Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Decembrie 2021
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Ianuarie 2022
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Online

Vremea
Varful Urlea
Muntii Fagarasului

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Doua zile in Hasmas (Muntii Hasmas)

07.02.2009


Am așteptat această tură de mult. După ce a fost amânată o dată, a venit în sfârșit și momentul realizării ei. Programul a fost următorul:


- prima zi: traseul BA apoi pe CA locul de Belvedere „La Pândă” 1463m; cabana „Piatra Singuratică”; Vf. „Ecem”.


- a doua zi: Vf.Hășmașul Mare 1792m; înapoi la cabana „Piatra Singuratică”; coborârea pe „Valea Frumoasă” până în Bălan; întoarcerea acasă.


Carpati.org


Era patru fără ceva dimineața. Mă aflam în fața blocului așteptându-l pe Istvan. Era întuneric, iar mineta mea încă se afla în letargie. Rucsacul stătea cuminte la picioarele mele. Încercam să mă gândesc la aventura la care urma să particip, la munții „Hășmaș”, la „Piatra Singuratică” . Din Târnaveni mergeam eu și Istvan (fuligjimmi), în gara Sândominic urma să ne ntâlnim cu Ovi din Sf. Gheorghe, iar pe Zoli (eroszoli) urma să-l luăm de acasă din localitatea Lăzarea, care era în drumul nostru.


Mă înconjura o liniște profundă, deranjată din când în când de lătratul vreunui câine, care cine știe ce visa. Drumul era pustiu. Ce mai, oraș de provincie, tihnit, unde viața de noapte este aproape inexistentă.


În sfârșit, din depărtare am auzit zgomotul unei mașini. La început au apărut luminile farurilor, apoi când s-a apropiat am recunoscut Loganul lui Istvan. La fix, fără nici un minut întârziere. Întotdeauna am apreciat puctualitatea, mai ales la bărbați. E o chestiune de onoare, alături de a te ține de cuvânt, de a nu minți, de a fi politicos ș.a.m.d.


M-am făcut comod lângă șofer și imediat am demarat în forță spre așteptata destinație.


Mașina zbura prin noapte, înghițind kilometri, pe ritmuri de „Deep Purple” și „Led Zeppelin”.


Când am ajuns la Lăzarea era încă întuneric. Zoli ne-a invitat în casă unde, frumoasa și tânăra sa soție ne-a oferit o cafea. Formau un cuplu minunat pe care nu puteai sa nu-l observi. Îmi aduceau aminte de perioada când eram de vârsta lor.


Nu am stat prea mult, deoarece trebuia să ajungem la timp la gară pentru a-l recupera și pe Ovi. Așa că am luat-o din loc. Am ajuns la timp, Ovi așteptându-ne în fața gării.


Abia a mai încăput în mașina burdușită cu oameni și rucsacuri. Noroc că nu a trebuit să mergem mult. Nici nu ne-am dezmeticit bine, că am și ajuns la Bălan, în fața blocului unde locuiesc părinții lui Zoli și care ne-au permis să ne adăpostim mașina în garajul lor. Ne-am echipat și am pornit la drum. Am străbatut aproape jumătate din orașul Bălan. Oraș minier unde nu se mai practică mineritul, cu acele blocuri muncitorești ce-ți amintesc de vremuri pe care nu ai vrea să le mai trăiești.


Ajungem la intersecția cu str. Valea Fierarului „Kovacspatak”. După ce ne-am făcut o poză de grup, am urmat drumul de lângă firul văii până la capătul acesteia, unde ni se smnalează prin intermediul unor panouri, că vom intra în zona Parcului Național. De fapt de aici începe poteca.


Carpati.org


„Pomul” indicator.


Carpati.org


Poza de grup.


Carpati.org


Str. Konacspatak (Valea Fierarului).


Carpati.org


Panoul de prezentare a rezervației naturale.


Carpati.org


Poza de grup.


Carpati.org


Tot de aici incepe si traseul banda albastra. De la început mi-a placut traseul prin pădurea de brazi. Poteca era uscată fără pic de zăpada.


Razele de soare penetrau crengile de brad, mângâindu-ne frunțile. La un moment dat am ajuns la semnul ce ne avertizează că intrăm pe teritoriul rezervației naturale (pătratul roșu).


Carpati.org


Era o adevărată placere să urci pe o așa vreme. Din când în când, printre ramurile brazilor se întrevedeau stâncile „Ecem-ului”.


Carpati.org


Vedere din potecă.


