Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Iulie 2024
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

August 2024
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Vremea
Varful Papusa
Muntii Parang

Macin: Muntele Carol (Muntii Macin)

   Masivul Măcin e format în cea mai mare parte din culmi paralele orientate pe direcția nord-sud.

   O ramură de circa 15-20km lungime se desprinde din culmea principală, transversal, spintecând câmpurile largi până la Brațul Măcin și chiar trecând de el, până în Popina Blasova din Balta Mare a Brăilei.

   Acest ,,pod” , cu înălțimi de peste 250m, pare tocmai potrivit pentru a încerca o traversare a Dobrogei de la Dunăre la Mare, idee care ne-a tot dat târcoale în această primăvară.

   Pentru a vedea cum stau lucrurile în teren și cum poate fi traversat răvășitul Iacobdeal, am trecut Dunărea într-o dimineață a lunii aprilie.

 

   Din drumul Măcin-Constanța facem dreapta spre localitatea Turcoaia și după 5km de drum reabilitat ajungem pe malul Brațului Măcin.

 

/Iacobdeal/img_8367-j2.jpg

 

   De la fluviu ne întoarcem privirea spre munte și alegem din ochi calea cea mai scurtă de a ieși din sat spre pantele vestice.

   Locul pe unde urcăm agale în soarele dimineții se numește str. Bradului.

   În aceste împrejurări mă gândesc că numele ar putea veni de la vreun brăduleț din acela parfumat găsit în colbul drumului. Despre vreo creangă de cetină nici nu poate fi vorba în arșița Dobrogei.

 

/Iacobdeal/img_8372-j2.jpg

 

   În schimb găsim liliacul bătut în floare. Pare hotărât să sară gardul pentru a parfuma întreaga stradă.

 

/Iacobdeal/img_8376-j2.jpg

 

   O carucioară pentru măgăruș. Pentru comparație gândul îmi zboară la faetoanele de la Izvoarele Sucevei, care lungi, trase de cai cu copitele cât casca infanteristului.

   Am văzut acolo cum loitrele gemeau sub greutatea a vreo 20 de marmite cu lapte adus la centrul de colectare.

 

/Iacobdeal/img_8379-j2.jpg

 

   Într-o curte zărim un cățel ce-și duce viața într-un butoi, asemeni lui Diogene din Sinope, filosof fondator al curentului cinic, cel care, la lumina zilei, căuta cu lampa sa un om.

   (Mai târziu Emil Cioran, sătul de atâția ,,salvatori ai lumii” care făcuseră la vremea lor din lumea aceasta un iad, remerca: ,,cu lampa sa, Diogene cauta un indiferent”.)

 

/Iacobdeal/img_8385-j2.jpg

 

   De oriunde e privit, Vârful Iacobdeal se înfățișează ca un munte mâncat, la propriu, de carierele de exploatare a granitului.

   Numai un pinten vestic mai păstrează (încă) o imagine cât de cât alpina a locurilor.

 

/Iacobdeal/img_8397-j2.jpg

 

   De pe o șa intermediară avem o primă vedere spre Culmea Pricopanului.

   În plan mai apropiat distingem un meandru al Brațului Macin și balta Iglița, amenajată acum ca fermă piscicolă.

   Dealtfel, cu ceva vreme in urmă și comuna Turcoaia se numea tot Iglița.

 

/Iacobdeal/img_8408-j2.jpg

 

   Depășim craterul unei exploatări parăsite și ne inscriem pe un pinten stâncos.

 

/Iacobdeal/img_8419-j2.jpg

 

   Fără o cărare bine conturată ne alegem singuri locurile prin care depășim prispele stâncoase.

 

/Iacobdeal/img_8483-j2.jpg

 

   Ajungem aproape de culmea muntelui și admirăm versantul nordic, totdeauna mai sălbatic în peisaj.

 

/Iacobdeal/img_8422-j2.jpg

 

   Facem un popas și mai jos vedem (și mai ales auzim) forfota concasoarelor ce mărunțesc blocurile de granit desprinse din pereții carierelor.

 

   Mă gândesc la cele câteva cariere vechi, parăsite, de sub vârfurile Ghinaltu si Călcata. Acolo, la marginea prăpastiei, se pot vedea așchiile de piatră rămase în urma cioplirii blocurilor de granit.

   Altădata din granitul de Măcin se obțineau pavele pentru multe din străzile Europei, borduri, pietre de moară, blocuri fățuite pentru fațadele edificiilor impunătoare, ori piedestalul statuilor...

 

   Acum munca meșterilor cioplitori (mulți dintre ei italieni, ori nemți) a fost preluată de mașinile zgomotoase, care marunțesc roca pentru obținetrea diverselor materiale de construcție, așa-numitele ,,agregate de carieră”: macadam pentru terasamentele de cale ferată, ,,piatra mărgăritar” pentru betoane speciale și mixturi asfaltice.

