Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Mai 2024
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Iunie 2024
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Tarcu
Muntii Tarcu-Muntele Mic

Incursiune in Caraiman (valcelul Cuminte-partea inferioara, braul Portitei, valea Spumoasa pana in platou) (Muntii Bucegi)

  

(Fotografii: Laura Bejenaru, Laura Matei)




Imi place sa fac surprize oamenilor la care tin. Astept de ceva vreme sa am timp de un jurnal. Am chef sa scriu. Despre munte. Despre locuri frumoase. Si, contrar obiceiurilor mele, despre oamenii cu care am parcurs un traseu inedit. 

E 6 dimineata. Suna alarma si ma trezesc, desi mi-e somn, foarte somn. Sunt obosita, noptile nedormite s-au tot adunat. Dar vreau sa merg in tura asta, pentru ca azi vreau sa fac ceva fain.

Zarea se deschide spre rasarit. Stau in usa si sorb aburii unui ceai, cu privirea catre lumina trandafirie. Simt cum racoarea diminetii ma infioara intr-un mod placut.

/cuminte/foto_057.jpg


Gata, plec. Inca n-a rasarit soarele. Merg catre Cerdac si parca as trage de timp, sa apuc sa sorb prima raza, inainte de a trece de Sugari, de unde n-o sa mai am vedere larga spre est. Zapada e portocalie, stanca straluceste, e o lumina calda…e frumos si mi-e bine. Trec cu grija pe sub Cerdac, poteca batuta de mai multe perechi de bocanci e inghetata. Am ajuns in seaua Sugarilor si soarele e prea lenes pentru cat de bine ma misc eu in dimineata asta:). Ma vad nevoita sa renunt la a-l intampina si-mi vad de drum. Merg cu gandurile. Cand ma apropii de noul refugiu Salvamont de la Babele, gandesc eu sa fac o inginerie si sa o tai cumva mai direct spre stanga, spre cabana Caraiman. Stiam eu ca sunt niste valcele pe acolo si ca or sa ma cam incurce; o fi platoul Bucegilor, da’ nu e chiar ca-n palma:). Trec fire de valcel, cobor un versant, ma mai invartesc in zona si constat ca am reusit sa ma agit pe acolo mai mult decat daca mergeam fix pe poteca marcata. Intr-un final, cum era de asteptat, ajung la cabana si ma legitimeaza niste dulai, ei imi zic d-ale lor, eu le zic niste lucruri ce nu se pot povesti aici, pana la urma cadem la pace. 

Intru pe Valea Jepilor, sau Jepii Mici, cum se spune in popor la traseul asta murdar si surpat, pe care nu-mi place deloc sa cobor. Poteci adancite ca niste santuri pline de pietris si tarana, toata gama de peturi si ambalaje de haleala, cah…urat… da’ muntele n-are nici o vina, asa ca ma tot uit catre abrupt, si admir fiecare colt de stanca si fiecare brana strabatuta doar de capre. Mi se scutura un pic gladiolele pe o traversare de cativa metri, o spalatura de stanca, umeda, cu haul langa mine. Lanturi si cabluri peste tot, dar aici nu, doar niste stalpi de fier, ramasi de la vreo balustrada…ia sa avem grija… dar ce-o fi cu mine, am trecut de atatea ori pe aici. Clar, perceptia mea e mai “prapastioasa” azi…Cat de relativ e modul in care ma simt si merg pe munte! Incep sa constientizez ca azi nu-s chiar bine.

/cuminte/img_3485.jpg


Ajung la locul cu pricina, acolo unde trebuia sa trec pe malul opus, catre intrarea pe braul lui Raducu. Pe versantul unde ma aflu, vad valcelul pe care vom urca. E cuminte:). Dar nu de jos. E clar ca-l vom aborda pe undeva mai sus, prin stanga, cum ma uit eu catre el. Dar am ajuns prea devreme, asa ca-mi gasesc un culcus cu iarba fix in firul vaii, ma imbrac cu tot rucsacul si ma pun la somn. Sunt cam ascunsa aici…..sper sa nu treaca Mugur si ai lui pe langa mine:).

