Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Iunie 2024
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Iulie 2024
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

Online

Vremea
Varful Bulboace
Muntii Vrancei-Penteleu

Munții Tătaru: Cimitirul Eroilor și Cetatea Vămii (Muntii Buzaului)

    Ajunsă în zona de curbură, Creasta Carpaților pierde mult din semeția Meridionalilor, terminați brusc, prin abruptul Bucegilor.

   Folosindu-se de altitudinile modeste ale trecatorilor și de culmile prelungi lăsate spre sud, înca din cele mai vechi timpuri, oamenii au deschis aici locuri de trecere peste munți.

   Pe culmile domoale ale Munților Tătaru s-a scris una din cele mai glorioasa pagini ale istoriei noastre.

   Aici, tânăra armată română, care primise botezul focului în Războiul de Independență, a dat, în ,,bătalia trecătorilor" de la sfârșitul Primului Război mondial, jertfa a mii de tineri ofițeri și soldați.


   Am fi dorit ca această drumeție să o facem de Ziua Eroilor, de Înălțare, pe 5 iunie, dar la această dată trebuia să ne întoarcem acasă.


   Echipa: Adriana, Marin, Lucian și cu mine.

   Tura propriu-zisă începe la Valea Stânii, dar, pentru identificarea mai ușoară a zonei, vom posta și poza cu intrarea din DN1A pe drumul forestier de pe Valea Privarea.

   Locul se afla la circa 5km sud de stațiunea Cheia și, mai nou, chiar lângă indicatorul rutier de intrare în localitate.



Carpati.org



   Până la Valea Stânii, drumul parcurge 10-12km și se prezintă ca  acceptabil pentru orice mijloc auto.



Carpati.org



   Noi lăsăm mașina în dreapta fostei gări a trenului forestier ce a funcționat pe Valea Telejenelului până în anul 1972.



Carpati.org



   Aprovizionăm cu apă de la un izvorul aflat chiar sub podul de peste Paraul Cetații, imediat în stânga stației de tren.


   În aceasta zonă e bazinul de formare a Telejenelului, râu ce ia naștere din confluența aproape simultană a patru pâraie: Pârâul Alb, cu izvoarele în clina sudică a Vârfului Gropșoarele; Valea Stânii, un ogas sec, lung și cu chei înguste, dar și cu un izbuc puternic la iesirea din Cheile Văii Sânii; Pârâul Boncuța, mai firav, leneș și cu ape mâloase și Pârâul Cetății, ce îsi adună apele de sub Culmea Mănăilei și Pasul Tabla Buții.


   Un indicator aflat la marginea drumului ne promite că într-o ora putem ajunge la ținta calătoriei noastre, Cimitirul Eroilor.



Carpati.org


   Noi alegem să mergem în continuarea drumului forestier spre Pasul Boncuța, una din trecatorile joase ale Carpaților, 1078m altitudine.



Carpati.org



   După 500m de mers pe malul apei Văii Stânii, ajungem la un nou indicator plasat în locul de desparțire a potecilor.

   Prin Cheile Văii Stânii, traseul marcat BA (banda albastra) conduce spre Izvorul Hoțului și Șaua Chirușca, la fosta Cabană Ciucaș, în 4-4,5h.



Carpati.org



   Traseul spre Cheile Văii Stânii începe cu poartă deschisă.



Carpati.org


   Mai avem puțin până în Pasul Boncuța, pe drum ușor, caci pasul era traversat în trecut de calea ferată forestieră.

   Umbrele reci și umede ale dimineții se risipesc la intrarea în poiana ce materializează acum trecerea peste Carpați.



Carpati.org


   Facem un mic popas și un tur de orizont pentru mai buna orientare in teren.

   Din stânga noastră vine poteca de pe Culmea Văii Stânii. (Cum adică, culmea unei văi? Pleonasm, sau aberație?).



