Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Iulie 2024
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

August 2024
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Vremea
Varful Pasec
Muntii Aninei

Dobrogea de Nord: Potcoava Delictas (Muntii Macin)

   Cineva era indignat de confuzia care se face atunci când facem referiri la Munții Dobrogei numindu-i Munții Măcinului, dorind să sublinieze că în Dobrogea, pe lângă Munții Măcinului, mai sunt și alte culmi și vârfuri care, cu indulgența specifică zonei, pot fi numiți munți.

   Sper ca scurta lecție de geografie să îndepărteze bănuiala că și eu aș (mai) face parte din răndul ignoranților de mai sus.

 

   Structural Dobrogea se împarte în trei mari regiuni, interesul nostru îndreptăndu-se de cele mai multe ori spre Dobrogea de Nord.

   La rândul său acest spațiu, cuprins între Dunăre, mare și aliniamentul Pecineaga-Camena, se subîmparte în:

1. Munții Măcinului

2. Podișul Niculițelului

3. Dealurile Tulcei

4. Delta Dunării

5. Culoarul depresionar Cerna-Mircea Vodă-Horia-Nalbant

6. Podișul Babadagului.

 

-----------

   2. Podișul Niculițelului se delimitează de Munții Măcin prin Pasul Teilor și Valea Taiței superioare. Spre est se delimitează de Dealurile Tulcei prin Pasul Sarica și Valea Teliței.

   Relieful acestei subzone este alcătuit din poduri interfluviale plate, structurate în mare parte pe roci diabazice.

 

   Spre nord Podișul Niculițelului pierde din altitudinile de 200-260m sub forma unor terase structurale, acele glacisuri formate din pedimente (roci dezagregate și depozite de loess). Aceste terase înaintează spre ,,golfurile” bălților Rachelu, Saon și Somova de pe partea dreaptă a Dunării.

 

   (Se pare că înainte de regresiunea din cuaternar Marea Neagră își întindea apele, sub forma unui golf prelung, până spre Galați, astfel că atunci Siretul și Prutul se vărsau direct în mare.

   De data asta se știe sigur că până în vremea lui Ștefan cel Mare Râul Bârlad se vărsa direct în Dunăre, prin vadul actualei bălți Cătușa, cea dintre combinatul siderurgic și orasul Galați.)

 

   În jumătatea sudică relieful Niculițelului se prezintă sub forma unor șiruri paralele de spinări stâncoase.

   Rocile din aceste structuri au fost mai rezistente la eroziune, făcând ca altitudinile acestor interfluvii să fie mai însemnate.

   De la vest spre est avem în ordine următoarele culmi:

-culmea Coșlugea 335m alt. max., între Valea Taiței și Valea Islamului.

-culmea Boclugea 394m, între Valea Islamului și Valea Lodzova

-culmea Delictaș 284m, între Valea Lodzova și Valea Teilor

-culmea Ediler 364m, la est de Valea Teilor

-culmea Dealul Mare-Trestenic 317m

-culmea Gâlmele Înșirate-Cornetu 260m

 

   În zona sud-estică a Niculițelului materialele detritice (de dezagregare) au înnecat formele de relief, câteva spinări rotunjite apărând în peisaj ca insule izolate: Dealul Armăsarului, Dealul Caracuș 245m, Dealul Câzlaru 218m, Dealul Tatarului etc.

 

   Toate aceste forme de relief din partea sudică a Podisului Niculițelului sunt bine individualizate și în cea mai mare parte lipsite de păduri, aspecte ce le fac atractive pentru turele de o zi, vârfurile mai înalte oferind perspective excepționale.

 

-------------


   5. Culoarul depresionar Cerna-Nalbant

   Subzona aceasta are o amplă desfășurare pe direcția vest-est, de la Brațul Măcin până spre Lacul Razelm.

   Înspre nord șirul de depresiuni se interpătrunde cu sectoarele nordice Macin, Niculițel, Dealurile Tulcei.

   Înspre sud depresiunile se învecinează cu primele două interfluvii (de data aceasta longitudinale) ale podișului Babadagului, adică culmile Traian-Culmea Carierei și Cârjelari-Culmea Bacșișului.