  Ma trezesc. Lume. Doua vorbe. Zaresc niste pantaloni galbeni urcand pe poteca. Gata, s-a zis cu somnul dulce de dimineata.


Lume buna: Mugur, Tudor, Florin, Laura, Alin, Gabi si Daniel. Ma adaug din mers grupului si incepem coborarea in firul Valcelului Cuminte. Ce-i cu mine? Astia-s incalziti, eu am dormit aici in frig si-s intepenita, la naiba, jap-jap, trezeste-te, Laura!

Mugur si-a recapatat bunele obiceiuri si ne ofera cate o harta a zonei, de studiat acasa si de facut temele. Facem doua echipe. Alin se duce inainte cu meseriasii, Tudor si Florin. Fetele raman toate cu Mugur, evident; cum e el calm, rabdator, atent si cu umorul lui asezat, normal ca nu mai pridideste sa razbata printre fane:). Daniel ramane si el cu fetele, alaturi de Gabita, racita varza, dar dornica sa incerce, totusi, atat cat poate din traseu.

/cuminte/img_3490.jpg


Incepe joaca pe stanci, ne simtim bine, pana si eu intru in atmosfera, desi parca tot ma simteam cu un pas in urma tuturor ca stare si ca integrare in echipa. Imi place sa ma catar. Nu ma pricep, n-am stiut niciodata sa fac asta “stiintific”, dar imi place.

/cuminte/img_3494.jpg


Nu ma pricep eu la smecheriile cataratorilor, ramonaje si alte nebunii, dar improvizez pe acolo, mai zic cate una de dulce, mai tac si mai inghit ce voiam sa zic, mai rad cand descreteste Mugur atmosfera cu misto-urile la adresa talentului nostru de cataratoare, ma ajut cu incredere de coarda pe care ne-o ofera atunci cand e nevoie…si uite asa primesc, printre stanci, si primele urari de ziua mea:).

/cuminte/img_3492.jpg


Parca mi-aduc aminte un fel de ramificatie, dar am tinut firul principal, cel din dreapta (oare memoria ma inseala? Ma corecteaza el, Mugur, daca spun prostii…). Un petic de zapada in talveg, da’ nu-i bai, trecem frumusel pe langa el, si asta e tot ce-a putut iarna pana acum, pe valcelul asta. Dar ce-o urma? Sincer, mi-e teama de vreo traversare pe zapada, …amintirile, deh…Am mai traversat eu n-spe zone cu zapada de atunci, ca doar nu stau p-acasa iarna, dar acum nu mi-am activat inca setarile de zapada, nu stiu, nu vreau, eu mai vreau vara….n-am inteles nimic din vara asta…

/cuminte/img_3516.jpg


Eh, gata cu joaca in patru labe, am ajuns in Braul Portitei (stiu eu ca asa-i place numitului mmordean sa spun, “brau”, nu “brana”…are si el dreptate, rezonanta e mai faina…si pentru ca ma intreb ce-o fi mai facand, hai sa-i fac pe plac.:)). Il intreb pe Mugur ce stie sa faca mai departe valcelul nostru, in cumintenia lui, si-mi zice ca se duce hat-hat, pana in “Braul” Mare, al cu marcaj turistic, dar de aici in sus e un pic mai solicitant si mai abrupt. Noi strangem randurile si ne continuam traseul spre Portita. Placut, vreme faina, lumea glumeste, am toate conditiile sa ma simt bine, e ziua mea si sunt rasfatata zilei, dar parca am ceva… Intrebare pentru nota 10: ce valcel e asta? Alin, elevul model, raspunde prompt: Valcelul Titeica. Zice Mugur ca e interesant. Altadata.

