Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Decembrie 2021
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Ianuarie 2022
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Online

Vremea
Varful Mohorul
Muntii Parang

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Catarare de toamna in Cheile Rasnoavei (3-4 Noiembrie 2007) (Muntii Postavarul)

Catarare de toamna in Cheile Rasnoavei (3-4 Noiembrie 2007)


Participantii la tura: cosmin (cosiola), catalin (catalins), radu(griz)





Dupa weekend-urile din octombrie s-au dovedit a fi mult prea putin propice pentru cocot, cand am vazut ca pentru primul weekend din noiembrie se anunta vreme buna am inceput planuirea unui ultim weekend la cocotz pe anul acesta. Pana la urma prognoza benefica avea sa se schimbe oarecum, anuntandu-se o zi de sambata frumoasa dar destul de friguroasa si o duminica pe jumatate ploiasa.


Dupa mai multe intrebari in stanga si in dreapta ne-a­m gasit 3 carpatisti (subsemnatul, catalin si cosmin) gata sa infruntam cateva din traseele din peretele animalelor (respectiv sa ne integram intre caprioare, lupi, iepurasi, miei si alte blande jivine).


Plecam vineri seara din Bucuresti, cu speranta de a ajunge la o ora acceptabila in Cheile Rasnoavei pentru a ne odihni cat de cat inainte de traseul planuit pentru ziua de sambata, muchia iepurasului... Dupa ce ne strecuram prin traficul infernal de la iesirea din Bucuresti si de pe DN1 in general, reusim sa ajungem in Chei pe la 22:30. Aici pustiu, doar cativa petrecareti la bolovanul prostului, bariera ridicata asa ca ne continuam drumul catre poiana inului. In zona a inceput o exploatare forestiera asa ca drumul spre final e cam rupt astfel incat fiind si noapte ne-am intors si am campat langa cateva mese de lemn de pe marginea drumului.


Trecem in costumatia de seara, respectiv cea cu toate hainele pe noi (afara era destul de racoare si cam adia si vantul), si ne apucam sa ne delectam cu diferite bunataturi aduse de acasa. Dupa vre-o ora de stat la palavrageala despre una alta eram bine intepeniti pe banca si tremurand din toate incheieturile, asa ca strangem masa regala si ne hotaram sa ne bagam la somn. Amplasam cortul strategic, cu o iesire de urgenta orientata spre masina in caz ca ne-ar fi vizitat mos martin si ne bagam la somn, eu si catalin la cort iar cosmin in masina.


Ora de trezire pentru dimineata urmatoare avea sa fie 6:30, ora la care ne scoala aceasi voce stresanta a tipei care ne zicea ora exacta (chiar trebuie sa schimb alarma).... Scoatem capul afara si ne speriem de cat de burzuluita se arata vremea, un plafon de nori foarte josi si cenusii ne scad un pic moralul. Acelasi frig de aseara ne intampina, dar ne apucam sa ne mobilizam, strangem cortul/sacii, punem de inca o masa campeneasca si ne pregatim de plecarea spre poiana inului. Vrascanim echipamentul si ne hotaram ce luam dupa noi in traseu, fiecare contribuie cu ce are si pana la urma se strange un maldar de fiare gata sa traga hamurile in jos de pe noi. Catalin pentru a ne mentine in spiritul speologic si pentru a reduce greutatea carata pleaca cu frontala pe casca de dimineata, noroc ca nu a fost nevoie de ea totusi.
Carpati.org


Pregatirea echipamentului, cu cosmin in postura de scufita rosie


Mai sunt multe de scos?!?


Ne echipam pe jumatate si ne urcam in masina pe care o vom lasa in poiana


inului. Aici destul de pustiu, ma asteptam sa mai fie ceva cataratori veniti de vineri seara pe acolo. Intre timp vremea se mai lumineaza, si pe alocuri incep sa se vada pete de senin.