 

   Relieful depresionar are câteva compartimente distincte: Depresiunea Peceneaga, apoi Cerna, Mircea-Vodă, Horia, Nalbant și Mihail Kogălniceanu.

   Și aici formele de relief sunt estompate de depozitele de pedimente și loess.

   În văile de torent din această zonă stratul de loess se erodează sub forme spectaculoase, forme de canioane ramificate.

 

/Delictas/dsc_0018.jpg

 

  (Modul de evoluție, dar și aspectul deosebit de fotogenic ar putea să mă determine să pregătesc un Articol cu acest titlu ,,Canioane în loess.)

 

   Canioane în loess în Dobrogea de Nord.

 

/Delictas/054.jpg

 

   Totuși martorii de eroziune cu forme pozitive, de tip ,,inselberg”, sunt cei care dau caracteristica peisajului.

   Fiind diferiți prin alcătuirea geologică, aceștia diferă și prin forma lor. Astfel Piatra Roșie 209m e formată din granite dure, aspectul ei fiind de culme alpină cu versanții abrupți.

   Vârfurile Chervant 204m și Carapelit 250m au forme mai rotunjite și se pierd astfel în anonimat.

   Muntele Consul 333m e alcătuit din porfire dure și intruziuni de calcare, profilul său fiind unul deosebit de îndrăzneț, un profil inconfundabil, de piramidă ascuțită.

   Mai spre răsărit martorii de eroziune sunt alcătuiți din calcare triasice: dealurile Zebilului și Agighiolului (adică D. Uzumbair 223m și D.Karatepe227m), calcare jurasice: Deniztepe 278m și chiar șisturi cristaline: Dealul Redi 200m și Dealurile Carpați de lângă localiatea Iulia.

 

 

   Trebuie știut faptul că ținutul muntos al Dobrogei de Nord se pretează la ture de primăvară timpurie și toamnă târzie, perioade ale anului în care Carpații nu sunt tocmai prietenoși cu drumeții.

   În schimb vara, pe lângă arșița insuportabilă, vine în Dobrogea cu mulțime de plante înțepătoare, cu spini, cornuți, dinții babei, semințe ce se prind de haine, cu spicele de pir ce pătrund tot mai adânc în țesătura pantalonilor și a șosetelor...

   Apoi vine cu șerpălăi, cu scorpioni, cârcâieci și armate întregi de furnici roșii, țânțari, căpușe, tăuni, lipitori și multe alte spurcăciuni flămânde...

 

 

 

   Tradiția spune că așa cum e vremea în ziua de Florii, tot așa va fi si în ziua de Paște.

   Anul acesta în ziua de Florii a plouat de a rupt.

   Peste o săptămână aveam să constatăm ca tradiția ... e tradiție.

 

   În seara zilei de Paște apusul oferă un spectacol de văpăi, iar gândul ne duce că a doua zi vremea s-ar putea îndrepta.

   Imediat dăm sfoară-în-țară printr-un simplu mesaj pe grupul ,,Mecanturist” al carpatiștilor gălățeni.

   (Ce departe sunt vremurile când în sat veștile erau aduse de un angajat al primăriei, un tip cu o tobă și un glas impersonal: ,,Atențiune-atențiune!... Mâine tătă lumea să iasă...”)

 

/Delictas/img_7547-j1-j11.jpg

 

   Ne încercăm norocul cu vremea inițiind o tură pe potcoava culmii Delictaș.

   Din ture anterioare am văzut că potcoava e de fapt un fel de litera ,,Y” așezată cu susul în jos.

 

   Ajungem cu două mașini în intersecția de drumuri de dinainte de localitatea Izvoarele, unde suntem așteptați deja de către doamna Adriana Nascu sosită de la Tulcea.

   Ne echipăm de tură și pornim la deal printr-un peisaj selenar.

 

/Delictas/img_7564-j1.jpg

 

   Primul platou mai întins devine și platou de filmare. E prima tura de primăvară din acest an și trebuie să vedem cum mai arătăm...

