Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Mai 2024
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Iunie 2024
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Gutai
Muntii Oas-Gutai

Intr-o zona de Rai, o bucata de plai din Bai (Muntii Baiului)

First contact cu Mtii Baiului

Perioada: sfarsit de noiembrie 2011

Participanti: sunny(Raluca), letitia_moldovan(Leti) si eu cu mine.

 

Intr-o sambata de noiembrie fara perspectiva de a iesi pe munte, stateam si imi faceam un traseu de urmat prin Baiului unde nu ajunsesem pana atunci.

Fara sa ma gandesc prea mult, cu sangele clocotind de dor de munte o abordez pe Raluca si o intreb daca merge intr-o tura. Asta era pe la pranz. Imi spune ca ar fi interesant, ca are si o prietena care ar vrea sa mearga si ea, adica Leti. Eu ii propun sa mergem in Baiului pe traseul Sinaia-Piscul Cainelui-Vf.Baiul Mare-Azuga (stiam ca e lung). Ramane sa ne auzim mai tarziu pentru confirmare. Intre timp invarteam hartile, de nerabdare cred. Aveam mancarimi in talpi.

Timpul trece si se face noapte, zece seara, multa liniste.

“Ralucaaaa mai mergem maine undeva au ba?

Pai nu stiu ce sa zic, sa vad ce zice si Leti.”

Spontan ne organizam sa ne vedem in gara a doua zi dimineata, urmand ca in tren sa mai discutam traseul pe care urma sa mergem. Leti stia zona Baiului.

Toate bune si frumoase!

Dimineata ne-am intalnit in gara, am luat acceleratul si n`amo a Sinaia.

In tren, na ca pe tren, mai o discutie, mai un somn, mai niste tinerei galagiosi si nefricosi, chestii de tren ce pot spune. SI multa ceata care ne punea pe ganduri, pana pe la Comarnic cand soarele m-a gasit.

Am stabilit traseul urmand sa urcam pe Plaiul Tufa, traseu nemarcat oficial, dar cu un marcaj forestier rosu, pana la Stana Mare- Varful Cumpatul-Saua Baiului si coborare pe Zamora, aici exista un marcaj oficial Cruce rosie pana in Busteni. 


Traseul urmat, cu albastru

/baiului/375938_304679906223342_100000440059369_1092804_908262708_n.jpg

In sfarsit Sinaia, scapam de guristi, care erau tare nelamuriti ca noi mergem pe munte sa ne plimbam, nu puteau sa inteleaga ce ar putea sa-ti placa sa mergi de nebun pe coclauri. Si ne mai miram ce se intampla cu tineretul din tara asta.

 

Vreamea destul de rece, frigul imi cam dadea bobarnace peste urechi. Facem ultimele retusuri si completari ale tinutei si baga mare, catre valea mare, pardon Valea rea.

O traversam si intram in padure cu voie buna. Leti ne-a cerut sa facem tot posibilul sa nu ne prinda noaptea pe traseu. Parerea mea era ca nu ne-ar fi prins nici daca tragem un pui de somn la Stana Mare.

Fiind intelegatori am decis sa-I facem pe plac.

Normal in padure intrati, urcam. Si urcam pe un covor gros de frunze ruginii, in care m-as fi tavalit putin asa de dragul amintirilor din copilarie.

Eu cu Raluca ne tinem de Leti ca puii de closca si urcam, mai pieptis, mai in zig-zag fiecare dupa posibilitati si dupa placere.

Incercam sa cautam marcajul forestier care ar fi trebuit sa ne duca sus pe culme de unde urma sa facem dreapta spre Stana Mare.


Loc de balaurit

/baiului/007.jpg


La un moment dat necuratul isi baga coada, nu stiu unde si-o bagase inainte, dar nu mirosea a bine, de coada vorbesc si facem dreapta pe o iluzie de poteca care urma curba de nivel.

Acum o sa zic ca dracu ne-a pus, dar iar sare asta de chiur in sus ca nu e vina lui si are dreptate, dar fie vorba intre noi, coada a cui era?


Loc de balaurit 2

/baiului/310266_2190113117628_1391125683_31877922_529155767_n.jpg

Mergem noi asa o vreme pe curba de nivel, balaureala si alta nu si ajungem la o vaiuga, valcel, vale mica cum vreti sa-I spuneti, o traversam “eroic”, ne dadeam indicatii intre noi pe unde sa o luam, aventura si alta nu. Si sa nu uit, panta era destul de abruta si se aluneca pe frunzele cazute intr-o veselie, noroc ca aveam betele la mine, sincer am vrut sa scap de unul, dar Raluca nu a vrut sa foloseasca.

