Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Aprilie 2020
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930

Mai 2020
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Hermann Buhl (Tancul Mic-Costila) (Muntii Bucegi)

Acest jurnal cuprinde descrierea unui traseu de alpinism, destinat numai persoanelor care detin si cunosc temeinic utilizarea echipamentului specific.

5-6 septembrie



Echipa:Mike si Radu



Acest sfarsit de weekend se anunta unul agitat, cu multe puncte de bifat pe agenda de lucru si speram ca de data asta vorba accea cu iepurii (Cine alearga dupa 2 iepuri nu prinde nici unul) sa nu se indeplineasca…De fapt noi fortam si mai mult mana sansei caci vroiam sa prindem 3 iepuri intr-un singur weekend si sa fentam si vremea rea.

Cu asemenea planuri am pornit vineri seara spre Busteni cu gandul de a urca la refugiu la Costila. La ora 10.45 cand intram pe Plaiul Munticelu o luna plina, imprastia lumina ca ziua , ce se furisa printre frunzisul des al padurii si umplea poteca de franjuri negre. Puteai fara grija sa mergi fara frontala dar riscai sa iei toate radacinile in picioare asa ca urcam cuminti la frontala, mancand poteca sub adidasi, si grabindu-ne sa ajungem cat mai repede la refugiu pentru somn. Radu trage la deal rucsacul cu echipament si mie imi revine un rucsacel usor cu mancarea si apa si deja incepem sa ne intrebam daca nu am uitat nimic la masina, vreo semicoarda ceva.

Racoarea ne da aripi si apa rece de la izvor ne mobilizeaza si pentru ultimele 20 de minute. Nimic nu tulbura noapteasi linistea muntelui este desavarsita. In fata refugiului stam si admiram Busteniul adormit si pegatim echipamentul pentru ziua urmatoare cand intentionam o trezire matinala ca sa urcam pe Lespezi.

Peste noapte insa vantul se lovea cu mult spor de peretii refugiului care rabufnea la fiecare pala si dimineata avangarda frontului de precipitatii mult anuntat se ivise de dupa Postavaru.

Carpati.org

Asa ca mai furam o ora de somn si plecam mult mai tarziu spre Tancul Ascutit de unde alegem Herman Buhl, deoarece ne facilita o retragere facila din orice punct al traseului putand sa rapelam la baza peretelui pe 2 semicorzi de 60 de m daca se strica vremea.

Intrati in perete insa, ca un facut vremea se indreapta si un soare ca pentru ultima zi de vara ma arde ape ceafa…Incepem sa regretam alegerea de dimineata dar acum zarurile erau aruncate…


HERMANN BUHL


5A, 4 lc, Localizare :Tancul Mic

Carpati.org

O schita mai veche din W.Kargel-Trasee alpine in Carpati, pentru o varianta mai nou si mai aproape de realitate ca si cotatii,numar de lungimi etc:

­http://www.costila.go.ro/tancul_mic.htm


Cine a fost Hermann Buhl puteti citi pe wikipedia:

http://en.wikipedia.org/wiki/Hermann_Buhl si chiar va invit sa explorati putin viata acestui foarte bun alpinist care a urcat 2 varfuri de peste 8000 m in premiera, dintre care Nanga Parbat pe care a urcat solo si fara oxigen, o performanta remarcabila pentru acele timpuri si pentru o prima ascensiune.

http://www.hermann-buhl.de/



Herman Buhl a fost abia a doua intalnire cu traseele de conglomerat dupa Costila –Galbinele anul trecut, dar pasul a fost insemnat…Daca in C-G prizele erau din abundenta, acum mi-a trebuit ceva timp sa ma obisnuiesc cu prizele fine, cu pietricele pe post de prize de maini si cu mersul la echilibru.

Carpati.org

Iar daca in Dolomiti,Oana se vaita ca traverseele de acolo de 4 era expuse…ma gandeam ca ar trebui sa o invitam in Herman Buhl…un traverseu ascendent continuu.


Si mi-a trebuit si mai mult timp sa ma prind cum dovedesc cu ajutorul lui A0 gradele alea de 6, 6+, 7- de pe traseu. Pana la urma m-am prins si Lungimea (The One)-adica ultima lungime din traseu care era si cea mai grea a trecut chiar repede cu tehnica prind bucla, pun zelbd, scot bucla o puna pe ham, prind urmatoarea bucla, scot zelb si urc in pitonul de mai sus…

Carpati.org

Eram inca in prima lungime si imi formam cadenta de artificial

Carpati.org

Dupa cum se vede nici pe pasajele de dat la liber nu ma eram mai destinsa


Noroc cu micile divagatii, niste oameni pe Brana Aeriana, altii in Costila-Galbinele pe care aveam sa ii vedem abia in top dar pe care ii auzeam

Carpati.org

Peretele Vulturilor a iesit cam stramb in poza asta


Carpati.org Echipe in Costila-Galbinele

Carpati.org O regrupare faina..



