana Poiana Izvoarelor.

 

Carpati.org

 

Până la cabana Poiana Izvoarelor, de la intrare în traseu facem o oră. Aici Ruxi constată că viitorul cabanei este ferm asigurat în alb și negru de viitori feroce canini, dar până atunci există preocupări mai ample pentru ei, în acest moment joaca fiind pe primul loc.

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Chiar dacă pauzele lungi și dese reprezintă cheia marilor succese, căutam să ne dezmințim de această zicală și ne pornim înspre cabana Mălăiești.

 

Carpati.org

 

În depărtare admirăm Acele Morarului.

 

Carpati.org

 

Rămânând puțin în urmă, am ocazia ca la una din pauze să fac o poză cavalerilor unei imaginare mese rotunde. Din păcate acea întrunire nu a fost de bun augur.

Chiar dacă inima i-ar fi cerut să continue, forțând o accidentare serioasă, în urma dureroasei răni făcute la călcâie de ghete, Alexandra este nevoită să renunțe. E conștientă că nu mai poate înainta și mai mult rău și-ar fi putut face. Cu regret în suflet face cale întoarsă spre binele ei.

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Noi ne continuăm drumul pe poteci împădurite și totodată capturând cu aparatele foto "buruienile" întâlnite în drum, Ruxi dând dovadă de multă atenție în captarea lor.

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Carpati.org

  

Timpul se scurge cu folos și după momente importante de ascensiune, coborâm "la vale", dacă aș putea spune așa, către cabana Mălăiești. Durata ca timp parcursă de la cabana Poiana Izvoarelor a fost cam de aproape 3 ore.

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Fiind copil poteci de munte cutreieram,

Aerul curat îl respiram

Și la Mălăiești eu mă opream.

 

Mami și cu tati sănătoși să fie

În spate să mă ție;

Și pe alte ulițe de munte

Pe mine să mă poarte.

 

Carpati.org

 

Foarte plăcută panorama de la Mălăiești, mai ai puțin și spui că ai ajuns lângă o gură de Rai.

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Călătorului îi stă bine cu drumul. Pornim în ascensiune puternică spre Padina Crucii, efortul merită; suntem răsplătiți din plin cu peisaje frumoase.

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Ușor, ușor, înaintăm spre Lacul Tigănești ce în această perioadă pare mai mult o băltoacă decât un lac; drumul până aici nu este dificil, l-am considerat un drum de revigorare, de odihnă pentru ascensiunea ulterioară și totodată pentru ceea ce avea să fie cea mai spectaculoasă parte a traseului condimentată din plin datorită vremii.

 

Carpati.org

 

Ruxi, mare amatoare de maraton pe munte, că iute mai era la pas, de parcă în loc de inimă în piept avea un motoraș ce angrena întreg sistemul corpului omenesc, renunță a mai continua cu noi. Teama de vreme rea, cât și dorința de a prinde cele mai bune momente statice pe aparatul foto, o face să revină la Mălăiești cu promisiunea de a reveni pe drumul scurt a doua zi de dimineață înspre Vârful Omu. Din păcate renunță a mai continua pe același traseu cu noi a doua zi.

 

De aici, traseul ne solicită la maxim iar condițiile impuse de organizatori pe portal pentru participare la diverse ture clar că nu sunt puse degeaba sau de dragul de a le scrie. Pe vreme bună și tură scurtă, până la urmă ești de ajuns doar tu și aparatul foto, însă regulile jocului deseori la fața locului nu le stabilim noi, vremea la munte e schimbătoare.

 

Nu avem timp nici măcar să ne punem bine pelerinele că ploaia se și pornește serios să toarne pe noi. Din soare s-a facut ploaie, din zumzetul gâzelor s-au auzit doar tunete, din vreme bună și relaxare, călătoria s-a transformat în vânt și grindină. Timp de o oră năpasta peste noi s-a pornit.

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Nu ne-am hazardat, am ascultat îndemnurile lui Mihai, el fiind ultimul iar eu primul, am mers grupați. Fără fapte de ingnoranță, înaintăm încet cu băgare de seamă la marcaje. Ceața își spune cuvântul și cu toate astea cred că în astfel de momente prin vânt, ploaie și cu grindina în cap, aveam vederea mai bună ca a unui uliu în căutare de pradă. Poate și de teamă, nu de alta, dar drumul nostru avea porțiuni și cu margini de prăpastie.