De la o anumită altitudine a apărut și zăpada, a cărui strat creștea pe măsură ce urcam.


Carpati.org


Urcușul a început să fie anevoios, deoarece sub stratul de zăpadă se afla gheață, care ne îngreuna înaintarea. Totuși cu prudență și cu ajutorul bețelor de trekking am reușit să urăm până în dreptul bifurcației cu crucea albastra unde era și indicatorul spre locul de belvedere „La Pândă”.


Conform programului am intrat pe poteca CA. După vreo 10 minute ne-am oprit pentru o mică gustare,


Carpati.org


Sau pentru a se echipa.


Carpati.org


După pauză, ne-am lăsat rucsacurile acolo și ne-am continuat drumul. Printre crengile brazilor se zareau foarte clar acele trei grohotișuri ce formează așa numita „Moara Dracului”.


Carpati.org


Cum înaintam, stratul de zăpadă era tot mai mare. Pe alocuri ne afundam până în brâu.


Carpati.org


Carpati.org


Urcușul se făcea tot mai dificil. Deabia mai răzbeam printre crengile uscate. În sfârșit ajungem sus, de unde ni se dezvăluie perspective superbe.


Carpati.org


Ne tragem sufletul, facem poze și o luăm pe drumul de întoarcere, care ne pare mai ușor și mai scurt până în locul unde ne-am lăsat rucsacurile. Nu ne lipsea nimic. Cine să umble la ele? Cred ca anul acesta am fost primii care am urcat până la „La Pândă”.


Ne-am luat echipamentul și am intrat din nou pe traseul spre cabană. Traseul se făcuse tot mai greoi din cauza ghețușului format sub stratul de zăpadă.


Carpati.org


Înaintare dificilă.


Ajungem la izvorul cu bancă, în jurul căruia din păcate erau aruncate tot felul de gunoaie, ca și cei care le-au aruncat.


Carpati.org


Nu după mult timp intrăm pe porțiunea dreptă spre cabană, un urcuș acut și lung care ne-a solicitat forțele și mușchii picioarelor la maxim.


Carpati.org


Dificil dar frumos.


În sfărșit ajungem la cabană. Vorbim cu cabanierul care ne conduce la camera nr.2 cu paturi suprapuse și saltele murdare, cu tavanul stricat, unde nu se închidea ușa și cu un butoi de tablă pe post de sobă. În rest toate sunt extrordinar de frumoase, pentru care merită să vii până aici.


Carpati.org


Pe cer se afișa un soare vesel ce își arunca săgețile calde spre noi moleșindu-ne. Am mâncat de prânz și ne-am pus hainele ude la uscat. Am mai zăbovit puțin, după care ne-am ridicat și conform programului, am plecat să urcăm Vf. „Ecem”1690m.


Carpati.org


În drum ne aprovizionăm cu apă.


Carpati.org


Carpati.org


Prima porțiune din traseu, a fost destul de solicitantă până pe șa.


Carpati.org


Dar după aceea, după cum se vede, a fost o adevărată încântare.


Pe platoul dinaintea vârfului bătea un vânt electrizant. Dar peisajele erau superbe. Se vedeau toți munții din jurul Hașmașului: m-ții Câlimani, m-ții Suhard, m-ții Bistriței m-ții Ceahlău, m-ții Nemira, m-ții Harghitei, m-ții Gurghiu etc.


Carpati.org


Pe vârf.


Soarele a început să apună, așa că am făcut stânga împrejur și am pornit pe drumul de întoarcere.


Carpati.org


Ceahlăul văzut de pe Ecem.


Carpati.org


Ultima porțiune trebuia să o parcurgem cu frontalele.


Ajunși la cabana, ne-am pregătit paturile. După cină am intrat în sacurile de dormit și nu ne-a mai păsat că în cabană era frig, cu toate că pusesem lemne pe foc, am adormit cu toții frânți de oboseală, dar fericiți, pentru că am prins o zi atât de neașteptat de frumoasă.



08.02.2009


A doua zi de dimineață ne-am pregătit de traseul final. Vf. „Hășmașul Mare”. Așa că nu am mai stat pe gânduri și am plecat voioși, trupei noastre alăturânduse și Norbert (norbus30) înarmat cu un aparat de fotografiat performant, ca și Zoli de altfel. Ocupația lor cea mai importantă pe tot parcursul drumeției, a fost să surprindă imagini inedite, lucru pe care l-au și reușit.


Carpati.org


La începutul traseului plini de voioșie și optimism.