 

/Delictas/img_7566-j1.jpg

 

   Nimic nu mișcă în jur. Câteva tufe de rușcuțe de primăvară, ca niște flori ale deșertului apărute după ploaia căzută o dată la o sută de ani, vin să sporească și mai mult aerul acesta de început de lume...

 

/Delictas/img_7582-j1.jpg

 

   Primul vârf mai acătări pe care ajungem e chiar Vârful Delictaș 284m, cel mai înalt din întreaga culme pe care o vom străbate astăzi.

   Gata, după ce am atins vârful am putea pleca acasă... Mai întâi poza de vârf: Maria, Adriana (TL), Adriana (GL), Eugenia, Florin, Doina, Dan, Lucian, Eduard și Andrei.

 

/Delictas/img_7622-j1.jpg

 

   Lucian găsește o rudă mai săracă a locuitorilor din Jurasic...

 

/Delictas/img_7654-j1.jpg

 

   Analizând puțin fotografia următoare putem deduce că ciobanul nu prea le are cu marketingul, asta pentru că, iată, după Paște a rămas cu o mulțime de miei nevânduți.

 

/Delictas/img_7662-j1.jpg

 

   Ne apropiem de cioban și de la început vedem că avem de-a face cu unul mai special...

   Astfel, în loc de tradiționala sarică mițoasă, omul noastru e îmbrăcat într-un combinezon portocaliu, de-ai zice că e vre-un supervaizer pe o platformă de foraj norvegiană din Marea Nordului...

   Apoi stăpânul turmei nu stătea sprijinit tradițional în botă, ci se ridică de jos, cu o carte în mână, cu degetul arătător vârât ca un semn de carte printre ultimile pagini.

   Ochii îmi alunecă spre copertă: Friedrich Nietzche-,,Om și supraom”. Filosofie germană!...

 

   Ochii ni se umplu de respect. Cerem, așa cum se face, părerea ciobanului despre vremea de azi. Oare ne plouă?...

   ,,De dimineață Busu o zis că nu vor fi precipitații în sud-est.”

 

   Gustăm gluma apoi ne luăm rămas bun. Ne depărtăm repejor, fiecare având pe limbă doar bancuri cu ciobani...

 

 

   Doi ciobani stau de vorbă sprijiniți în bote:

   ,,No, amu, însurat, e mai bine la femeie?”

   ,,Îi, dar parcă e mai bine ca amu, de Paște.”

   ,,Păi, cum așa?!...”

   ,,No, Paștele chică mai des...”

 

 

   Alți doi ciobani stau de vorbă despre mărsul lumii:

   ,,Băi, Ioane, cică la oraș lumea e foarte civilizată... Zice că dacă unul cu mașina te stropește, te ia acasă la el, te omeneste c-o tărie, te dezbracă și-ți bagă hainele le spălat...”

   ,,Oi pățit tu?”

   ,,Nu, mi-o zis nevastă-mea.”

 

 

   Un cioban povestește altuia din cartea (de povești de această dată) pe care tocmai a citit-o:

   ,,...Și vine balaurul și-i mănâncă jumătate de turmă ciobănașului... După o vreme vine balaurul și-i zice: ciobănașule ți-am mâncat și cealaltă jumătate de turmă. Ciobănașul tace, se resemnează în fața dezastrului... Știi, ca în Miorița... Apoi vine balaurul: ciobănașule, ți-am mâncat copiii și am trecut și pe la nevastă-ta.”

   Ciobanu care asculta povestea simte ca tremură de indignare:

   ,,Să nu-ți bagi p... în el de balaur?...”

 

   Bancurile astea sunt ca râia: cu cât te scarpini, cu atât îți vin mai multe în minte...

   Mergem în formație strânsă și spunem bancuri.

 

/Delictas/img_7669-j1.jpg

 

   Țiganca îmbrăcată mireasă vine în fața mirelui. Ridică rochia și zice:

   ,,I-o-te, mă! Mi-am pus pojarter.”

   Țiganul tânăr se uită... simte că i se moaie picioarle și cade leșinat pe spate.

   Vede țiganca soacră:

   ,,Ce-ai făcut, fă? Ai omorât ginerica!...”

   ,,I-am arătat pojarterul.”