   Știu sigur că autostrada A2 are covorul asfaltic realizat cu pietris din carierele de la Iacobdeal.

 

   Am remarcat că pietrișul concasat si sortat pe platforma industriala din imagine cade intr-un put vertical, pâna la o bandă rulantă, la început subterană.

   Aceasta iese la lumina zilei la marginea satului, pentru a putea trece mai jos peste șosea.

   Transportul acesta mecanizat se face până în port, unde materialul e încărcat direct în barje, ori e stocat în grămedi de dimensiunile unor munți.

 

   Când România va fi brăzdată de zeci de autostrăzi, Munții Măcinului vor fi deja o amintire...

 

/Iacobdeal/img_8423-j2.jpg

 

   Ne continuăm ascensiunea spre vârful muntelui.

 

/Iacobdeal/img_8425-j2.jpg

 

   De sus privim în urmă localitatea Turcoaia și panglica albastră a Brațului Măcin.

 

   În anul 1964 s-a încheiat construirea unui dig inelar în lungime de 152km și o înălțime de 4m, care a transformat fosta Baltă Mare a Brăilei în 72 000ha de teren arabil.

   În vreme circula o glumă că ,,Balta Brăilei a fost atât de bine desecată că deja e nevoie masivă de irigații...”

 

   Dar în Balta Brăilei și-au găsit adăpostul și mulți nelegiuiți, unii dintre ei intrând demult în legendă.

   În anul 1900 copilul Adrian Zografi (Panait Istrati) se muta cu mama sa în Comorovca, mahala a Brailei unde avea să cunoască povestea proscrisului Codin, cel ascuns pe plăvile bălții.

   În 1963 regizorul Colpi va ecraniza romanul lui Istrati ,,Codin”.

 

   În anii 20 ai secolului trecut, banditul Terente avea să devină la rândul său ,,regele bălților”, mai ales în 1924, când răpește doua fete de pension și le ascunde pe canalul Craiva din Balta Brăilei.

 

   Mai încoace, prin 1970, parintele Manuil Petrov din Carcaliu va da o noua aură locurilor în urma minunilor la care se va fi dat. (Vezi Articolul meu ,,Oameni de lângă noi: rușii lipoveni.)

 

/Iacobdeal/img_8429-j2.jpg

 

   Ieșim la culmea principală a muntelui.

 

/Iacobdeal/img_8433-j2.jpg

 

   Ne îndreptăm spre Vârful Iacobdeal, care acum e ascuns sub un val de steril de la un din carierele de pe celălalt versant.

 

/Iacobdeal/img_8443-j2.jpg

 

   Ne apropiem cu grijă de marginea craterului, unde terenul e instabil de la numeroasele explozii.

 

/Iacobdeal/img_8451-j2.jpg

 

   Ajunși pe cel mai înalt loc ne dăm seama că Vârful Iacobdeal de 341m alt. va fi fost mâncat demult de catre cerierele de exploatare.

 

   Într-un timp Vârful Iacobdeal s-a numit Muntele Carol.

   Acest lucru s-a întâmplat după ce, la 28 aprilie 1902, el a fost urcat călare de către primulministru Dimitrie Sturza și după ce pe vârf a fost montată o placă comemorativă legata de acest eveniment.

 

   Pe placa de bronz, sub însemnul coroanei regale, citim:

 

   ,,MUNTELE CAROL, 336 metrii dasupra nivelului Marei Negre.

     Denumirea dată acestui munte la 28 Aprilie 1902, cu ocaziunea inaugurărei Asociației comercianților din Brăila, dă DIMITRIE STRRDZA, care a urcat în 38 minute, la vârsta de 70 ani.

     Fiind pentru a treia oară prim Ministru al României sub domnia Marelui Rege CAROL I ”

 

 

/Iacobdeal/dsc03236-j1.jpg

 

   În prezent placa desprinsă din munte se afla în holul principal al Școlii generale din Turcoaia.

 

/Iacobdeal/img_8454-j2.jpg

 

   De pe marginea instabilă a craterului privim la hăul creat de exploatare în inima muntelui și încercăm să refacem cu ochii minții forma inițială a vârfului.

   Probabil că s-au excavat în timp atât de mult material cât ar fi fost necesar la ridicarea a 10 Piramide ale lui Keops...

 

   Am convingerea că toate astea și dintr-un scop pragmatic, nu doar din ură față de monarhie...

 

/Iacobdeal/img_8457-j2.jpg

 

   Spre sud-vest vedem cum în coasta Muntelui lui Manole s-a îndepărtat stratul de steril (așezat mai încoace ca niște mușuroaie) în vederea deschiderii unei alte cariere de granit.

   E momentul sa ne amintim și de exploatările de sub Vârful Șerparu din culmea Pricopanului, exploatări parcă hotărâte să șteargă cu totul muntele de pe fața pământului...