/cuminte/img_3519.jpg


/cuminte/img_3524.jpg

/cuminte/img_3529.jpg


Si fatalitate: doi pasi de facut pe niste zapada, pamant inghetat, nici nu mai stiu ce era acolo…si ma opresc. Si simt cum in urma mea oamenii asteapta sa trec…si eu nu mai trec… Trebuie sa fac ceva, dar pesemne sunt atat de satula sa fiu fortata sa fac un pas, sa astepte lumea ceva de la mine, sa simt acel “ hai, hai” in ceafa, incat ceva in mine se opune vehement in astfel de momente. Stau sa-mi revin, mi se pregateste o balustrada, ma simt si mai prost si decid sa ma descurc, ceea ce fac, pana la urma, dupa un schimb de replici la volum sporit cu Gabita. Mi-a parut rau, stiam ca am gresit, dar energia aia negativa a vrut neaparat sa se manifeste cumva, of… 

In bazinul Spumoasei, deja recunosc locuri pe unde am mai trecut cu alte ocazii. Locuri dragi, care imi ofera momente de siguranta si liniste. E ok pe acolo, nici macar pe traversarea aia de cativa metri pe stanca mai inclinata si mai spalata un pic nu mi-e teama, am cum sa ma tin, e ok…Si iata-ne la Portita.

/cuminte/img_3537.jpg


Primesc partea a doua de urari de ziua mea, pupaturi si alte gesturi prietenesti; oamenii astia sunt draguti, ma, de ce naiba sunt eu asa de aiurea cu ei? Rontai ceva si ma pregatesc pentru sesiunea de jnepening. Am mai fost si de aici incolo, pana in Valcelul Mortului, dar elementul surpriza-neplacuta ar putea fi azi zapada.


Privelistea minunata ne indeamna sa zabovim un pic. Daca ar fi fost dupa mine, as fi tot zabovit:).


/cuminte/img_3540_m.jpg


/cuminte/img_3543.jpg


Ne dam utza prin crengi, ne strecuram, bombanim, pana ce ajungem la Zangur.


/cuminte/img_3555.jpg


Zapada. O biata coborare din muchie in fir, dar jneapanul e prietenul omului, n-ai cum sa cazi, daca faci ce trebuie. Zapada cinstita, nu e intarita sau alunecoasa, totul pare in regula. Dar mie mi s-a facut brusc rau. Nu stiu de ce. Emotii…asa fac mereu, de vreo 3 ani, la primele intalniri cu zapada ale fiecarei toamne. N-am mancat, am obosit, mi-e un pic teama…una peste alta, cer pauza publicitara, las lumea sa coboare si Mugur sta si asteapta sa-si revina nebuna:), sa-si trimita piticii la joaca. Stiu ca am probleme, dar azi parca intrec masura. Ma simt prost si asta nu ma ajuta deloc.


/cuminte/img_3550.jpg


Ma, dar e frumos pe la astia pe aici!


/cuminte/img_3544.jpg


/cuminte/img_3557.jpg


 Ia, hai, la drum, ca avem treaba! Gata si coborarea, chiar fara emotii. Inaintam veseli, fiecare boscorodeste cum stie mai bine crengile de jneapan, dar eu, in sinea mea, as merge azi numai prin jnepeni, daca se poate, ca sa nu-mi mai fie teama:). Tac…La cat de drag le e unora pe aici, cred ca mi-as lua vreo doua bete acolo unde e mai gros, daca as spune ca vreau jnepeni azi pe tot traseul de acum inainte.


/cuminte/img_3561.jpg


Muchie. Avem de coborat serios pana in talvegul Valcelului Mortului. Am urcat pe aici intr-o vara, cu Laci si ai lui…ce vremuri…ce dor mi-e de ei…sper sa reluam legaturile cumva.


/cuminte/img_3585.jpg


Se vede continuarea traseului, a braului, cum taie el bazinul Vaii Seci. Si cum naiba trece pe acolo? Dar pe acolo? 


/cuminte/img_3576_st_m.jpg


Si pe unde urca in Creasta Picaturii? Hm…Nu sunt jnepeni:(. Nu cred ca mi-e ok pe acolo azi, acum.


/cuminte/img_3566.jpg


Pacat ca nu-s ca ele..:(


/cuminte/img_3581.jpg


Mai experimentatii se duc in recunoastere. Pareri. Dezbateri si consultari la nivel inalt. La nivelul meu modest, decizia e luata: indiferent ce se decide, eu ma voi intoarce, in urma stiu ca nu voi avea probleme si voi parcurge cu bine braul inapoi pana in Valea Jepilor. E unul din momentele acelea cand stiu ce e bine sa fac. Nu-s fricoasa degeaba. E simtul acela al meu, pe care mi-am propus de o vreme sa-l ascult fara ezitare. Si voi reveni aici, si voi trece mai departe, altadata, sunt sigura. Dar nu azi.