Bun, trecem si ultima surpbloma pe care Radu mi-o zugravise inspaimantoatoare sub forma unui mic tavanel si ma dadeam de ceasul mortii de ce nu am luat de acasa o scarita si cu sentimentul unui lucru bine facut ne odihnim la locul de fumat.

Carpati.org Ultima lungime, mai intai ne spanzuram putin si apoi iesim cu zambetul pe buze

Carpati.org

Facem si ultimii 5 m din traseu (de 6- care imi ies la liber) si incepem retragerea caci deja gatul ne era uscat ca un burete pus la soare si tanjeam de vreo ora la limonada de la rucsac.

Carpati.org Ultima etapa: descurcand itele incurcate



Ajungem la refugiu pe la 3 jumate fiecare implinit in felul lui, unul s-a chinuit sa scoata cat mai mult din traseu la liber, altul s-a chinuit doar sa termine traseul si ca sa nu ne mai dea prilej de noi discutii privitoare la vre-un al traseu, cerul a inceput sa maraie in departare. Asa ca ne mobilizam, strangem catrafusele si cand primul tunet bubuie in Bucegi tocmai traversam valea Costilei. Sarabanda ploii incepe si daca in prima etapa cautam sa ne strecuram pe sub copacii desi si sa ne fofilam de udatura pana la urma nici padurea nu a putut sa ne ascunda si stropii mari ne-au udat instantaneu. Ploua ca la sfarsitul lumii cu tunete, fulgere, trasnete si ne felicitam pentru lenea de dimineata caci dupa socoteala noastra acum trebuia sa fim pe retragere-pe brana aeriana daca plecam in Lespezi…Si nu vrem sa ne gandim cat de interactiv ar fi fost…

Oricum ploaia torentiala de vara i-a surprins pe multi descoperiti, erau echipe in Costila Galbinele, pe Picatura,pe Brana aeriana…Asa ca, in contextul dat stateam chiar bine infipti pe pamant la adapost iar perspectiva unei masini uscate ne lumina fata…

Dar asa cum se intampla de multe ori, nu ajungem bine la masina ca primul val de ploaie s-a oprit iar de acum incepea cursa catre Ciucas si muream de curiozitate cam cum stateau Carpatistii cu ploaia pe acolo. Il sun pe Em care ma anunta ca tocmai a inceput si la ei sa ploua, asa ca nu avea rost sa ne grabim…Mergem temenel ne oprim la cumparaturi in Brasov si dupa un slalom printre gropi care sigur nu i-a placut masinutei noastre care aproape uitase drumurile rupte din Romania intram pe drumul forstier spre tabara de corturi. Drumul e deosebit de pitoresc, delusoare, paduri, pajisti de un verde crud, totul mustind de apa binefacatoare, 2 caprioare coborate in linistea serii prin poieni. Tinutul e de vis si ne-a placut foarte mult asa cum l-am descoperit in lumina inserarii si nu ma mir ca Vama Buzaului este localitate atestata pentru Agroturism si EcoTurrism dar drumul acela prin localitate oare cui ramane ???


Pe la 8 si un sfert seara ajungem in sfarsit la foc si Mike si Radu, ultimii intarziati pot sa salute marea adunare Carpati.org si sa se aciueze la gramada.

Din fericirea ploaia ne-a ocolit orebunesi focul a putut sa arda linistit, chitara sa cante, si continutul sticlelor care mai de care mai diversificat sa dezlege limbile…Unii au fost mai in verva decat altii care au plecat mai repede la somn, dar pana la urma cel de sus a reglat conturile si a facut dreptate si pentru somnorosi si pentru galagios caci dupa miezul noptii a inceput din nou sa plouasi ne-a trimis pe toti la somn.


Dimineata desi e timp de povesti vremea e de toamna tarzie asa ca fiecare strange repede cortul, tabara dispare ca prin minune si luam din nou lungul drum spre casa….

De data asta drumul nostru spre casa a trecut via Slatina si iata ca dupa 3zile tot nu am ajuns acasa, ci scriu fercita la Serviciu RT-ul unui weekend lung si reusit...inaintea unei noi zile la job…Cafeaua de dimineata cum s-ar zice.


­



Miercuri, 9 septembrie 2009 - 00:09 
Afisari: 3,326 


Postari similare:





Comentariile membrilor (12)

alexandruion
alexandruion..

 
1
super! poza din regrupare.
la liber - adica fara asigurare?