 

Carpati.org

 

Vremea ne dă ușor pace după ce își face bine de cap, chiar la ieșire înspre Vf. Scara.

Parcă trăiesc între două lumi paralele, sunt la granița între bine și rău. De o parte a crestei peisaj mirific de vedeai în depărtare cât te țineau ochii și de cealaltă parte "drumul oaselor" acoperit cu totul de o ceață densă.

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Nu ne rămâne decât să înaintăm, nu puteam sta pe loc, nu era chiar așa de cald afară, chiar eram tentat să îmi scot mănușile din rucsac, plus că ceața printre noi încă era la ea acasă.

 

Zâmbesc … îmi aduc aduc aminte că la început de drum îi spuneam Găbiței că am să rămân ultimul să o pot impulsiona la mers, să nu rămânem mult în urmă. Îmi replică faptul ca așa merge ea, are mersul ei format; o aprob și îi dau pace.

 

Finalul primei zile de călătorie o are în rolul principal pe tânăra domnișoară cu mersul format, nițel murată și atinsă de frig, cu greu ajungem să ne ținem după ea, ce sprint și-a luat și noi în comparație parcă mergeam ca melcii.

 

Carpati.org

 

Spre sfârșit de drum fac câteva poze de jur împrejur, cine le vede zice că suntem nebuni la cât de clar se vede în depărtare, nici urmă că ar fi dat potopul peste noi.

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Cam după 4 ore și 30 de minute de mers de la cabana Mălăiești ajungem și noi la cabana Vârful Omu. Așadar prima zi de drumeție se termină după aproximativ 8 ore și 30 de minute pornind de la Gura Diham și finalizând la Vârful Omu cu un plăcut apus de soare.

 

Carpati.org

 

În cabană, ce de lume frate ! Totuși cam multă precipitare în glasul unora de la mesele alăturate. Poate că greșesc în cele ce le scriu acum, dar atmosfera de acolo m-a facut la un moment dat să cred că nu eram la cabană pe vârf de munte, ci mai degrabă în vreun bar din oraș, părere confirmată cred în sinea mea și de tânăra domnișoară ce își căuta aparatul foto lăsat pe masă și dispărut în ceață, poate și de cabaniera ce veni din cort în cort afară să își caute păturile disparute din cameră fără de voia ei … sau chiar de coada interminabilă facută la o cameră ca să îți schimbi hainele ude toate de pe tine. Poate că nu am avut cele mai bune haine de ploaie, dar sigur măcar o bucată de pelerină am avut la mine ce cât de cât m-a aparat de ploaie, atât cât a putut și ea.

 

Timpul trece și după ce cabaniera dă stingerea în sala de mese, ne îndreptăm și noi spre somn în ale noastre corturi. Sunt fericit, cortul și sacul de dormit și-au facut pe deplin datoria. Puteam spune că nu sunt aproape în aer liber la 2507 metri altitudine. Nici o problemă cu frigul, m-am simțit bine.

 

Dimineața pe răcoare, facem regrupare pentru poza de plecare, mai apoi la drum ne punem.

 

Carpati.org

  

Ne întoarcem puțin pe traseul de ieri ca să coborâm spre Valea Gaura. Pe drum ne este dat să întâlnim în locații diferite două oi rătăcite de grupul de "manechine" ce se lăsă pozat pentru ale noastre amintiri.

 

Carpati.org

 

La 10 minute de coborâre din Curmatura Hornurilor întâlnim un domn trecut bine de anii tinereții ce se scaldă pe al său chip de riduri format în anii bătrâneții. Dorința dânsului de munte redate și de rucsasul său cu cadru metalic, canțarola metalică de depozitare a mâncării și încălțările sale nu mă poate face decât să îl apreciez.

 

Traseul de această dată este bine marcat, nu doar pe hartă, ci și în realitate, cu un minus totuși pentru timpii expuși pe marcaje pentru accederea la Vârful Omu, ce nu prea aveau treabă cu realitatea decât doar dacă erai cal de cursă lungă.