/cuminte/img_3586.jpg


Intre timp, iesind in exterior pe muchia cu jnepeni si studiind terenul, baietii decid ca traversarile pe zapada care se impuneau nu sunt chiar ceea ce ne doream, asa ca decizia de intoarcere e valabila pentru toata lumea. Nici macar pe muchia aceea n-am chef sa inaintez. Prefer sa stau cuminte cu Tudor si sa-i cer parerea despre ce urmeaza acolo, pe brau, despre cum m-as descurca eu, oare, vreodata… Uneori, nu-s asa avida de lectii din exterior, n-am avut chef sa merg acolo si sa mai ascult nimic, desi stiu ca sunt lucruri interesante de invatat. Uneori stiu ca oricum ma depaseste lectia, oricum nu pot ajunge eu pe acolo, asa ca ma multumesc cu ceea ce e pentru mine si cu ceea ce stiu sigur ca voi folosi. Ma simt ipocrita sa ma prefac ca am nevoie de mai multa informatie, atata vreme cat stiu ca ar fi doar vorbe. De regula, incerc sa fiu cinstita cu mine si sa nu induc in eroare nici pe cei din jur. In plus, uneori am lectia mea de invatat …si stau acolo cu mine si o repet.Eu si cu Tudor suntem singurii “dezinteresati” :), asa ca pornim inapoi pe brau, jnepening-etapa a doua, povestind, mai mult eu, de ale mele, de emotiile si grijile mele, si din urma auzim ironiile prietenoase ale grupului:).


/cuminte/img_3600.jpg


Ajungem iar la Portita si imi iau a treia portie de urari si pupaturi. Am obosit. Nu de urari. Nici de pupaturi. De mers. De emotii. Mi-e foame, simt ca nu prea mai am energie. Dar ne grabim un pic sa iesim in sus, am cam pierdut vremea prin jnepenii astia.


/cuminte/img_3620.jpg


Ajunsi la Spumoasa, Gabita si Daniel decid sa revina pe brau pana in traseul marcat, noi vom urca pe vale; se vede firul, oblic, usor spre dreapta. In fir, deocamdata e zapada. Mergem pe fata din dreapta cum privesti in sus.

Iarba. M-am cam saturat sa ma tin de ierbotaniile astea. S-au cam uscat, nu cred ca mai sunt destul de rezistente 100, cred ca ar trebui cam 150, dar nu prea mai am rabdare sa numar. Alin si cu mine ramanem in urma, numarand de zor firele uscate:). Bomban. Dar imi place, ce ciudat, e un fel de masochism, ma chinui, dar imi place…Sunt incantata ca urcam si nu coboram, coborarea e marele meu minus, cand e vorba de teren accidentat si foarte inclinat. Vad ca Mugur se uita cam critic si ingrijorat la mine si ma simt prost. Pana la urma, ma vad in firul vaii.


/cuminte/img_3631.jpg


 Laura, incantata ca din nou se catara, fuge in echipa meseriasilor, Mugur si Alin raman cu mine, eu ma simt bine in felul meu, dar mi s-au terminat bateriile. Mai, sa fie…Asta cu oboseala nu prea mi-e cunoscuta. De regula, n-am probleme de genul asta decat in turele cu Sergiu:)).

Intre timp, cine stie, stie, domnule:) 

/cuminte/img_3638.jpg


Nu se mai vede echipa din fata si asta ma oftica rau de tot. Hai, hai, il aud pe Mugur cum ma tot impulsioneaza. Ridic tonul un pic, of, iar ridic tonul…De urcat, imi place, dar nu pot mai repede acum, atata tot.


/cuminte/img_3643.jpg


Valea e mai putin placuta decat Valcelul Cuminte. Mai friabila, mai cu ierbotanii, mai pamantoasa. Dar e frumos in jur, salbatic si maret.