Pornim voiniceste spre perete, stiind ca ne asteapta un urcus destul de serios pana acolo. Padurea era inca imbracata pe alocuri in frunze ruginii (care din pacate acoperau si poteca, transformand-o intr-un fel de semiderdelus noroios). Incep sa curga apele de pe noi, dar pana la urma ajungem cu chiu cu vai pana la baza traseului, trecand pe langa muchia
panselutei,exodus si pe langa muchia caprioarei, vecina noastra pe ziua de azi.
Pe muchia caprioare am fost asta vara cu cosmin si victor, intr-o zi in care am fost cam alergati de ploaie. E un traseu frumos, cu un pas destul de tarisor in penultima lungime, o semibavareza frumoasa.


Carpati.org


Dimineata in Chei


Carpati.org


Padurea in flacari


Carpati.org


Toamna


Carpati.org


Marsul de apropiere


Carpati.org


La baza peretilor(ignorati fetele de gura-casca:))


Dar sa revenim la traseul planuit pentru ziua de azi, Muchia Iepurasului, 5A ,5 A0, (6) , 6 lungimi de coarda ( acelasi numar de lungimi ca si Muchia Caprioarei). Ajungem la baza traseului si Cosmin, capul nostru pe ziua de azi incepe sa se echipeze. Aveam dupa noi doua semicorzi de 60m asa ca planul era sa facem primele patru lungimi in doua, ultimele doua neputand fi legate. Pana la urma lucrurile s-au desfasurat putin diferit. Oricum legarea a doua lungimi implica un numar mai mare de bucle asa ca dupa ce a terminat echiparea cosmin arata ca un pom de craciun...


Carpati.org
Incepem echiparea
Carpati.org
Pomul nostru de craciun


Cosmin pleaca filmat intr-o prima lungime ce porneste pe o fata cazuta cu destul de multe prize si putine pitoane, dupa aproximativ 15 metri traseul se angajeaza intr-o traversarea in stanga, spre un diedru putin lasat pe spate, dar cu ceva mai multe pitoane (pe diedru 3-4 pitoane destul de ok, si un piton sanatos batut asta vara de catre victor. Pe acest diedru e si pasul lungimii, pas care e dat mai mult de iesirea ciudata din diedru, si anume intr-un balcon cu multa vegetatie dar in care nu prea ai ce sa apuci, mergand in schimb pe partea stanga se mai gasesc ceva prize, sau daca nu regula celor 30 de fire de iarba (acum fiind toamna si firul fiind mai uscat poate ceva mai multe). Imediat dupa iesirea din horn in partea dreapta a junglei se gaseste regruparea, cu 2-3 pitoane ce pot fi solidarizate. Cosmin s-a oprit la aceasta regrupare si ne-a adus pe rand la el. Lungimea nu e grea, mainile ingheata in primele 5 minute de urcat dar se desbocnesc treptat, oricum nu e de urcat in manusi, si mai si apare soarele dintre nori din cand in cand.


Carpati.org
Pe hornul pamantos


Carpati.org


Catalin analizand uimit de jungla din prima regrupare


Carpati.org


Incuratura de semicorzi in prima regrupare


Cosmin pusese o o bucla mai sus de regrupare inainte de a ne aduce in regrupare, asa ca poate pleca mai linistit in cea de-a doua lungime, care o ia in dreapta pe o muchia foarte placuta de catarat, sustinuta pe undeva pe la gradul 5-5+ si foarte frumoasa, cu prize specifice calcarului, si cu o deschidere foarte frumoasa. Asigurari mai rare dar suficiente, o lungime foarte frumoasa una peste alta.


Carpati.org


Catalin in a 2-a lungime de coarda


Carpati.org


Cea de-a 2-a regurpare, pregatit pentru invazia extraterestrilor


Carpati.org


Am castigat ceva inaltime intre timp


Intre timp zona incepe sa se mai populeze , doua echipe de cate doi pleaca pe muchia caprioarei, iar inca o echipa pleaca pe Muchia Iepurasului , capul lor ajungand in prima regrupare simultan cu plecarea noastra. Partea frumoasa e ca Muchia Iepurasului si Muchia Caprioarei merg pana la un punct in paralel, la distanta de 5-10 metri una de alta, cea ce face parcurgerea in paralel de mai multe echipe a Muchiilor o experienta interesanta.