 

/Iacobdeal/img_8474-j2.jpg

 

   Coborâm spre sat pe un alt traseu, pe piciorul ce se leagă în partea de jos cu Muntele lui Manole.

   Spre nord vedem locurile prin care am urcat ceva mai devreme.

 

/Iacobdeal/img_8477-j2.jpg

 

   Înainte de a ajunge la primele case din sat, descoperim un mic izvoraș în coasta umbrită a muntelui.

   De partea cealalta a muntelui, un astfel de izvoraș firav a fost zgândărit de una din cariere și, în timp, apa lui, încet-încet, a dus la crearea unui lac verde, cuprins ca într-un căuș între pereții carierei astfel abandonate.

 

/Iacobdeal/img_8485-j2.jpg

 

   Lângă drumul colbuit ce încinge muntele pe la poale privim o stână, ridicată în aceste locuri sterpe din alte materiale decât cele pe care le știm din Carpați.

   Aici fundația e ridicată din pietre de granit, pereții din chirpici, iar acoperișul e din stuf.

   Bănuim ca interiorul e așa cum prevăd normele europene: gresie, faianță, inox, mulgători automate, apă curentă etc.

 

   /Iacobdeal/img_8487-j2.jpg

 

   Și ce brânză de capră găsim în piețele din Brăila și Galați!...

 

  

   Într-o economie globalizată stâna asta din Turcoaia poate zdruncina multe multinaționale și mari lanțuri comerciale doar prin simplul fapt că ea nu are costuri...

 

   Când Europa se clatină, iar tu ești pe picioarele tale și în curtea ta, n-ai unde cădea...

 

 

 

 

 

 



Joi, 10 mai 2012 - 16:46 
Afisari: 4,483 


Postari similare:





Comentariile membrilor (9)

gigicepoiu
gigicepoiu
Rucsac
 
1
Cu totul intamplator acest jurnal este postat, iata, astazi 10 Mai, ziua de nastere a regelui Carol I, devenita astfel ziua regalitatii in Romania.


Joi, 10 mai 2012 - 16:56  

ratza
ratza
Busola
 
2
Dacă istoria mi-ar fi fost predată în modul în care o expuneți dumneavoastră, foarte probabil că astăzi aveam o altă carieră. Nu-mi rămîne decît să aștept o viitoare întîlnire Carpati.org


Joi, 10 mai 2012 - 18:49  

catalinlamunte
catalinlamun..
Caraba
 
3
În noiembrie 1878, Dobrogea, cu un adevărat mozaic etnic, redevine pământ românesc, iar Carol I adreseaza o Proclamație:

„Soldați! – azi veți pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc!
În această nouă Românie veți găsi o populațiune care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veți găsi și locuitori de alt neam și credințe. Între ei veți găsi mahomedani, ale căror obiceiuri se deosebesc de ale noastre. Vă recomand cu deosebire să respectați credința lor. Fiți în mijlocul noilor voștri concetățeni anteluptători ai legalității și ai civilizației Europei”.

Istoria e lungă...mai sunt multe de spus.

Felicitări pentru jurnal!


Joi, 10 mai 2012 - 19:29  

kya
kya
Coarda
 
4
Deosebit!


Joi, 10 mai 2012 - 21:38  

andrei.st
andrei.st
(admin)

 
5
Faine locuri, multumesc Carpati.org


Vineri, 11 mai 2012 - 12:22  

wolfy
wolfy
Caraba
 
6
Interesant jurnal, iar încheierea este pur și simplu excelentă!


Vineri, 11 mai 2012 - 13:15  

zentai
zentai
Coarda
 
7
E de "pesa" , sefu'Carpati.org
Felicitari!


Vineri, 11 mai 2012 - 17:35  

gigicepoiu
gigicepoiu
Rucsac
 
8
@ratza: nu-nu! Daca asa stau lucrurile consider ca ar fi mai bine sa vorbesc nu depre istorie, ci despre afaceri. Zilele astea firma mea implineste 17 ani. E mai valabil sa sti sa faci bani decat sa spui povesti...
Aici, pe sait, vin si eu cu lucrurile interesante pe care le descopar in turele de pe munte,sau de aiurea, de prin tara. Si aici ai dreptate, activitatea asta e mai frumoasa decat prima...

@catalinlamunte: frumos! Clipe mari in istoria noastra. Asta anticipa ordinul lui Antonescu la trecerea Prutului.

Multumesc tuturor pentru cuvintele frumoase despre tema jurnalului!
Numai ca ne-am luat cu vorba si n-am tras concluzia la motivul pentru care am urcat pe Iacobdeal. Muntele nu se poate traversa peste varf. Cel mult se poate ocoli pe la baza, pe versantul sudic.


Vineri, 11 mai 2012 - 17:35  

ioan44nelu
ioan44nelu

 
9
Foarte fain,multam.


Sâmbătă, 12 mai 2012 - 22:32  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0571 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org