   ,,Fă, nebuno, alea se prind de ciorapi, nu de p...!”

 

 

   Soția pădurarului naște la cantonul din pădure. E noapte. Moașa roagă pe pădurar să vină cu felinarul mai aproape:

   ,,Uite, tăticule, ai un băiețel!”

   Imeniat după aceea:

   ,,Uite, și o fetiță!... Și încă un băiețel!... Și încă...”

   ,,Coană moașă, n-ar fi mai bine sa sting felinarul? Se pare că-i atrage lumina.”

 

 

   Un accident de mașină. Tipic, bolidul se înfige într-un copac după care se răstoarnă.

   Șoferul iese pe coate și cade pe spate aproape mort.

   Prin preajmă se nimerește să treacă un evreu. Se mira cât de rău a ajuns mașina:

   ,,Domnule, măcar aveți asigurare pentru ea?”

   ,,Am” geme omul.

   ,,Aveți asigurare și pentru șofer?”

   ,,Am” abia se mai aude.

   ,,Asta e bine... Dar pentru pasagei aveți asigurare de accident?”

   ,,Am și pentru pasageri” răspunde omul vădit tracasat.

   ,,E mult mai bine.” Evreul se ciufulește și se apleacă peste accidentat: ,,Pot să mă întind și eu lângă dumneavoastră?...”

 

 

   Soții se ceartă:

   ,,Hai să divorțăm!” zice el.

   ,,Nu-nu!... Văduvă m-ai luat, văduvă să mă lași!”

 

   Ținem aproape.

 

/Delictas/img_7689-j1.jpg

 

  

   Cursă aeriană transatlantică. Lungă, monotonă, plictisitoare. Pasagerii dorm.

   Pe la mijlocul rândurilor de scaune doi homosexuali vorbesc în șoaptă:

   ,,Hai, trage-mi-o o dată! Nu vezi că toata lumea doarme?...”

   ,,Nu se poate. Dacă ne vede cineva?”

   ,,Nu vezi că toți dorm? Fi atent, am să cer un pahar cu apă: îmi dă și mie cineva un pahar cu apă?”

   Nimic.

   Își fac tipii treaba, apoi timpul continuă să curgă la fel de greu...

   Spre dimineață avionul ajunge la New York. Pasagerii coboară și o stewardesă descoperă un bătrânel tremurând ghemuit pe un scaun.

   ,,Domnule, dacă ve-a fost frig, de ce nu ați cerut o patură?!”

   ,,Ce vorbesti, domnișoară?... Unul a cerut un pahar cu apă. N-a primit nici apa și ce-a pățit el după aia...”

 

 

   O tânără ziaristă face un reportaj despre viața oierilor. Ia interviu unui cioban:

   ,,Care credeți că a fost ziua cea mai frumoasă din viața dimneavoastră?”

   Stă ciobanul, se gândeste... și deodată fața i se luminează:

   ,,Într-o zi s-a pierdut în pădure o oaie a ciobanilor de pe muntele celălalt. Am făcut o echipa de căutare și am intrat în pădure. Pe seară am găsit oaia. Stăpânul oii a deschis o sticlă de răchie, am petrecut, apoi fiecare a trecut și i-a tras-o zdravăn oii rătăcite.”

   ,,Mda... Și o alta zi?...”

   ,,Într-o altă zi s-a pierdut în pădure chiar o oaie de-a mea. Mi-au sărit toți ciobanii în ajutor, am făcut o echipa de căutare și am intrat în pădure. Pe seară am găsit oaia. Am deschis și eu o sticlă de răchie, am petrecut, apoi fiecare a trecut și i-a tras-o zdravăn oii rătăcite...”

   ,,Dar cea mai urâta zi din viața dumneavoastră?”

   Ciobanului îi piere zâmbetul și chipul i se întunecă:

   ,,Ziua cea mai urâta a fost atunci când eu însămi m-am pierdut in padure...”

 

 

   Pescarul prinde în undiță peștișorul de aur.

   ,,Țărane, mi-am cam pierdut din puteri. Îți pot îndeplini numai o singura dorință.”

   Se gândește omul că mai mereu i se face poftă de câte o tărie:

   ,,Aș vrea ca în loc de urină... să fac votcă!”