Carpati.org


Cataratori plecand pe muchia caprioarei


Cosmin pleaca in cea de-a 3-a lungime de coarda, avea sa lege lungimile 3 si 4 intr-o singura lungime, deci din nou cu tot echipamentul pe el se avanta intr-un traverseu spre dreapta din regrupare. Dupa traverseu lungimea se transforma din nou in fata cazuta pana in regruparea numarul 3. In timp ce Cosmin lupta pe lungimile 3 si 4 suntem prinsi din urma de capul echipei care intrase pe iepuras dupa noi, care ne depaseste si regrupeaza in regruparea numarul 3. Oamenii se misca foarte bine, si ramanem masca cand ii vedem ca urca in bocanci de iarna, miscandu-se si mult mai repede decat ne miscam noi in espadrile..., dar deh, probabil cu experienta.... Ii lasam sa ne depaseasca, nu avea sens sa ne intercalam iarasi pentru ca i-am fi incurcat probabil, oricum oamenii au terminat traseul in maxim 3 ore cred, noua luandu-ne aproape dublu. Cosmin trage de semicorzi la greu pentru a ajunge in regrupare, noi facem poze, filmulete, dialogam cu cei din caprioara, schimbam impresii etc...


Carpati.org


Cosmin in cea de-a 3-a lungime


Carpati.org


In ce-a de-a 4 lungime


Pana la urma plecam si noi in cele doua lungimi, pasul in lungimea a 3-a e exact la plecare, in traversarea spre stanga, dupa care fata cazuta pana in regruparea 3. In lungimea 4 se urmeaza muchia, pana la un punct in care se face o traversare in stanga pe o placa spalata cu un piton intepenit in ea. Mie personal mi s-a parut cea mai grea portiune de trecut la liber (cu un grad de 6 aproximativ cred) , cu o scarita sau cu apucat pitonul din placa cred ca e destul de accesibil. Ajungem dupa multe pauze de poze langa Cosmin, intr-o alta regrupare comoda, de unde analizam ultimele doua lungimi ale traseului.


Carpati.org
In muchia caprioarei


Carpati.org


Bis


Vremea devine superba, cerul se limpezeste si devine de un albastru puternic, incepem sa ne mai incalzim si ne bucuram de priveliste, se vad Bucegi-ul, Baiului, Neamtului, Piatra Mare, una peste alta o zi superba de toamna. Noi cataram pe o muchia de un alb stralucitor deauspra unui ocean ruginiu cu mici insulite de brazi si de zade. Umbrele ni se profileaza pe perete din dreapta, unde serpuiesc Lupul Cel Rau si Diedrul Corbilor, si creaza efecte interesante.


Carpati.org


Cosmin in cea de-a 4-a regrupare


Carpati.org


Tot inainte


Carpati.org


Pozar


Carpati.org


Iti place Cataline nu-i asa?


Lungimea nr 5 e o o formalitate, multa iarba si prize suficiente, si ne conduce la baza unui horn putin lasat pe spate dar cu prize suficiente, horn ce reprezinta pleacarea ultima lungime. Ultima lungimea e cam ce-a mai frumoasa a traseului, cu pasi de 5+ sustinuti pe aproximativ 20m, cu prize sanatoase si necesita miscari care de care mai interesante (a se vedea poze).


Cosmin porneste si catara cu grija, asigurand in pitoanele aflate in stanga si in dreapta hornului. Dupa 20m traseul e comun cu ultima lungime din muchia caprioarei, recapatand aspectul de fata cazuta si ajungand intr-un balcon super la marginea padurii. E superba iesirea, cu privelistea geniala, ne bucuram de ultimele clipe de soare inainte de strange echipamentul si a porni in jos prin padure. Mai jos se auzeau vocile celor din muchia caprioarei care luptau pe ultimele doua lungimi.


Carpati.org


Analizand ultimele doua lungimi


Carpati.org



Vorbind de sprait...


Carpati.org


Hornul placut la catarat


Carpati.org


La iesirea de pe traseu


Carpati.org


Subsemnatul la iesirea din traseu


Carpati.org


Dinamism


Carpati.org


Ultimele clipe de soare


Carpati.org


Si dus a fost... brrrr..


Carpati.org


Bucegi


Carpati.org


FasionTV


Carpati.org


Nu conteaza, totul este OK!