Am facut o pauza de analiza a situatiei, am zis ca daca mergem pe curba de nivel tot pe acolo o sa ajungem si am decis sa cautam poteca de care stia Leti. Am continuat tot asa pe curba de nivel o perioada, cautand semne de poteca sau vreun marcaj forestier, dar mersul asta inclinat mi-a cam slabit suruburile de la cat de sucita imi era glezna pe panta aia abrupta.

Poteca nu a dorit sa-si faca aparitia, dar in schimb am intalnit un alt valcel putin mai mare ca primul, l-am traversat sa vedem ce este dupa culme. Dupa culme spre bucuria mea si a Ralucai am vazut vreo 4-5 capre negre care ne priveau curioase “ Ce fac astia bai nene prin padure pe aici? Nu au treaba acasa?Ne deranjeaza de la siesta” probabil isi spuneau ele in mintea lor de ciute. Si chiar asa era, isi faceau siesta pentru ca le-am vazut culcusul de unde plecasera.

Ne strangem toti trei pentru o mica sedinta, sa analizam situatia si sa luam o decizie. Am scos harta Bucegilor care spre norocul nostru avea un colt si cu zona in care ne aflam noi. Am identificat valcelul unde eram noi si atunci ne-am decis sa urcam pana sus pe culme(Plaiul tufa).

 

Raluca a gasit si marcajul forestier, dar care cred ca era altul si nu cel initial pe care pornisem, probabil marca o alta ruta care venea din Valea Rea.

Am urcat pana pe culme, fiecare in ritmul lui, cu treaba lui, dar fara sa pierdem contactul vizual intre noi. Eu l-am pierdut la un moment dat, cand am trecut prin niste balarii si mi-a intrat pe gat un scaiete, frunza, ceva, naibii stie si nu stiam cum sa-l scot sa nu ma inec. Pana la urma am bagat apa la greu pana s-a dus in stomac, si din cauza asta mai tarziu pe traseu am ramas fara apa.

Partenerele de tura erau déjà sus , savurau o gustarica. Savurasem si eu una si mai mica, dar fara voia mea.

Aici pe culme,este foarte vizibil pe copaci un marcaj forestier alb care tine pana la Stana Mare.

Mersul prin padure pana la stana a fost lejer, un prilej sa-mi trag sufletul dupa urcatul ala pieptis.

Sincer, chiar daca am balaurit putin prin padure si am pierdut ceva timp, mie mi-a placut, stiam foarte bine ca nu suntem in pericol, plus ca mergeam oricum in directia dorita, doar ca putin mai jos decat ar fi trebuit. Astfel de lucruri dau un farmec aparte turelor pe munte, mai ales cand stii mereu ca esti pe calea cea buna.

Asta nu inseamna ca as incuraja mersul prin locuri nemarcate sau care nu le cunosti, dar in cazul de fata nu se punea problema.

Am ajuns la stana. Ptiu drace! Ce bine, mereu cand vad o stana stiu sigur ca poate sa ninga, poate sa ploua eu sunt intr-o stana noua…la adapost. Ofera adapost si iti creste moralul.


Leti trece linia de finish la Stana Mare

/baiului/384375_2190113917648_1391125683_31877925_444436405_n.jpg


Ridic privirea si……

Dar cine se scoboara in zare,

Invaluit in soare?

Cine sa fie oare?

E Petrica Doamne!

 

Pixelul albastru e Petrica

/baiului/013.jpg

Da, e Petrica, care cobora singur fara rucsac, doar cu un bat in mana. Ne-am salutat, am schimbat cateva vorbe si fiecare pe drumul lui.Sincer nu ma asteptam sa-l vad intr-o asemenea ipostaza si in acel loc.

Raluca inocenta ne intreaba “Era Adrian Nastase?” 

Zambete pe fata mea si a lui Leti.

Raluca draga se cunoaste ca nu ai lucrat la Apaca unde cand aparea Petrica, toate doamnele si domnisoarele strigau in cor: “Petre Roman te iubim, ori te “auto-cenzurat”, ori murim”.

Am mai comentat putin pe marginea personajului si am inceput sa urcam catre Vf.Cumpatu.


Leti pregatind crosa 5 sa dea la gaura 9

/baiului/029.jpg

Leti a impus ritmul si am incercat sa-l tin, totusi diferenta de varsta isi spunea cuvantul. Pe langa varsta, fiind prima data in Baiului nu pridideam cu admiratul privelistilor, aveam capul ca la girofar nu stiam unde sa ma mai uit si cand ma uitam dupa Leti si Raluca vedeam cum mai puneau ceva distanta intre noi.