/cuminte/img_3650.jpg


Saritoare. Trece echipa fruntasilor. Ajung si eu sa trec, si cand eram in miezul problemei si ma gandeam cum si ce sa fac, tipa careva ca vin pietre. Bag capatana la adapost, cum am crezut eu mai bine, ma pregatesc de impact, si el, nemernicul, nu se lasa deloc asteptat. Un bolovan sanatos imi scutura bine gandurile. Ciudata senzatie, parca le aud si acum cum zornaie prin casca:). In spatele meu, Mugur preia centrarea si da mai departe cu capul, Alin insa rateaza interceptia, si bine face, nu cred ca statea deloc bine acolo pentru asa un contact.


/cuminte/img_3652.jpg


M-a trezit bolovanul asta. Cu toate astea, raman codasa. Eu si Alin care statea cu mine.


/cuminte/img_3663.jpg


Mai e un pic. Nu e nimic greu, nici periculos, se urca bine, doar ca eu am obosit. Stau si cuget: pai la cum m-au alergat ieri mai sus numitul Sergiu si ceilalti prieteni cu care am urcat pe Alba, cu rucsac greu, mi-o fi de-ajuns si mie, ma, si mai ales ca uite, merg si azi de la 6.30 dimineata. Nu-mi caut scuze, dar caut o explicatie, totusi, la oboseala mea. Si-or mai fi si altele.


/cuminte/img_3666.jpg


Ceva imi spune ca Mugur e cam suparat pe mine azi, of...


/cuminte/img_3671.jpg


O fereastra draguta, o portita pe partea dreapta a vaii, ne bucura privirea.


/cuminte/img_3676.jpg


Ajung sus si oamenii sunt grabiti tare, n-apuc sa fac nici un minut pauza. Bomban. Mi-e foame rau de tot. dar bate vantul cam tare aici. Au si ei dreptate sa nu stam aici. Valea iese intr-o sea unde iese, pe verso, si Valcelul Mortului. Apuc doar sa arunc un ochi, asa, in amintirea turei pe valcel.

De aici, stiu ce-avem de facut: traversare ascendenta, spre stanga, pe o panta inclinata, cu ierbotanii, pe ceva poteca, daca o dibuim, pana in dreptul crucii.


/cuminte/img_3688_m.jpg


Vorba cuiva, Tudor, Florin, nu mai stiu care:”o sa-i placa Laurei pe aici”:). Era asadar evidenta pasiunea mea pentru traversarile pe ierbotaniile alea.:). Dar cand ma uit in jur, imi pier toate nemultumirile.

Trecem si prin locul de unde scapa Valea Seaca.


/cuminte/img_3696.jpg


Si uite asa, obosita, dar relaxata de acum incolo, incepand sa simt cu adevarat incantarea in urma turei, ajung ultima la cruce, impreuna cu Alin. Ne punem la ospat. E friiiig, si vant…N-am guri sa mananc cat as vrea:). Simt cum se scurge un fel de seva prin vene si cum abia astept sa plec singura mai departe la plimbare lejera. Mi-am revenit, am recapatat putere. Toata lumea e satisfacuta, zambete…din nou urari…mi-as fi dorit mult sa merg la o bere cu oamenii astia pe care ii stiu de pe munte si cu care am mai mers in ture asa de faine, mi-as fi dorit sa-i pot servi cu ceva bun, ca atunci cand eram copil la scoala si de ziua mea serveam colegii cu prajituri facute de mama. Dar socoteala de acasa nu se potriveste mereu cu cea din targ si m-am hotarat sa nu mai cobor cu ei la bere sau la prajituri, ci sa mai raman pentru o noapte si o zi la Omu.(Aveau sa fie pana la urma inca doua nopti si doua zile:) ).



Intre timp, se apropie amurgul...