 

După ore bune de mers unde între timp vom surprinde în calea noastră și flori deosebite de colț, ajungem la o porțiune de jnepeniș, zona dificilă de deplasare unde suntem puși în postura de a face puțin alpinism pentru a putea coborî stâncăria.

 

Carpati.org

  

Carpati.org

 

Pe lângă peisajele deosebite, nu pot să nu remarc în depărtare în partea dreaptă a crestei cum formațiunile de stâncărie sunt puse în așa fel de parcă formează corpul unui copilaș ce ne veghează drumul de la înălțime.

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Drumul nostru ne poartă pe lângă o succesiune de frumoase căderi de apă. Cascada cea mai spectaculoasă nu am putut-o prinde în poză, trebuia să mă dau mult prea mult în margine de prăpastie; am considerat că e de preferat să îmi continui drumul în siguranță …

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Finalul de traseu ne prinde într-o coborâre accentuată printr-o pădure de conifere marcată cu triunghi galben și cu amintirea de rigoare dată de afișe că suntem la munte, iar prin pădure nu suntem singuri.

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Potecile de munte se termină odată ce dăm de salbăticia civilizației din care facem parte, semn că de acum până la șosea pentru mașina spre Brașov mai sunt de mers cam 8 kilometri, parcurși cu amuzament mai ales că unul dintre oamenii civilizației ajungând în dreptul lui mă întreabă :

 

 – Cum e ? – A mers ?

 

 – Ce să meargă nene ?

 

 – Ai prins ceva ?

 

 – Ce să prind nene ?

 

 – Ai avut noroc la prins pește ?

 

 Mă bufni râsul,

 

 – Nene, cu a mea pălărie pe cap ce mă apără de soare, eu vin de pe munte cu rucsacul în spate de la Vârful Omu, iar astea de care crezi că îs undițe le zice bețe de trekking și mă ajută pe mine la mers. Da’ dacă vrei matale, leg o ață și pun și un ac în vârf și îl fac băț de pescuit :D

 

(în mod real sunt profund indignat de situație cu consimțământul de a spune ca îs mare amator de pescuit sportiv, de faptul că acolo erau afișe clare ce spuneau că zona piscicolă este în refacere, deci clar pentru tot omul cu bun simț că pescuitul era interzis până și pentru cel ce avea permis).

 

Durata totală de timp realizată pornind de la Vârful Omu incluzând și ultimii 8 km de drum parcuși ce ne-au scos la ieșirea din satul Simon la șosea înspre Bran a fost de aproape 7 ore cu mult soare.

 

Punct final de drumeție; nea’ Ion (îl găsiți la acest număr de mobil 0745021488 ) ne propune un târg acceptat și duși suntem până în Brașov la gară.

 

Carpati.org

 

Pentru mine călătoria se termină a doua zi, deja era târziu ca să mai prind trenul spre Galați, asta așa am crezut, însă cred că ajungeam de duminică acasă la ce întârziere au avut legăturile. Luni am așteptat trenul de Satu Mare spre Ploiești 115 minute în gară, ca mai apoi în final la Galați să ajung cu 130 de minute întârziere. La 1 noaptea ajung și eu acasă, obosit de drum, dar mulțumit. Am ajuns cu bine și cu inima plină de încântare față de cele petrecute în sfârșitul de săptămână ce abia trecuse.

 

Carpati.org

 

O drumeție plină de neprevăzut alături de oameni deosebiți ce înclină cu toții către o pasiune comună și anume dorul de munte.

 

Personal consider că a fost și o lecție de conduită și respect față de munte, în care am realizat cât de important este că mai bine să previi decât să tratezi, cât de importante sunt echipamentele ce le iei cu tine, calmul de care trebuie să dai dovadă atunci când la propriu ești bătut în cap de vreme cât și experiența acumulată de-a lungul drumețiilor avute ce cu siguranță vor fi repere pentru ceea ce va fi în viitor.

 

Carpati.org

 

Mulțumesc celor ce au avut bunăvoința de a citi cele scrise de mine, din minte și din inimă, așa cum am văzut eu întreaga drumeție prin ai mei ochi, auzite de ale mele urechi și simțite prin ale mele trăiri.