Un scafandru ratacit in Bai(e)

/baiului/064.jpg


Stana Mare

/baiului/033.jpg

Imi place Baiului, chiar daca nu are stanca, e un bun mediu de antrenament si de facut ture asa de plimbare, chiar daca mai da unul cu motocicleta peste tine. Da, dupa ce am ajuns la drumul de pe creasta, era un ghidonist cu motorul , se dadea fat-frumos cu obrazul gros.


Am vrut sa-l intrebam ceva, i-am facut semn, ne-a ignorat total. Urat din partea lui.

Noi sa fim sanatosi.

Ajungem si la intrare pe Zamora. Aici era un grup de domni si doamne mai in varsta, in jur la 50-60 de ani. Spre bucuria noastr, Leti se cunostea cu ei, asa ca am profitat si am ramas cu ei sa luam o pauza de gustarica. Am “cersit” niste apa, si mi-am potolit putin uscaciunea gatului. Tot respectul pentru ei, mi-as dori ca si eu la varsta lor sa fac ture pe munte. Am cerut niste indicatii de la ei privind traseul pana in Azuga si chiar pana in Piatra Mare in perspectiva viitoarelor ture in zona.


Pe Zamora

/baiului/388362_2190116637716_1391125683_31877938_594482578_n.jpg


Coborand impreuna ne-am imprietenit repede vorbind de una, alta. La a doua stana care este pe traseul CR, cea de dinainte de padure, ne-am oprit sa luam apa. La prima nu ne-am dus ca urla un aghezmuit de cioban de parca il tragea careva in teapa si culmea tupelui, urla la noi.

Urli la noi ma? @&*04#$!@#$%(auto-cenzurat).

La stana de unde am luat apa, petrecere in toi, masini trase, vinul curgea valuri probabil, dar noi nu am vazut, purcelusul la protap, dar nici asta nu am vazut.

Aici ca sa iei apa trebuie sa vina ciobanul sa dea drumul la robinet. Asta nu am mai vazut, izvor captat cu robinet. Robinetul se afla intr-o groapa acoperita cu o tabla, trebuie sa fii atent la detaliul asta.

Oricum a fost dragut si ne-a lasat sa luam apa, ciobanul de aici zic.

Pornim pe forestier spre Busteni (inca se analiza daca mergem acolo sau in Poiana Tapului). Ma pomenesc la un moment dat primul in fata, iar m-am dus de nebun inainte. Totusi am rarit pasul si m-am alaturat grupului format din colegele mele de tura si doua doamne, doamna x si doamna y, nu le dau numele ca nu am acordul lor.

Am mers pe forestier cam vreo doua ore intr-o atmosfera de voie buna, cu povesti, glume, povestiri, totul placut. Nici nu mai simteam ca degetul mic de la piciorul drept sapa sa scape din bocanc, si asta micu` se credea in PrisonBreak.

Companioanele noastre decid sa coboram in Poiana Tapului si iesim din forestier in locul unde face o mare curba spre Busteni si co luam prin padure pe un marcaj forestier rosu/roz. Oricum zona e plina de poteci marcate cu marcaj forestier si mai putin marcate, toate te scot in Busteni si Poiana Tapului, deh zona umblata.

 

Iesiti din padure chiar in marginea localitatii Poaiana Tapului, am bagat tare spre gara.

Si uite asa am ajuns pe lumina si Leti a fost multumita.

In gara eu cu Raluca ne-am cumparat bilete pentru personalul care urma sa vina peste o ora, din cate stiam noi doar asta oprea aici.

Doamna x vine si ne zice ca a aflat ca acceleratul care vine in 5 minute va opri in Poiana Tapului. Eu cu Raluca ne uitam perplexi unul la altul. Ce sa facem? Bilete tocmai am luat.

Doamna y ne zice ca avem bilete si sa mergem sa ne urcam in tren, ca rezolva ea.

In viteza luminii ne luam rucsacurile si tzusti pe peron sa ne urcam in tren.

Ne urcam , trenul plin. O proclam pe doamna y matusa si ea se va ocupa de nasul cand vine. Am vrut sa o proclam nasa, dar s-ar fi creat confuzii.

Prindem 2 locuri strategice neocupate pe care o sa stam cu randul. Eu am preferat sa stau langa zona de pus bagaje, oricum eram prea teapan sa mai fac miscari de sus, jos pe scaune.

Nasu a venit si a fost multumit de ce i-am oferit, deci ne-am linistit.

Pana in Bucuresti am mai povestit, am ras, am studiat fauna si flora din vagonul in care eram, deh duminca seara cand vin stundentii si nu numai in Bucuresti.

Ajunsi in Bucuresti, ne-am luat la revedere unii de la altii si fiecare catre casuta lui.

A fost tura spontana, foarte placuta din punctul meu de vedere in care am cunoscut oameni simpatici cu care as vrea sa ma mai vad.