Pornim usurel spre masina, totul e acoperit de frunze si pasi sunt nesiguri, dam cu fundul de pamant de mai multe ori dar ajungem intr-un timp relativ scurt la baza traseelor, de unde incercam sa aflam cum se descurca cei din muchia caprioarei. Nu reusim sa aflam mai nimic, doar franturi de cuvinte ajung de sus pana la noi asa ca ne dam seama ca nu prea avem ce sa facem ne continuam drumul spre masina. Cand ajungem la masina noaptea s-a lasat complet, in perete se vede frontala ultimului secund care parcurge ultima lungime.


Urmeaza un alt festin, cu carnaciori de bere, bere vin si alte bunataturi, cu slana si branza, planuim sa facem focul dar ne dam seama ca nu avem nici o modalitate de a-l aprinde (deh, e bine sa ai si fumatori dupa tine din cand in cand). Discutam traseul, planuim ca la primavara sa ne infiintam in cheile rasnoavei, sunt o groaza de trasee care se merita tatonate/incercate. Pe la 19 :30 ajungcei patru din Muchia Caprioarei, schibam impresii, mai ales despre bavareza, aflam ca unul dintre ei a cazut pe ea, ne gandim la spitul genial amplasat la jumatatea bavarezei, ii felicitam pentru tura, erau si ei cam la fel de incepatori ca si noi....


Dupa o ora jumatate de petrecut frigul ne patrunde iremediabil in oase si suntem nevoiti sa ne retragem, nu inainte de a hotara planul pentru ziua de maine, aveam de ales intre explorarea primelor lungimi de coarda din alte trasee din peretele animalelor, sau escalada la bolovanul prostului si la belvedere. Alegem ce-a de-a doua varianta, mult mai comoda, mai ales ca duminica stiam ca o sa ploua...


Carpati.org


O noua dimineata in chei


Carpati.org


Traseul din ziua precedenta


Carpati.org


Pastel de toamna



Ne oprima la bolovan, aici punem mansa pe Gauri si pe un traseu din dreapta lui, traseu tarisor pe care doar cosmin reuseste sa-l urce, in rest ne rupem mainile pe gauri. Dupa ce ne facem damblaua aici urcam echipamentul in masina si cu hamurile si echipamentul pe noi plecam spre belvedere. Desi initial vremea a fost frumoasa, pe masura ce se apropia dupamasa a inceput sa se strice astfel incat atunci cand am ajuns la belvedere era deja destul de innorat si ploia se pregatea sa se reverse...


Carpati.org
Pe undeva pe gauri


Carpati.org


(reclama mascata)


Aici ne dam pe cele mai usoare trasee din zona pe prima lungime din traseul clasic (5b ~ 5+) si pe traseul scoala (6a ~ 6/6+). Trebuie spus ca traseul scoala era destul de sanatos pentru un traseul de grad 6, astfel incat la un moment dat cosmin a testa si caderea
in coarda, dupa ce pusese 3 bucle pe traseu, oprindu-se la 1 m de pamant... In timp ce ma urcam si eu in mansa pe el a inceput si ploaia, alungandu-ne la masini. Una peste alta e misto la Belvedere, traseele nu sunt lustruite fata de altezone, dar in acelasi timp sunt cam taricele pentru nivelul nostru actual.



Carpati.org


La belvedere pe traseul clasic


Carpati.org


Si in cele din urma, traseul scoala


Ne strangem catrafusele si o luam spre masina, mai petrecem 20 de minute sortand echipamentul la adapostul unei streasini darapanate, dupa care ne imbarcam in directia Bucuresti. Pe drum aglomeratie mare, am mers in coloana de la Predeal, dar cu chiu cu vai am ajuns pana la urma in Bucuresti, dupa cea ce a fost probabil ultimul weekend de
cocotz pentru noi.



Joi, 8 noiembrie 2007 - 09:41 
Afisari: 4,696 


Postari similare:





Comentariile membrilor (22)

catalina_curly
catalina_cur..