Carpati.org


   Pornim în continuare pe Creasta Carpaților, spre est, înscriindu-ne pe pantele domoale ale piciorului de munte.



Carpati.org



   Poteca trece printre braduții unei plantații tinere.




Carpati.org



   În stânga noastră, zona bine împadurită poarta numele de Valea Fetei și e locul de obarsie al Buzaului.

   După cum vedem, acesta, pentru început, își poartă apele spre nord.


   Noi urcăm pe marcaj BR (banda roșie), pe un drum de caruță, mai nou cu urme de ATV, cu plantație relativ tânară pe stânga și pădure matura de fag, pe partea dreaptă.



Carpati.org



  Urcăm prin razele tot mai puternice ale soarelui.




Carpati.org



   În treimea superioară a pantei primim din partea dreaptă poteca marcată cu  CR (cruce roșie), ce a intrat pe Plaiul Cetății la indicatorul de lângă mașina noastră.



Carpati.org


   Cu cât urcăm, zările se deschid și Culmea Zăganului ne dezvăluie o fața estica cu un relief mai calm decat cel cu care ne obisnuise din Stațiunea Cheia.

   Când ne apropiem de golul alpin, drumul nostru se înscrie pe câteva serpentine largi, care sporesc frumusețea locurilor.



Carpati.org



   Pe serpentina de mai jos.




Carpati.org


   Încă puțin și ajungem în Pasul Tabla Buții. Drumul e aproape orizontal și ne duce cu gândul la „Drumul mare de pe Plai”, de care am vorbit mai pe larg în articolul meu, „Drumuri uitate: Tabla Buții”.



Carpati.org


   Din trecatoarea ferestruită în culmea îngusta a Munților Tătaru pornim pe drumul ce duce spre sud, pe Culmea Mănăilei.



Carpati.org



   Drumul e aproape orizontal, se prezintă foarte bine pentru un drum de creastă și se întinde pe distanțe necuprinse.




Carpati.org



   Facem doar cațiva pași și ghicim departe, în dreapta, aproape de poala pădurii, zidurile de incinta ale Cimitirului Eroilor de la Tabla Buții, puse in evidență de o mână de brazi înalți.



Carpati.org



   Vremea e însorită și în jurul nostru ciocârliile se înalță spre soare însoțite de cântecul lor inconfundabil.

   Cu ochii dupa ele, era gata-gata să călcăm pe un puișor fugit din cuibul său pitit printre smocurile de iarbă înaltă. Îl trecem din mână în mână, îl pozăm și-l lăsăm să-l găsească ai lui...



Carpati.org



   Îl dăm din mână în mână.



Carpati.org



   Părăsim dumul de culme, vechiul drum roman, și coborâm pe potecă până la porțile cimitirului.



Carpati.org




   Cimitirul Eroilor ține de comuna Cerașu, de peste munte de Maneciu.

   Observ că zidul de împrejmuire a fost refăcut recent. Deasemeni și porțile de la intrare sunt noi.




Carpati.org



   Intram pe portile de lemn frumos lucrate si linistea din interior ne patrunde si pe noi. Doar vantul suiera din cand in cand prin cetina brazilor.



Carpati.org



  Crucile de piatra ale eroilor se aliniaza deoparte si de alta a incintei.




Carpati.org



  In capatul aleii se gaseste o piatra cu numele catorva dintre eroi.




Carpati.orgCarpati.org



Scoatem din rucsaci lumanarile si aprindem cate o lumina tremuranda pentru cei ce odihnesc cu cele cruci la capatai.



Carpati.org



  Printre eroi si multi ostasi necunoscuti.




Carpati.org



Pastram momente de reculegere... Niste tineri mai putin norocosi... Multi dintre ei, oameni de la tara (vedem monumente inchinate lor in toate satele), poate erau pentru prima data la munte... Locuri minunate, impreuna cu camarazii, ca intr-o tabara din zilele noastre... Numai ca, peste zi, unii dintre ei mai mureau... si asta risipea toata bucuria! Cu sufletul mai usor, iesim pe poiana din fata si praznuim, ca niste buni crestini dupa savarsirea celor sfinte.