   ,,Preabine! Dorința îți este îndeplinită.”

   Strănge omul sculele și se duce spre casă plin de speranță:

   ,,Nevastă, ia pune pe masă două pahare!”

   Scoate omul obiectul și... țâr... țâr... umple cele doua pahare:

   ,,Hai noroc, fimee!” Gustă... votcă. Buun.

 -----

   A doua zi la fel:

   ,,Nevastă, pune pe masă două pahare!”

 -----

   La sfârșitul săptămânii:

   ,,Nevastă, pune pe masă doar un pahar”

   ,,Păi, cum așa?!...”

   ,,În seara asta pe tine te servesc direct din sticlă.”

 

 

   Cine mai are ochi pentru florile de păr sălbatic?

 

/Delictas/img_7683-j1.jpg

 

   Ori pentru tufele albastre de saschiu...

 

/Delictas/img_7714-j1.jpg

 

   Nici nu ne dăm seama când am ajuns spre capătul nordic al culmii. Doar că trebuia să întindem și masa. Nu că ni s-ar fi făcut foame, dar fiecare dorea să-și etaleze din bunatățile de Paște: fel de fel de vinuri, droburi, fripturi, cozonaci, pască, ouă roșii...

   Când mergi la munte de Paște, pregătești foarte ușor pachetul din rucsac...

 

   Poate că ar trebui să nu ne grăbim...

 

/Delictas/img_7725-j1.jpg

 

   Urcăm din greu pe vârful în formă de stea, cel de la jumătatea potcoavei, unde vom face un cot de aproape 180 de grade.

 

/Delictas/img_7727-j1.jpg

 

   Stânjenei de stepă.

 

/Delictas/img_7732-j1.jpg

 

   Valea Lodzova, cea din vestul potcoavei Delictaș, privita spre amonte.

   Dincolo de ea identificăm Culmea Boclugea.

   Pe vale se remarcă în peisaj firicelul de apă tivit cu tufe de salcie înflorită.

 

/Delictas/img_7747-j1.jpg

 

   Mai în colo parcă trecem printr-o livadă cu peri.

 

/Delictas/img_7753-j1-jjj11.jpg

 

   Ca pe următorul vârf să ajungem până la nori...

 

/Delictas/img_7761-j1.jpg

 

   Din spate se pare că vine spre noi o furtună. Vorbim la Galați și auzim că acolo e o adevărată rupere de nori.

 

/Delictas/img_7765-j1.jpg

 

   Deocamdată la noi e încă soare. Și ne gâdim și la cele prognozate de cioban. Nu ne grăbim.

 

/Delictas/img_7766-j1.jpg

 

   Un păr sălbatic solitar profilat pe ,,undele verzi” ale ,,lacului” de pe fundul văii Ad-Cadân, (Valea Fetii).

 

/Delictas/img_7778-j1.jpg

 

   Fetele de la ,,Mecanturist”.

 

/Delictas/img_7782-j1.jpg

 

   Ne apropiem de cel de-al doilea capăt al Potcoavei Delictaș.

   În spate se prifilează piramida inconfundabilă a Muntelui Consul.

 

/Delictas/img_7784-j1.jpg

 

   Pe o piatră găsim un pui de broască țestoasă, mai mic chiar decât o frunză de stejar.

 

/Delictas/img_7791-j1.jpg

 

   Traversăm Valea Atcadâr având în față ramura estica a potcoavei, cea pe care am urcat la venire.

 

/Delictas/img_7792-j1.jpg

 

   Ajungem la drumul național și constatăm că norii au fost purtați de vânt spre Tulcea. E și normal ca ploile să vina peste orașe, iar câmpurile să crape de sete.

   Hotărâm în unanimitate să urcăm și pe Consul.

   Traversăm Râul Taița pe un podeț din șpalieri de vie. Știm că albia sa e înșelătoare. Deși lată de abia 2-3m, adâncimea Taiței depășește primăvara și un metru.

 

   Luăm înălțime pe un picior abrupt al vârfului secundar și privim în spate Potcoava Delictaș, cea pe care tocmai am parcurs-o de la dreapta la stânga.