 
1
Superba catarare!
Se pare ca si asa vremea a tinut cu voi!
Multumim de descriere , in vara cand am vizitat si admirat Cheile , domnu Dinu imi zicea ca peretele animalelor nu prea mai este frecventat , dar se pare ca nu e deloc asa.
Eu ma temeam ca starea pitoanelor este proasta , insa dupa cum vad nu e chiar asa de rau!
As avea o intrebare , ai spus ca ai parcurs Muchia Caprioarei in aceasta vara si ca in ultima lungime este un pas tarisor , o semibavareza!
Cam care este gradul acelui pas ?Distanta intre pitioane este mare?
Ture faine si vreme buna ! Ca de mine fuge vremea buna... :-(


Joi, 8 noiembrie 2007 - 01:09  

griz
griz

 
2
Din peretele animalelor mai frecventate sunt Muchia Panselutei, Muchia Caprioarei, Muchia Iepurasului si Lupul ce Radu din cate stiu eu, pe celelalte s-ar putea sa fie un pic de penurie de pitoane.

In rest atat Muchia Caprioarei si Muchia Panselutei au un pas de 6+, doar ca pe muchia Caprioarei e mai sustinut, si o tine cam 10-15m pe un 6/6+. Pitoane sunt suficiente, si pana a intra in problema se pun cateva asigurari asa ca factorul de cadere se reduce considerabil. Tot pe lungimea aceasta pe la jumatatea ei se gaseste si un spit, amplasat genial acolo (practic te scuteste de griji pe a doua jumatate a bavarezei).

Oricum se poate trece daca e si la artificial, pitoanele nefiind prea departate...


Joi, 8 noiembrie 2007 - 09:49  

vintila
vintila

 
3
Felicitari baieti, super tura


Joi, 8 noiembrie 2007 - 10:12  

valentin_c
valentin_c

 
4
Bravo baieti, felicitari . Acu ce rau imi pare ca nu am venit , da nici spectacolul din Lepsa nu puteam sa-l ratez Carpati.org Radule , ai niste poze de mare artist . Cea cu Catalin in a doua lungime cel putin, este super tare , asta si pt ca, in general pozele reflecta ipostaze statice din perete si mai putin dificultatea traseului in general . Ori aceasta fotografie chiar daca este facuta de sus in jos , este minunata.
Felicitari inca odata .


Joi, 8 noiembrie 2007 - 10:20  

andrei
andrei
Busola
 
5
Foarte tare! Carpati.org

N-as avea prea multe de zis, da mi-ati facut o pofta de prize... Carpati.org

Si pozele sunt foarte tari... unele artistice, de toamna si unele haioase... Carpati.org

Felicitari!


Joi, 8 noiembrie 2007 - 10:23  

andrei
andrei
Busola
 
6
Hmm... si e primu tau jurnal... La cat mai multe, ca informatii... ai cu ce, ca sa zic asa Carpati.org


Joi, 8 noiembrie 2007 - 10:24  

gabriella
gabriella
Caraba
 
7
Mi-a bucurat privirea jurnalul aista! Spendida iesire de week-end si poate nu va fi ultima! Mult spor pe mai departe!


Joi, 8 noiembrie 2007 - 10:42  

curls
curls

 
8
Ii salut pe cei trei temerari. Am cam inghitit in sec, la fiecare lungime de corda. Facem socoteala 50m x lungime= Ce sa zic, cam nasol... Si cam inalt. Parerea mea! Dar cand pasiunea te cheama, e pacat sa nu-i dai ascultare :-))
Imi doresc sa ne revedem cu bine prin munti, sa avem ce ne povestii unii altora.


Joi, 8 noiembrie 2007 - 11:02  

griz
griz

 
9
in general pe traseele batute acum mai multi ani nu sunt 50m pe lungime, pe vremea aceea se mergea cu corzi de 40m si lungimile au in general cate 30-35 de metri, numai in cazuri speciale 40. De aici si posibilitatea de a lega doua lungimi intr-una cu semicorzi de 60


Joi, 8 noiembrie 2007 - 11:09  

octavian67
octavian67
Caraba
 
10
Frumos. Felicitari! Carpati.org


Joi, 8 noiembrie 2007 - 12:27  

mike
mike
Rucsac
 
11
Lasa Cerasela k si noi am inghitit in sec la anumite poze de la Lepsa...eu mai ales, ce mi-as fi dorit un loc pe canapea la un moment dat Carpati.org