Carpati.org


Odihnă în drumul nostru spre vârf.


Carpati.org


La cruce.


Carpati.org


Pe vârf.


Carpati.org


La pozat capre negre.


Carpati.org


Rezultatul ședinței foto, autor norbus30.


Carpati.org


În spate cu infinitul.


Carpati.org


Înapoi la cabană.


Carpati.org


Poza de rămas bun, de la stânga la dreapta: Zoli, Ovi, Istvan, Oleg și Norbert.


Carpati.org


Pe „Valea Frumoasă” în jos.


Carpati.org


Odihnă pe „Valea Frumoasă”.


Carpati.org


Așa arată Oltul la Bălan.


Ajunși în Bălan a început să se înnoreze și să picure. Drumul pe șosea a fost de-a dreptul sfâșietor. Cei patru kilometri până în oraș precum și parcurgerea orașului dintr-o parte în alta a fost groaznică, mai ales ca am trecut prin dreptul ruinelor rămase în urma exploatațiilor miniere. Peisaje dezolante care împreună cu atmosfera ploioasă creau un cocteil nefast asupra psihicului meu.


Din fericire am fost invitați de părinții lui Zoli acasă la o ciorbă. Primiți în casă cu multă căldură și amabilitate, am fost serviți cu o ciorbă caldă extrordinar de gustoasă, care ne-a încălzit atât corpurile noastre obosite și înfrigurate cât și sufletele. După ce am fost ospătați și cu felul doi la fel de gustos și binevenit, ne-am luat rămas bun de la niște oameni extrordinari, pe care nu-i voi uita niciodată pentru ospitalitatea lor și pe care sper că îi voi revedea la vară când voi veni și cu Adela pentru ai arăta și ei acest colț de rai.


Plecați din Bălan, am reluat în sens invers traseul de venire. L-am dus pe Ovi la gara din Sândominic și pe Zoli la Lăzarea. Cum Norbert a venit cu noi și care vroia să ajungă lângă Tg. Mureș, Iștvan a hotărât ca să ne întoarcem acasă prin Tg.Mureș. Așa că am schimbat traseul din Gheorgheni și am luat-o spre Reghin și în apropiere de Tg. Mureș l-am lăsat și pe Norbert. Noi ne-am continuat drumul în noapte, înghițind kilometri, pe ritmuri de „Deep Purple” și „Led Zeppelin” îndreptându-ne spre casă.



Duminică, 8 martie 2009 - 13:41 
Afisari: 5,111 


Postari similare:





Comentariile membrilor (9)

odin
odin
Rucsac
 
1
Ma bucura faptul ca v-a venit iar chef de ture de iarnaCarpati.org
Nimic nu-i mai frumos ca o iesire alaturi de prieteni! Cat mai multe ture!


Duminică, 8 martie 2009 - 14:09  

alexus
alexus
Busola
 
2
Mi-a placut relatarea acestei ture. Felicitari!


Duminică, 8 martie 2009 - 16:51  

mastroiani
mastroiani
Caraba
 
3
Foarte faina tura.
Ma intreb retoric...unde or fi iernile de alta data ? (observ ca la baza muntelui nici urma de zapada).

P.S.- o remarca...a-ti prezentat frumos buna ospitalitate ce caracterizeaza pe oamenii acelor locuri.


Duminică, 8 martie 2009 - 21:36  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
4
Superb RT.Poze minunate ,un colectiv deosebit!Bravo si la mai multe ture incontinuare!


Duminică, 8 martie 2009 - 22:50  

dany
dany
Cort
 
5
da;o tura frumoasa si un jurnal pe masura;carari cu soare in continuare.va salut.numai bine.


Luni, 9 martie 2009 - 00:33  

claudiuiasi
claudiuiasi
Coarda
 
6
"In spate cu infinitul", multumim.


Luni, 9 martie 2009 - 09:53  

fuligjimmy
fuligjimmy
Coarda
 
7
Foarte frumos scris . Felicitari. Totusi ai uitat de Uriah Heep, si cat i-am mai ascultat. Carpati.org


Luni, 9 martie 2009 - 20:05  

oleg
oleg
Coarda
 
8
Va multumesc tuturor pentru frumoasele aprecieri! Carpati.org


Sâmbătă, 14 martie 2009 - 20:25  

mirceasvc
mirceasvc

 
9
Foarte frumos scris, parca ar fiun basm. Felicitari


Sâmbătă, 10 iulie 2010 - 10:32  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0809 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2021) www.carpati.org