 

/Delictas/img_7796-j1.jpg

 

   Urcăm spre Vârful Consul II. Pasajele de cățărare alternează cu locuri mai domoale, numai bune pentru ,,bisericuțe” pentru povești.

 

/Delictas/img_7799-j1.jpg

 

   Vedem jos intersecția unde lăsăm mașinile atunci când urcăm pe Delictaș ori Consul.

   Spre nord un drum județean urmează Valea Teilor și trece pădurea spre localitatea Niculițel.

   La est de Valea Teilor identificăm Culmea Ediler 364m.

 

/Delictas/img_7818-j1.jpg

 

   Străbatem creasta stâncoasă care face legatura între cele doua vârfuri ale Muntelui Consul.

 

/Delictas/img_7835-j1.jpg

 

   Apoi locurile devin mai liniștite și urcăm spre vârful principal  printr-o pădure rară de cărpinițe.

 

/Delictas/img_7839-j1.jpg

 

   Sub vârful principal profităm și de o nouă repriza de cățărătură. Și aici Maria se dovedește a fi cea mai sprintenă și mai naturală în mișcări.

 

/Delictas/img_7846-j1.jpg

 

   Poza de vârf de pe Muntele Consul 333m.

 

/Delictas/img_7851-j1.jpg

 

   Spre sud-est identificăm localitatea Iulia și Dealurile Carpați.

 

/Delictas/img_7859-j1.jpg

 

   Ajungem la podețul metalic de peste Râul Taiță.

   Soarele stă să apună după vârful muntelui, iar umbrele se lungesc spre ape.

 

/Delictas/img_7868-j1.jpg

 

 

   Rămâne să apreciați căt am fost de dedicați astăzi să limpezim geografia Dobrogei de Nord prezentată la început.

 

 

 

  P.S.  Zilele acestea o altă echipă de ,,mecanturiști” a abordat cea de-a 4-a subzonă a Dobrogei de Nord, adică Delta Dunării.

   Sunt convins că Jurnalul lor de pe saitul ,,www.mecanturist.ro” vă va încănta...

  

http://www.mecanturist.ro/2012/05/20/delta-dunarii-cu-barca-in-paradis/

  

 



Sâmbătă, 26 mai 2012 - 18:01 
Afisari: 4,726 


Postari similare:





Comentariile membrilor (5)

dan.popa
dan.popa

 
1
Binevenita aceasta precizare geografico-istorica privind relieful Dobrogei. Sunt mandru ca am fost in aceasta tura. Felicitari Gigi pentru jurnal


Duminică, 27 mai 2012 - 21:15  

doina68
doina68
Coarda
 
2
Nu am lipsit la lectia de geografie, preferand sa fiu prezenta atunci cand frumusetile despre care vorbiti in jurnal se derulau prin fata ochilor. Cursurile luate la distanta nu pot fi la fel de bine aprofundate Carpati.org

Sa ne revedem cu bine ! Mai avem inca multe de aflat !


Luni, 28 mai 2012 - 10:36  

edo
edo
Caraba
 
3
Frumoasa lectia de geografie, frumoase si locurile de umblat in primavara, frumoasa si echipa si plina de buna dispozitie!


Luni, 28 mai 2012 - 15:20  

gigicepoiu
gigicepoiu
Rucsac
 
4
Nu-i asa? inceputul cu lectia de geografie era promitator, eu avand mari sanse sa trec drept un elev silitor. Apoi s-a vazut ca ma las usor influentat de ,,anturaj".
A fost o tura frumoasa, iar daca ea n-a avut si un foc de tabara, echipa si-a dat in stamba pe traseu... Cum spunea domnul Ceapchi, orice iesire in natura cu prietenii are un aer de sarbatoare...

P.S. Cel mai cald banc: ,,Decat sa mearga la Baku ca compozitor, Costi Ionita mai bine se ducea la Nothingham sa-i arajeze dintii lui Bute."


Luni, 28 mai 2012 - 15:32  

adriang
adriang

 
5
Felicitari pentru jurnal, foarte frumos Carpati.org


Marți, 29 mai 2012 - 20:53  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0731 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org