/cuminte/img_3705_m.jpg


Ne luam ramas bun, ei pornesc catre cabana Caraiman si catre casa, eu urc la Babele dupa oarece cumparaturi pentru serbat zilele oamenilor, apoi catre Omu. De undeva de deasupra lor, imi vine sa le multumesc inca o data. E cam 4-5, nici nu mai stiu exact. Imi vine sa ma duc cu ei pana la cabana, sa mai petrec timp cu ei…si sa urc dup-aia spre Babe, dar gandesc ca se va face prea tarziu. Ii urmaresc cum dispar din raza vizuala. Imi dau seama ca tura asta chiar mi-a placut, chiar daca mi-a fost greu in unele momente. Ei sunt...ei:


/cuminte/img_3730_m.jpg

Galop pana la telecabina, cu gandul sa apuc sa ajung la Omu pe lumina. Fac plinul si fug. Pe la Salvamont, sunt luata la intrebari: “Nu e cam tarziu de mers la Omu? “ Incruntare. Eu raspund senin: “Nu” :). Noroc ca apare cineva cunoscut, ceva pile si scap de mustrari:). Dar ce atata fuga? E simpatic muntele asa, dalmatian, vesel, cu petele lui de alb. Un apus superb in stanga mea, aburii din vaile dinspre Leaota erau ca niste valuri rosiatice. Tabloul parea ireal. Incerc poze, acumulatorii nu vor…of…As fi vrut sa vada si ceilalti minunea asta de priveliste. E 1-0 pentru mine, azi sunt mai bogata decat ei. Mi-as dori sa petrec o seara undeva, pe munte, cu ei. Chiar, de ce alergam mereu doar o zi, apoi fuga fuga acasa? Imi vin ceva raspunsuri in minte, nah, fiecare cu ale sale…iar eu, mai fara capatai, asa…, mai “pierde-vara”…:)


/cuminte/img__5000.jpg


Simt ca vreau un singur lucru in momentul asta: sa stau si sa privesc. N-am mai facut asta de multa vreme: sa privesc…si atat. Parca as fi pe taramul zeilor. Ma opresc si stau cat vreau, da, asta o sa fac. E celalalt fel al meu de a ma bucura de munte. Imi dau seama ca am avut azi de toate. Asa, cadou de ziua mea. Atata placere, intre un rasarit si un apus. Ma uit cum se schimba nuantele, cum cade cortina peste munte si peste ziua mea.


/cuminte/img_5001.jpg


Se lasa seara domol, cand ajung la Cerdac. Cu grija, traversez iar pe poteca aceea cu zapada intarita, luminand bine cu frontala fiecare pas. Aici chiar poti s-o patesti, daca nu mergi cu grija. Sub noaptea linistita, ma indrept agale catre Omu, tastand un sms catre colegii mei de tura, sa le spun ca am ajuns cu bine si ca mi-as fi dorit sa petrec cu ei mai departe, dar nah, nici aici nu mi-e tocmai rau…:). 

De 12 ore umblu pe munte. Ce zi…


P.S. (ca la decernarea Oscarului, sa ma simt si eu vedeta, macar de ziua mea:) )

Multumesc lui Mugur pentru incursiunea in Caraiman si tuturor pentru compania placuta. Si in mod special multumesc Laurei pentru pozele din acest jurnal. Mi-a fost greu sa aleg dintre atatea poze frumoase. Scuze ca n-am cerut voie sa le folosesc aici, dar n-am vrut sa stric surpriza:).






Marți, 13 decembrie 2011 - 05:32 
Afisari: 6,243 


Postari similare:





Comentariile membrilor (24)

zentai
zentai
Coarda
 
1
La multi ani, Laura!
Faine poze.Felicitari!

Am socotit si eu, de multe ori, sa profit de faptul ca-l cunosc pe dl.Mugurel...dar n-am chitit niciodata un moment bun!Carpati.org

Asa ca ma bucur pentru altii...


Marți, 13 decembrie 2011 - 09:33  

roze
roze

 
2
La multi ani Carpati.org Frumoasa tura si ce catel dragut!


Marți, 13 decembrie 2011 - 11:10  

lulu
lulu

 
3
Felicitări! pentru o tură de vis.
La ani mulți! și câți mai mulți pe munte!


Marți, 13 decembrie 2011 - 11:17  

mihai_fl
mihai_fl
Caraba
 
4
Fain jurnal, ne-ai facut o surpriza, nu ne mai asteptam.
Noi ti-am zis "La multi ani !" la Portita. Unde putea fi mai frumos ?
Trebuia sa pui si poza aia, stii tu ...
Numai bine si sa ne vedem pe munte.