Joi, 8 noiembrie 2007 - 13:31  

curls
curls

 
12
Pt. Radu: eu asa am invatat de la tine lungimea corzii. Daca am ceva scapari, atunci imi mai trebuie ceva cursuri de reciclare, dar nu acum, mai pe la vara ca acum cam "strange" ;-)
Mike ce sa zic: nici noua nu ne-a fost bine, am avut ceva de lupta la gratare, insa ne-am descurcat. Cat despre locurile de pe canapea echivalau cu o loja de spectacol, atat de comode erau :-))


Joi, 8 noiembrie 2007 - 14:52  

vintila
vintila

 
13
Fetelor eu zic sa revenim cu comentariile la minunata tura realizata de baieti si sa lasam comentariile legate de Lepsa pentru alte datiCarpati.org

Nu mai da-ti din casa.............Carpati.org


Joi, 8 noiembrie 2007 - 15:37  

vintila
vintila

 
14
Si sa nu aud comenatrii la greseala de gramatica strecurata in postul de mai sus daaaaaaaaaaa?................


Joi, 8 noiembrie 2007 - 15:40  

octavian67
octavian67
Caraba
 
15
De gramatica nu.
Dar nu pot sa ma abtin sa nu remarc esenta:
"Fetelor eu zic sa revenim cu comentariile la minunata tura realizata de baieti..."

Ce bine le zice Cristina, ca tare s-a mai distrat cu Valentina Carpati.org
INDUBITABIL, nu? Carpati.org


Joi, 8 noiembrie 2007 - 15:50  

iavandreea
iavandreea

 
16
foarte frumos. bravo voua.


Joi, 8 noiembrie 2007 - 16:12  

mike
mike
Rucsac
 
17
Rau de tot....spectacol de opera a fost cu tot cu loja si invitati de onoare...Noi fetele (care am fost care n-am fost) salutam artistii si le cerem un bis cat mai curand...SI daca celor 2 deschizatori de drumuri li se alatura si altii noi nu ne suparam...
Na! Ce atatea comentarii domne'? S-au dus oamenii s-au catarat, au prins vreme buna, esenta e in alta parte-La Lepsa....
Carpati.org Carpati.org Carpati.org


Joi, 8 noiembrie 2007 - 16:17  

marasb
marasb
Busola
 
18
foarte frumos....extraordinar....si tre sa recunosc ca am salvat si eu o poza pe desktop sa ma bucur mai cu hazna de ea....sper ca nu-i bai...bravo...Carpati.org


Joi, 8 noiembrie 2007 - 20:46  

silvique_ms
silvique_ms
Caraba
 
19
Poze de vis, tura de vis...bravo!!!


Vineri, 9 noiembrie 2007 - 23:51  

vava_2004
vava_2004

 
20
Faine pozele si tura.
Eu am fost intr-una din echipele de pe muchia caprioarei,de aceea am ramas surprins sa vad pozele cu colegii mei in regrupare.Felicitari inca o data de RT.Numai bine.


Sâmbătă, 10 noiembrie 2007 - 12:27  

gchris
gchris

 
21
Dupa cate stiu eu, traseul Iepurasul nu are iesire comuna cu Caprioara. Merg aproximativ paralel pana sus. De fapt lungimea cheie la Iepurasul (un 6) este chiar ultima lungime din traseu, care te scoate sus, este adevarat ca se poate evita prin Cprioara, dar asta nu inseamna ca au iesirea comuna.


Luni, 12 noiembrie 2007 - 14:41  

griz
griz

 
22
Hmmm, s-ar putea sa fie asa, pe ultima lungime dupa ce se pargurgeau 20m din horn erau 2 variante, una care o lua pe o placa spalata in stanga si una dreapta pe linia hornului, dar cred ca se reintalneau dupa 5 metri. Noi am luat-o pe placa spalata din stanga (intr-adevar in momentul respectiv parea mai usor) virand din nou in dreapta dupa 2-3 metri, dar iesirea totusi cred ca e comuna cu caprioara (ultimii 5-7 metri). S-ar putea sa ma insel totusi...

Oricum, asta e cu atat mai mult un motiv in plus de a mai merge inca odata pe acolo si de a incerca si cealalta varianta...


Marți, 13 noiembrie 2007 - 10:06  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0701 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2021) www.carpati.org