Carpati.org


Dupa masa ne indreptam spre crucea de piatra aflata pe culmea muntelui, in dreptul cimitirului. Se cheama Crucea Doamnei si nu stiu daca are legatura cu cele vizitate de noi mai inainte.



Carpati.org


De pe culme privelistea e atotcuprinzatoare: spre est remarcam cupolele imense a trei munti, Tatarul Mare, Malaia si Siriu (Bocarnea). Mai in fund, varful tuguiat al Penteleului e locul de torsiune al lantului carpatic. Pe partea cealalta, Zaganul inchide zarea spre vest, iar platoul Bobu-Grohotis e ascuns dupa un nor. Si maine vom avea noroc de vreme buna, cand vom gasi si acele locuri tot insorite.



Carpati.org



Spre nord, la vreo suta de metri distanta, descoperim zidurile unei cetati.



Carpati.org



   Cotlonim printre zidurile cetatii.




Carpati.org



Cu toate ca am tot auzit de ea, nu am gasit-o trecuta pe nici o harta, iar noi abia acum i-am gasit locatia. Se pare ca a fost ridicata de austrieci prin anii 1736-1739, sub comanda generalului Lubkovitz. A functionat ca cetate de granita si ca punct vamal pe drumul comercial de care am vorbit. In 1788, armatele turcesti reusesc sa cucereasca intariturile austriece din zona, cu exceptia acestei cetati. De pe varful din spatele zidurilor privirea alearga pana departe. De aici si pana in Pasul Tabla Butii mergem printre urme de transee si cratere de proiectile. Ne intoarcem in trecatoarea de pe culmea principala.



Carpati.org



  Ne intoarcem in Pasul Tabla Butii mergand tot pe drumul roman.



Carpati.org



Din Pasul Tabla Butii, traseul de creasta al Carpatilor, marcat cu BR (banda rosie), continua pe Culmea Muntilor Tataru, prin saua unde isi are izvoarele Raul Buzoel si continua prin Muntii Siriului spre Poarta Vanturilor si Lacul Vulturilor. Pana acolo am putea face cam 3-4h.



Carpati.org



Noi coboram spre Pasul Boncuta, pe unde am urcat de dimineata.

Vedem in poiana o floare de Sangele voinicului. Daca as fi un romantic m-as gandi la sangele varsat pe aici in toamna lui 1916...



Carpati.org



Dupa 15-20min. de coborare prindem poteca marcata CR (cruce rosie) de pe Plaiul Cetatii.



Carpati.org



Marcajul e refacut de curand si ne ghideaza bine prin padurea batrana de fag. Poteca e putin umblata si uneori urma ei lipseste cu desavarsire.



Carpati.org



Dupa un timp facem un popas.



Carpati.org



.Remarcam un pui de fag,viitorul acestor codri.



Carpati.org







Dupa mai putin de o ora revenim la masina, lasam rucsacii si dam o fuga peste rau, la Cabana de vanatoare Valea Stanii. De aceste locuri ma leaga nenumarate amintiri, caci poiana dintre cabana si rau e mostenita de la bunica si aici am venit in multe veri la coasa.Carpati.org



  Poiana mea, dintre gardul cabanei si Paraul Valea Stanii.




Carpati.org



Aruncam o privire si spre Vf.Zaganu, Coltul Vanatorului si Culmea Suvitelor. Aceasta din urma e despartita de Culmea Zaganului de Cheile Paraului Alb, dar din fotografie ele nici macar nu se ghicesc.



Carpati.org



In drum spre masina culegem tataneasa. De fapt de la aceasta planta se foloseste mai degraba radacina...