Marți, 13 decembrie 2011 - 12:39  

lauramatei
lauramatei
(admin)

 
5
@zentai: Pozele nu sunt facute de mine, doar vreo cateva. O alta Laura a fost fotograful turei.
@Florin: Poza aia lipseste din doua motive: pentru ca n-am vrut sa compromit pe nimeniCarpati.org si pentru ca la ora cand lucram la jurnal nu mai reuseam sa gasesc pozele de la tine.

Multumesc tuturor si numai bine!


Marți, 13 decembrie 2011 - 14:41  

dega
dega

 
6
nu prea am cuvinte,sunt impresionat,peisajul,galbenul zadei,sinceritatea,aaa,La multi ani


Marți, 13 decembrie 2011 - 20:18  

gabi_cargo
gabi_cargo

 
7
Felicitari, Laura, pt. jurnal. Scris cu sufletul, ca de obicei.
Felicitari si pt alegerea pozelor, sunt sugestive si, mai ales, felicitari si Laurei B pt poze.
Imi pare rau ca nu am putut sa va insotesc in totalitate dar atunci am considerat ca retragerea e cea mai buna solutie. Raceala mea urata de atunci s-a transformat intr-o sinuzita cam greu de vindecat, dupa parerea medicilor.
Oricum, Valcelul Cuminte e un valcel prietenos, care chiar trebuie parcurs si, pe aceasta cale, ii multumesc lui Mugurel pt informatii.
Inca o data "La multi ani", cat mai multe ture frumoase si sper sa ne mai vedem pe munte.


Marți, 13 decembrie 2011 - 21:25  

snowbest_of
snowbest_of
Cort
 
8
Foarte bune fotografiile!


Marți, 13 decembrie 2011 - 21:28  

lauramatei
lauramatei
(admin)

 
9
Normal ca-s bune, nu-s facute de mineCarpati.org


Marți, 13 decembrie 2011 - 21:57  

love_alpin4807
love_alpin48..

 
10
Carpati.org


Marți, 13 decembrie 2011 - 23:02  

mugurel.ilie
mugurel.ilie..
Caraba
 
11
Laura, nu stiu cui era destinata surpriza. Dar, vorba lui Florin, ne-ai surprins pe toti cei care am participat la tura. Un jurnal ca in zilele bune, cu Laura observator atent si sensibil. O poveste cu suflet, completata cu fotografii pe masura. Si o aniversare speciala, asa cum isi doreste un adevarat iubitor de munte. Felicitari pentru jurnal si ture minunate in continuare.

@zentai: nu stiu cine e dl. acela la care te referi, ca la cursul facut impreuna acum aproape 3 ani nu era nici un domn printre noi. Sau poate intre timp am imbatranit numai eu ? Carpati.org Gabi, te astept cu placere sa mergem pe munte cand esti disponibil (stiu ca, fiind departe de Bucegi, ajungi mai greu aici).


Marți, 13 decembrie 2011 - 23:24  

zentai
zentai
Coarda
 
12
@mugurel- am mai adaugat , cu toti, la capitolul extraordinar, ca de imbatranit, n-a imbatranit nimeni Carpati.org

O sa fac eforturi de concentrare si o sa gasesc eu o solutie , sa ajung sa caut Bucegii prin locurile lor secrete, alaturi de dv, desi CFR-ul numai bete in roate imi pune sa ajung in zonaCarpati.org
Multumesc pentru invitatie...Mereu va invidiez pentru turele prin trasee super faine pe care le organizati!