 

Vă salut și numai bine!



Joi, 13 august 2009 - 09:28 
Afisari: 4,925 


Postari similare:





Comentariile membrilor (12)

vasile.popescu
vasile.popes..
Caraba
 
1
Foarte frumos! Mă bucur că ați avut o noapte liniștită.

O mică nelămurire: cabana Diham nu e de fapt cabana Poiana Izvoarelor?

Eh... Felicitări pentru frumoasa tură! Ați avut un bun organizator... Carpati.org


Joi, 13 august 2009 - 08:06  

private_rayen
private_raye..
Cort
 
2
Felicitari. O tura cu de toate Carpati.org. Imi place foarte mult modul in care ai scris jurnalul. Seriozitate, umor, metafore, versuri...imbinate cu pricepere . Ture frumoase in continuare...si sa ai ce ne povesti ! Carari cu soare.


Joi, 13 august 2009 - 11:20  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
3
Minunat ,felicitari.Superbe imagini!Singura chestie care ma intriga putin este atmosfera de la cabana Omu,cel putin asta ma face sa nu ma cobor din Gutai Carpati.org


Joi, 13 august 2009 - 14:34  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
4
Doua zile de vis! Cand esti galatean si ai si o mica samanta de pescar in tine,poti sa te ascunzi prin munti,prin nori,prin Gauri...


Joi, 13 august 2009 - 19:46  

florinbv
florinbv

 
5
Foarte frumos jurnalul,felicitari.Te cunosc de ceva vreme dar nu ti-am dibuit talentul de povestitor ,chiar te pricepi la scris.Cu ocazia acestei ture splendide am putut simntii pe pielea mea ca un echipament adegvat este mai mult decat necesar pe munte.Astept cu nerabdare jurnalele viitoare in care sper sa ma regasesc si eu.Salutari.


Joi, 13 august 2009 - 22:10  

r4zv4n
r4zv4n
Busola
 
6
Felicitari pentru tura, mai ales ca vremea nu v-a fost chiar prietena. Din cate am inteles, langa Cab. Omu erau corturi. Se poate intinde cortul acolo? Mie mi se pare cam pietros terenul.


Vineri, 14 august 2009 - 15:05  

rupi2003
rupi2003
Caraba
 
7
@r4zvan: Așa am crezut si eu anul trecut la sfarsit de august. langa statia meteo nu e pietros, e nisipos, intra foarte ușor și iese la vant la fel de ușor. Iti poate spune Bamse mai multe.


Vineri, 14 august 2009 - 16:36  

r4zv4n
r4zv4n
Busola
 
8
anul trecut am fost impreuna la Omu. Ai uitat? Carpati.org 30-31 August


Vineri, 14 august 2009 - 17:18  

alex_sandrin
alex_sandrin..
Busola
 
9
Mulțumesc pentru aprecieri, mă bucur că a-ți găsit jurnalul meu interesant de citit.
@r4zv4n: în acea sâmbătă erau întinse în spatele cabanei 6 corturi, trebuie să îți spun, în cazul meu și al lui Mihai, corturile le-am pus pe timp de noapte așadar nu am nimerit chiar cel mai plat teren, eram puțin în pantă, însă în mod cert le-am "priponit" foarte bine în teren că a doua zi dimineață m-am chinuit puțin până am scos cuiele...


Vineri, 14 august 2009 - 18:20  

baltarel
baltarel
Busola
 
10
Felicitari!
,,Incet, incet, se face vinul otet" un proverb.
Cu mult curaj ai reusit sa surprinzi prin imagini si compozitie.


Vineri, 21 august 2009 - 22:54  

darvari
darvari

 
11
imi place


Luni, 7 septembrie 2009 - 10:56  

ruxu_oac
ruxu_oac

 
12
Hei, se pare ca v-a cam prins vremea urata asa cum am preconizat. Eu am vrut sa urc la omu si in aceeasi seara dar umbla ursu. Asa ca a doua zi, cu trezire pe la 10 jumate, am urcat pe brana caprelor si bucsoiu pana la omu si am coborat pe valea cerbului.
numa bine! sper sa ne mai intalnim


Marți, 8 septembrie 2009 - 14:46  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0772 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2021) www.carpati.org