Carpati.org



Si Trei frati patati. Patati cu stropi de roua. Se vede ca au stat la umbra toata ziua...





Carpati.org



Ne imbarcam in masina si pornim in aval, pe malul drept al Telejenelului, spre finalul unei ture incantatoare, fara prea mari performante tehnice, dar cu multe ingrediente pentru suflet. Mai amintiti-va si de cele uitate!


  Drumuri cu soare!



   (Jurnalul a fost postat pe 10 iunie 2008 si ,,cosmetizat" pe 30 august 2009.)









Duminică, 30 august 2009 - 15:39 
Afisari: 23,323 


Postari similare:





Comentariile membrilor (7)

joffre
joffre

 
1
Minunata tura,mi-a placut in mod deosebit si prin obiectivele atinse,in special Cimitirul eroilor ,unde a-ti aprins lumanari in memoria celor cazuti,a-ti tinut un moment de reculegere .Eroului necunoscut i se cade a-i dedica celebrul epitaf - NUMELE TAU NECUNOSCUT ,GLORIA TA NEMURITOARE . --dar si celorlanti eroi aceiasi glorie nemuritoare, si UN GAND PIOS .


Vineri, 6 iunie 2008 - 21:31  

emi.cristea
emi.cristea
Caraba
 
2
Cheile Paraului Alb este una din poftele viitoare. In ultima zi din mai am parcurs la pas traseul Poiana Stanii - Paraul Sterpu - Zaganu - Saua Gropsoare - Valea Stanii - Poiana Stanii.
In Poiana Stanii, Clubul Floare de Colt din Brasov va tine Trofeul Brasovului, pe 11-13 iulie 2008.


Sâmbătă, 7 iunie 2008 - 01:06  

mike
mike
Rucsac
 
3
Faina tura, cu pajisti si poteci largi, o placuta plimbare ce sa mai Carpati.org


Sâmbătă, 7 iunie 2008 - 16:00  

skantz
skantz
Busola
 
4
Frumoase locuri! Cu cat citesti mai multe astfel de jurnale despre locuri nevazute te apuca o ciuda tot mai mare. Ce tara frumoasa avem si atatea locuri minunate ne scapa! Felicitari pentru tura! As vrea sa vad si eu plaiurile acestea!


Duminică, 8 iunie 2008 - 12:25  

alexus
alexus
Busola
 
5
Of, cata verdeata! Imi vine sa-mi fac rucsacul. Frumoasa tura.
Bravo!


Luni, 9 iunie 2008 - 23:39  

mrz
mrz

 
6
Multumesc!
As vrea sa stiu daca credeti ca, in aceasta perioada, s-ar putea ajunge cu masina (Suzuki SX4, 4x4) in Pasul Tabla Butii (pentru ca vom merge cu copiii -cea mica avand 3ani)


Vineri, 27 martie 2009 - 22:11  

ioanstoenica
ioanstoenica..
Coarda
 
7
Am gasit jurnalul cautand sa aflu pe net cum se cheama muntii aceia dinspre sud de Ciucas... ca ii vedeam pe o harta din satelit si pareau sa aiba o creasta despadurita destul de lunga... Asadar era vorba de muntii Tataru, aflu acum, despre care aflu (din poze, dar si din descrierea obiectivelor) si ca ascund atatea frumuseti ce merita vazute! Binee, toti muntii au, dar unii parca iti creaza asa o imagine mai calda in suflet. Sper sa ajung si eu la primavara/vara pe acolo... intr-o excursie de mai multe zile, sa pot sa vad si sa simt cat mai mult.

PS: mi-a placut precizarea legata de mersul la coasa, ma duce cu gandul la dealurile unde mergeam vara in copilarie, la stransul fanului... Erau tot prin zona, pe langa Slanic, poate de aceea imi par muntii astia apropiati mie, desi nu am fost inca acolo. Carpati.org


Duminică, 28 martie 2010 - 23:56  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0858 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org