Baiului mi-a placut mult, chiar daca drumul ala forestier de pe creasta arata ca o cicatrice urata pe obrazul muntelui, dar e o zona frumoasa, care te imbie la plimbare pe culmele sale domoale de unde poti vedea Bucegii si sa-ti zici “Am fost acolo, acolo si acolo…si mai urmeaza”

Ture frumoase dragilor!


Alte poze:

Mix de culori

/baiului/041.jpg


Bucegi in plina splendoare vizuala

/baiului/058.jpg


Vaile Baiului

/baiului/069.jpg


/baiului/110.jpg


/baiului/301939_2190122997875_1391125683_31877964_632855712_n.jpg


/baiului/308521_2190123277882_1391125683_31877966_469501009_n.jpg


Razi bai ca-ti face poza

/baiului/310300_2190126237956_1391125683_31877977_725868255_n.jpg


Respirand aer de Bai

/baiului/310437_2190115477687_1391125683_31877931_1522394525_n.jpg


/baiului/316096_2190127998000_1391125683_31877984_2037360990_n.jpg


Cine vrea gresie neamule?Gresie gratis!

/baiului/378742_2190129118028_1391125683_31877987_1512646768_n.jpg


/baiului/391881_2190115597690_1391125683_31877932_1070829549_n.jpg


/baiului/392874_2190115997700_1391125683_31877935_769568494_n.jpg


Multumiri pentru poze  Ralucai.


ps.acum realizez ca nu am poze din tura cu Raluca...oooops!

 



Joi, 15 decembrie 2011 - 20:45 
Afisari: 2,894 


Postari similare:





Comentariile membrilor (8)

dragois
dragois
Caraba
 
1
Eu o mai stiam pe aia cu "N-avem bani, n-avem valuta, vine Roman sa ne...". Pe dom' Petrica l-am vazut pe langa Susai/Valea Azugii acum vreo doua ierni. Dar mie mi-a picat fata cand l-am vazut pe Stolo' la Spirla intr-o vara...

Spor la umblat pe plaiuri!


Vineri, 16 decembrie 2011 - 00:01  

danutzz83
danutzz83
Busola
 
2
Buna plimbarea, e contagioasa. Uite ca am mai invatat o rima despre nea' Petrica :-)) .

La mai multe jurnale si plimbari la fel de faine ;-).


Vineri, 16 decembrie 2011 - 07:20  

dragois
dragois
Caraba
 
3
Oricum, cand te gandesti la acest om ajungi invariabil sa te gandesti la vorbele doamnelor de la Apaca. La doua secunde dupa ce a plecat toti cautam rimele in putul gandirii.


Vineri, 16 decembrie 2011 - 12:09  

dan_golopentia
dan_golopent..

 
4
Citit cu placere, ai simtul umorului. Pe Tufa secretul e sa stai pe culmea matematica, cat posibil, adica sa o ia in jos pe ambele doua parti. La urcat e mai usor, dar la coborare si la ceas de seara ne-am mai incurcat si noi pe acolo, chiar daca fusesem de multe ori. O intalnire cu don Pedro e un bonus, ma bucur ca inca merge. Cei cu care te-ai intalnit sant coltzari, adica de la Floare de Colt- Bucuresti, a nu se confunda cu omonimii din Brasov. E intotdeauna un grup pe 3001 in w/e, mai multi sambata, in lipsa de ceva mai bun te poti intotdeauna lipi la un grup. Leti e o tanara speranta, tine-te de ea. Ture faine si poteca lina! Sa mai comiti si alte jurnale, ai talent.


Vineri, 16 decembrie 2011 - 12:26  

cornlel999
cornlel999
Caraba
 
5
multumesc tuturor de aprecieri si urari. incerc si eu sa-mi impartasesc trairile asa cum ma pricep cu cuvintele mele Carpati.org

carari cu soare!


Vineri, 16 decembrie 2011 - 12:37  

sonnik
sonnik
Caraba
 
6
Cornelus , frumos mai scrii bre ,tine-o tot asa .Carpati.org .
Si asta nu e prima data cand vreau sa-ti spun asta, la mai multe .


Vineri, 16 decembrie 2011 - 17:40  

cornlel999
cornlel999
Caraba
 
7
@sonnik scriu urat ca naiba, doctor si alta nu, noroc ca au inventat astia calculatoarele cu tastatura Carpati.org


Vineri, 16 decembrie 2011 - 17:48  

claudiu_plescan
claudiu_ples..
Busola
 
8
legat de fetele de la APACA si doar pt a restabili adevarul istoric: “nu vrem Kent/ nu vrem valuta/ vrem ca …” restul stiti. mi-a placut jurnalul, e funny Carpati.org


Luni, 19 decembrie 2011 - 09:09  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0556 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org