Miercuri, 9 septembrie 2009 - 00:41  

hana
hana
Coarda
 
2
Mike, mi-e friiiiiicaaaaaaaaa!
M-am uitat la poze si m-am speriat.
Daca stiam ca vii direct de la catarare ti-as fi luat un interviu sambata seara.
Frumoasa realizare de familie!
Carpati.org


Miercuri, 9 septembrie 2009 - 08:40  

wolfy
wolfy
Caraba
 
3
Frumoasa catarare! Banuiesc ca pozele in care apari tu, sunt facute de Radu. In momentele alea, nu te mai fila?!


Miercuri, 9 septembrie 2009 - 09:01  

zentai
zentai
Coarda
 
4
F.faine poze si povestirea.Si pareai o tipa asa linistita.......Carpati.org

(oare, cineva tragea un pic de bucla?Carpati.org )

Oricum, poza de la regrupare e super faina si pe fundal...un Bucegi asa cum nu se vede decat la uniiCarpati.org
Felicitari si ture la max


Miercuri, 9 septembrie 2009 - 09:08  

gabicolea
gabicolea
Caraba
 
5
Felicitari Mike! ai urcat serios nivelul ... dar si lui Radu, ca a dus tot greul Carpati.org
Am facut si eu in primavara tot ca secund si tot cu tras de bucle.

Ploaia cea tare de dupa amiaza a venit si in alte zone ale tarii, pe noi ne-a prind in peretele de la Pestera Muierii si parca ne-a dat aripi, am facut ultimile 2 lc din "tabara..." foarte-foarte repede .... apoi insa, in creasta ne- a murat bine de tot ...

La mai multe si la mai mare

Zile senine


Miercuri, 9 septembrie 2009 - 09:37  

mike
mike
Rucsac
 
6
@alexandru-nu la liber...era amenajata regruparea la 2 ancore chimice si prelungita cu un anou, astfel incat sa stau confortabil (inclusiv sezand) pe platforma de sub ea.
@wolfy-daca secundul este filat in sistem autoblocant cu un dispozitiv care permite asa ceva de genul reverso, reverso 3,placuta, si nu la ham de catre capul de coarda, atunci capul poate sa mai trebaluiasca linistit prin regrupare, sa faca poze etc...secundul mai urca 2 m, capul mai strange coarda etc dar nu trebuie sa stea in continuu cu mana pe coarda...
http://www.petzl.com/en/outdoor/belay-devices/reverso-3...e un filmulet in dreapta cum se foloseste reverso 3 si ai un capitol numit belaying a second climber in reverso mode...
@zentai-am recunoscut de la inceput ca pe pasii peste 6 am trecut la artificial (A0) asa ca ...nu e nimic de ascuns Carpati.org
@gabi,am mai tot catarat in ultima vreme, si au fost 2 declicuri care s-au produs, lespezile lirei, primul 5A adevarat si sansilul in cheile turzii primul traseu in cap de coarda...adica am ajuns in faza ca daca traseul nu e f muncitoresc pot intra in el si sa fiu sigura ca si ies (Ca secund) dar daca nu ai cine sa iti intinda coarda sa vina de sus...tot degeaba...momentan Carpati.org


Miercuri, 9 septembrie 2009 - 10:32  

virgiliordache
virgiliordac..

 
7
Mi-a placut povestea si pozele, sa ne mai arati si data viitoare Carpati.org


Miercuri, 9 septembrie 2009 - 10:44  

zentai
zentai
Coarda
 
8
@mike- nici nu stiu ce-o fi fost in capul meu cand am zis de bucla aia,desi cred ca ma incrancena invidiaCarpati.org dar tu, ca o eleganta, o sa treci cu vederea aceasta jalnica scapare a meaCarpati.org.Oricum "sedinta" a fost fantastica, senzatiile deasemenea si cine ce ar avea ceva de comentat , ar face-o din carcoteala (in afara de mine, bineintelesCarpati.org.
Incaodata felicitari si ture la max.
Cu respect, Gabi


Miercuri, 9 septembrie 2009 - 10:50  

mike
mike
Rucsac
 
9
Gabi, dar stai linistit ca nu m-a deranjat remarca ta..chiar imi cunosc lungul nasului si stiu ce pot la capitolul cocot...de fapt cred ca pot mai mult daca m-as stradui, multe limitari vin din interior,sunt de ordin psihologic.


Miercuri, 9 septembrie 2009 - 10:58  

wolfy
wolfy
Caraba
 
10
Mike, mersi de precizari. Nu stiu de ce, dar ma gandisem doar la filarea de la ham.


Miercuri, 9 septembrie 2009 - 11:20  

conrad
conrad
(admin)

 
11
Frumoasa descriere si indraznete imagini.
Si te invidiez... nu numai pentru traseul facut, cat si pentru faptul ca ai un serviciu care iti permite si te inspira sa scrii un asa jurnal.
Acum ceva mai putin de 2 saptamani, de pe brana aeriana, invidiam oarecum cativa alpinisti pe care ii vedeam in perete... asta pana cand am auzit primul tunet. Apoi am incetat sa-i mai invidiez Carpati.org


Miercuri, 9 septembrie 2009 - 14:03  

oldrocker1950
oldrocker195..

 
12
felicitari!acest traseu imi aduce aminte de ...ale tineretii valuri...facut de mine pe vremea cind eram student alpinist la univ.buc.am fost secund la cea care era campioana nationala la fete,liliana becea,actualmente unul din vicepresedinti ai c.a.rse intimpla prin vara lui 1975...un fleac de 35 ani trecu de atunci...


Duminică, 1 noiembrie 2009 - 14:40  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,9307 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org