Miercuri, 14 decembrie 2011 - 09:39  

laura_beje
laura_beje

 
13
Uuu, o poza cu mine! Carpati.org Inca una de la Alin si pot sa-mi postez albumul restant Carpati.org

Frumos jurnalul! Poate macar prin poze pot fi si eu co-autor de jurnal, macar in proportie de 0.1% Carpati.org


Miercuri, 14 decembrie 2011 - 12:03  

altfell
altfell

 
14
Aduc si eu o completare cu pozele mele:
https://picasaweb.google.com/101902874369223612306/20111104Craima
nBraulPortitei

Multumim Laura de jurnal. Foarte fain scris. Jurnalul si reparcurgerea pozelor mi-au facut din nou pofta de Brauri, poate si un pic de regret ca nu a fost sa fie sa continuam traseul pana in Creasta Picaturii. Partea buna e ca acum stim locurile, avem si in scris, nu ramane decat sa vina vara si sa revenim, (de ce nu?) intr-o formula similara.


Miercuri, 14 decembrie 2011 - 13:48  

lauramatei
lauramatei
(admin)

 
15
Revenim, revenim, dar pana una alta, tre' sa ne gasim , totusi, ceva de facut pe perioada ierniiCarpati.org.
Multumim de poze! Mai bine mai tarziu decat niciodata.

Laura, esti coautor in proportie de 50%, dupa parerea meaCarpati.org.


Miercuri, 14 decembrie 2011 - 18:37  

nicughinescu
nicughinescu..
Caraba
 
16
Felicitari intregului grup


Joi, 15 decembrie 2011 - 15:53  

cosminandrei
cosminandrei..
Busola
 
17
ai scris foarte frumos randurile astea Carpati.org

mi-as fi dorit poate, si o descriere mai detaliata pe partea inferioara a cuminte-lui dar nu-i bai, daca voi avea vreun gand sa-i fac o vizita, stiu unde sa intreb Carpati.org


Miercuri, 21 decembrie 2011 - 16:14  

lauramatei
lauramatei
(admin)

 
18
Nu-i cine stie ce de descris, mai mult decat am zis. Am explicat intrarea, iar in rest, catarare placuta, saritori prietenoase....Dar ma poti intreba oricand, desigur. Sau pe Mugur, mai bine...Carpati.org.


Miercuri, 21 decembrie 2011 - 16:30  

altfell
altfell

 
19
@Cosmin:
Arunca un ochi si pe pozele de la mine:
https://picasaweb.google.com/101902874369223612306/20111104Craima
nBraulPortitei#5685939897080087282

Sper ca e destul de explicit prezentata si intrarea si parcursul valcelului pana in Braul Portitei. Nu e dificil, nu e nici foarte lung, noua ne-a luat fix 30 minute de la intrare pana in Brau. E destul de sexy prima parte.

Continuarea nu o stiu si sper sa apara un jurnal despre tura pe Titeica + Cuminte superior.


Miercuri, 21 decembrie 2011 - 18:22  

luna
luna
Busola
 
20
Faina tura, iata ca si Bucegii au locuri spectaculoase. Si un La multi ani intarziat multtt de la mine, care abea acum am reusit sa citesc jurnalul pana la sfarsit, desii il aveam pe lista de vreo 2 luni.


Duminică, 11 martie 2012 - 01:14  

miparv
miparv
Rucsac
 
21
Se vede bine Postavaru si putin din Piatra Mare (poza nr.15).


Joi, 5 ianuarie 2017 - 14:12  

edy
edy
Busola
 
22
Acest jurnal și mai ales buchetul minunat de stări evocate mi-au deschis apetitul spre acest loc mai puțin umblat. A fost frumos să ne aflăm acolo. Mulțumim!


Comentariu modificat de autor!

Duminică, 11 decembrie 2022 - 12:09  

lauramatei
lauramatei
(admin)

 
23
Edy, ma bucur mult ca, chiar si dupa 11 ani, randurile mele au fost de folos cuiva si au inspirat pe cineva in a porni catre locuri frumoase.

Si nu oricand....Tocmai s-au scurs alaltaieri 4 ani de cand Mugur ne urmareste pasii din alta lume...Carpati.org. S-ar fi bucurat mult sa va cunoasteti.

Ture minunate iti doresc si numai bine!


Duminică, 11 decembrie 2022 - 17:26  

edy
edy
Busola
 
24
De ceva anișori ruta era în plan. Cu obstacole, am reușit abia acum, sigur nu întâmplător. Dumnezeu să-i odihnească!


Luni, 12 decembrie 2022 - 06:38  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0793 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org